Miercuri, 7 februarie, Parlamentul European va dezbate situația politică din România, în contextul modificărilor aduse legilor Justiției
Imagine din mai 2017, când președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ținut un discurs în Parlamentul României.
Sursa foto: Cdep.ro
Parlamentul European va dezbate situația de la București. Ce spun eurodeputații români ?
„Aici trebuie discutat cu argumente și nu cu declarații de cocoși împăunați”24 ianuarie 2018. Președintele și vicepreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, respectiv Frans Timmermans, transmit Parlamentului de la București, printr-un comunicat, că urmăresc cu îngrijorare evoluţiile din România, referindu-se la modificarea legilor Justiției.
Cei doi oficiali europeni fac apel la parlamentari „să regândească acţiunile propuse” și avertizează din nou cu privire la „pericolul regresării” în domeniul Justiției.
Urmează un ping-pong al declarațiilor între șefii celor două Camere ale Parlamentului și Comisia Europeană.
Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu răspund, printr-o scrisoare, că sunt îngrijoraţi cu privire la „modul incorect” în care a Comisia a fost informată „în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema justiţiei din România”.
Apoi, Comisia Europeană răspunde, la rândul său, că este foarte bine informată în ceea ce privește procesul de modificare a legilor Justiției. Iar Jean-Claude Juncker întărește acest lucru la întâlnirea cu Klaus Iohannis.
Cum traduc avertismentul europarlamentarii români?
Theodor Stolojan (PNL) spune că mesajul Comisiei Europene trebuie să fie luat în serios, mai ales că acum se discută și principiile exercițiului financiar 2021-2027, iar „Comisia propune ca respectarea statului de drept să fie o condiție pentru eliberarea fondurilor europene”.
Theodor Stolojan. Foto: Facebook
„Trebuie pur și simplu cooperat cu Comisia Europeană.
Dacă domnul Dragnea consideră că nu sunt probleme la Codurile Penal și de Procedură Penală, atunci trebuie trimiși oameni competenți la nivelul Comisiei Europene și aici trebuie discutat cu argumente, și nu cu acest gen de declarații de cocoși împăunați.
Nu așa se rezolvă problemele cu instituțiile Uniunii Europene.
Comisia Europeană e dispusă oricând să se așeze la masă, să stea cu creionul în mână și să analizeze toate problemele ridicate. Din păcate, în actuala guvernare se pare că nu se dorește acest dialog”, a declarat Stolojan pentru PressOne.
De aceeași părere este colegul său de partid, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, care consideră că avertismentul Comisiei Europene era previzibil.
„Eu am spus de vreo câteva ori că, dacă lucrurile vor continua în acest fel, e posibil să ajungem în această situație. Nu e ceva surprinzător”, a comentat Marinescu.
„Ce articole ar contraveni legislației europene?”
La polul opus, cei doi europarlamentari PSD cu care PressOne a stat de vorbă consideră că modul în care Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au răspuns Comisiei Europene este corect.
Atât Andi Cristea, cât și Victor Boștinaru sunt de părere că nu poate fi vorba de lipsă de transparență în procesul de modificare a legilor Justiției.
„Scrisoarea comună a președinților celor două Camere ale Parlamentului României este pertinenentă și o serie de răspunsuri se lasă așteptate din partea Comisiei Europene.
De exemplu, care sunt modificările concrete la care fac referire? Ce articole ar contraveni legislației europene?
Cum poți vorbi despre lipsa transparenței când dezbaterile au durat luni de zile la Ministerul Justiției, iar apoi încă patru luni în Parlament, cu transmisie live și participarea CSM și a asociațiilor magistraților?
Marea majoritate a amendamentelor adoptate, peste 70% din total, au venit din partea CSM, iar celelalte au fost susținute sau direct propuse de asociațiile de magistrați, o treime a amendamentelor fiind votată în unanimitate”, ne-a declarat Andi Cristea.
Întrebat dacă poate fi vorba despre o problemă de comunicare între Comisia Europeană și Parlamentul României, el a răspuns că „o serie de lucruri trebuie discutate la nivel înalt, în discreție, pentru că altfel invită la poziționări fie defensive, fie ofensive, în funcție de cum este perceput sau distorsionat mesajul”.
La rândul său, Victor Boștinaru și-a arătat nemulțumirea față de avertismentul Comisiei Europene, subliniind faptul că remarcile sunt incorecte.
„În primul rând, mi se pare greu de digerat ideea că fie Comisia Europeană, fie oricine poate să transmită un avertisment unui Parlament.
Remarcile din această scrisoare sunt incorecte.
Din martie au început discuțiile pe variante diferite.
Întâi la Ministerul Justiției și apoi, din septembrie, la Parlament. Totul a fost transmis live.
Nu se face referire nicio clipă la conținutul legilor amendate, care conțin propuneri de amendare venind de la toți contributorii – CSM, asociațiile profesionale ale magistraților, și care se inspiră din cele mai avansate soluții existente la nivel european”, ne-a declarat Boștinaru.
„Nu înțeleg de ce modificările nu au fost trimise la Comisia de la Veneția”În fine, Renate Weber, membră a grupului ALDE din PE, critică modul în care Parlamentul României și Comisia Europeană au comunicat pe această temă.
„Mie mi se pare că este un dialog al unor oameni care nu se comportă ca oameni politici responsabili. Nici de-o parte, nici de cealaltă.
A fi om politic presupune alt tip de comportament, de comunicare, de seriozitate, până la urmă. Pe chestiuni atât de importante pentru viitorul unei țări, nu vii cu glumițe. Vii cu analize serioase”, ne-a declarat Weber.
Ea consideră că Parlamentul României putea să solicite avizul Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse legilor Justiției.
„Important, până la urmă, este să ne uităm pe conținutul modificărilor. Eu nu înțeleg de ce până acum nu au fost trimise la Comisia de la Veneția. Ar fi fost foarte bine tocmai pentru a avea o evaluare imparțială, așa cum s-a întâmplat și în cazul legislației din Ungaria sau Polonia.
Dat fiind că există o astfel de emoție în societate, părerea mea este că o evaluare din partea Comisiei de la Veneția ar fi fost o soluție foarte bună”, a mai spus Renate Weber.
Riscă România să aibă soarta Poloniei?
La finele anului trecut, într-o întâlnire informală cu presa, președintele Klaus Iohannis afirma că, din cauza legilor Justiției, există riscul activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ceea ce ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul Uniunii Europene.
Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara că România nu poate avea, „în niciun caz”, soarta Poloniei, împotriva căreia a fost activat articolul 7 în luna decembrie 2017.
Eurodeputații cu care am stat de vorbă exclud și ei această posibilitate.
Victor Boștinaru a insistat chiar că orice asociere a României cu Polonia în această chestiune „nu e doar forțată, ci de-a dreptul imposibilă”.
„Vă dau un exemplu simplu, ca să punem capăt acestor speculații. În Polonia, Curtea Constituțională spune că legislația respectivă e neconstituțională, în timp ce, în România, Curtea Constituțională spune că este constituțională. Chiar și acest lucru ar fi suficient”, a spus Boștinaru.
Theodor Stolojan atrage atenția însă că atmosfera s-ar putea înrăutăți pentru România în cazul în care președinții celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu-și modifică atitudinea față de instituțiile europene.
„Când există o astfel de dezbatere despre țara ta, nu e bine”Întrebați ce așteptări au de la dezbaterea care va avea loc pe 7 februarie în Parlamentul European, trei dintre europarlamentarii intervievați de PressOne au răspuns că aceasta va fi una politizată.Faptul că are loc este un semnal în sine, consideră Marian-Jean Marinescu (PNL).
Marian-Jean Marinescu. Foto: Facebook
„În momentul în care există o astfel de dezbatere despre țara ta, nu e bine.Toată lumea se întreabă ce se întâmplă, de ce această dezbatere. Imaginea țării nu e foarte bună.
Probabil că, la acea dezbatere, cei din stânga vor spune că totul este frumos, și cei din dreapta vor spune realitatea și lucrurilor pe nume.
Dar să țineți cont de un lucru – această dezbatere este cerută de Grupul Verzilor, care nici măcar nu are un deputat român. Asta e și mai îngrijorător”, ne-a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.
La rândul lui, Theodor Stolojan se întreabă cine poate reprezenta coerent guvernul României la această dezbatere:
„Ca să vă dau un exemplu: de fiecare dată când situația din Ungaria a fost pusă în dezbatere, premierul Viktor Orbán a fost în Parlamentul European și a vorbit în engleză pentru a-și apăra punctul de vedere”.
(Sursa:https://pressone.ro/parlamentul-european-dezbate-situatia-de-la-bucuresti-ce-spun-eurodeputatii-romani).
Sluga rusească Igor Dodon ameninţă că dacă Republica Moldova se va uni cu România, va fi război civil
Imediat după aceea, preşedintele – slugă rusească din Republica Moldova, Igor Dodon, a ameninţat vineri că unirea ţării sale cu România ar declanşa un război civil.
„Unirea cu România – susţinută puternic de o parte a cetăţenilor moldoveni – înseamnă război civil. În calitate de preşedinte al Republicii Moldova mă voi folosi de toate mijloacele pentru a împiedica desfiinţarea statalităţii Republicii Moldova”, a subliniat Igor Dodon, în cadrul unui interviu televizat, din care vineri a publicat fragmente pe propria sa pagină de socializare Facebook.
Potrivit lui Dodon, cele mai grele perioade ale istoriei recente a Moldovei au legătură tocmai cu asemenea tendinţe, iar astfel poate fi înţeles şi conflictul armat de pe malul Nistrului, izbucnit în 1992, care nu a fost reglementat nici până acum.
„Se poate ca cineva să ne provoace în mod intenţionat. Se poate că este în favoarea Guvernului un asemenea scenariu. Pentru ei este clar că vor pierde alegerile din această toamnă şi poate de aceea vor să destabilizeze situaţia. Trebuie să fim foarte circumspecţi. Analizăm temeinic această chestiune”, a declarat Dodon referindu-se la Guvernul proeuropean, menţionând că „o situaţie similară cu cea din 1918, când ostaşii români au forţat votul pentru unire, nu o să mai aibă loc niciodată”.
Foto: Dodonul, ruşinea Basarabiei
Ulterior, socialiștii din partidul lui Dodon s-au arătat nemulţumiţi de declarațiile făcute de unele localităţi din R.Moldova cu privire la unirea cu România. Astfel, deputatul PSRM, Grigore Novac, s-a adresat la Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei, precum și la Procurorul General să examineze aceste cazuri:
„Aceste acțiuni intră sub incidența Codului penal al Republicii Moldova deoarece a fost încălcată grav legea supremă a țării noastre, precum și alte acte normative”.
Teodor Meleșcanu, ministrul de externe al României, este de părere că referirea lui Igor Dodon la „război civil”, drept reacție la declarațiile de unire cu România a unor localități din Moldova, este „eronată”.
„Obiectivul nostru principal pe care l-am stabilit este acela de a ne uni eforturilor în asigurarea parcursului european al Republicii Moldova. În legătură cu diferite declarații făcute la nivel local despre unirea cu România, din punctul nostru de vedere, este doar expresia unei dorințe de apropiere a cetățenilor Republicii Moldova de cei din România, fără a avea nicio implicație din punct de vedere juridic. Cred că referirile la război civil sunt, în mod evident, total eronate și disproporționate”, a declarat ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu.
Faptul că până în prezent 12 localităţi basarabene au adoptat Declaraţia pentru unirea Republicii Moldova cu România, în contextul în care anul acesta se va sărbători 100 de ani de la unirea Moldovei (Basarabiei) cu România a stârnit emoţie pe ambele maluri ale Prutului.
În declaraţiile de unire simbolică ale reprezentanţilor locuitorilor acestor localităţi se spune:
„În restabilirea dreptului istoric, dorită de decenii de românii basarabeni, în general, şi de cetăţenii comunei Săseni, în particular, de a trăi laolaltă cu fraţii de peste Prut, continuând tradiţiile şi datinile româneşti pentru convieţuirea frăţească a neamului românesc, declarăm UNIREA imediată şi necondiţionată cu patria-mamă, ROMÂNIA”.
Facem această Unire acum, în suflet şi ca reparaţie morală pentru suferinţele trecutului şi ale prezentului, de la chinul buneilor noştri smulşi împotriva voinţei lor de la trupul patriei istorice de voia lui Hitler şi a lui Stalin, supuşi execuţiilor, deportărilor şi foametei, la greutăţile pe care le trăim acum noi, cei de azi. Facem Unirea cu cei de aceeaşi limbă şi tradiţie cu noi pentru ca fii şi nepoţii noştri să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut.
Iar dacă Unirea noastră de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre Unirea deplină, când nu va mai fi graniţă pe Prut iar oamenii dintre Nistru şi Tisa vor munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate”, se arată în Declarația votată de consilierii locali din cele trei unități administrativ-teritoriale, reprodusă de InfoPrut.ro.
Preşedintele Dodon, este extrem de afectat de faptul că numărul localităţilor care militează pentru Unirea cu România creşte continuu. Ultima care şi-a exprimat dorinţa de a semna declaraţia de Unire cu Patria-Mamă, este Săseni, raionul Călărași.
Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România, la 27 martie 1918. Acesteia i-au urmat Bucovina (28 noiembrie 1918) și Transilvania (1 decembrie 1918).
Surse:
http://unimedia.info/stiri/au-semnat-unirea-deja-10-localitati-din-moldova-declaram-unirea-imediata-si-neconditionata-cu-patria-mama-147429.html
https://www.timpul.md/articol/inca-trei-localitai-din-republica-moldova-au-votat-pentru-unirea-cu-romania-126719.html
http://www.mediafax.ro/externe/localitatea-natala-a-lui-igor-dodon-intentioneaza-sa-semneze-declaratia-simbolica-de-unire-cu-romania-ce-spune-presedintele-republicii-moldova-16969157
NEAGU DJUVARA – boierul român care ne-a ajutat să redescoperim istoria neamului nostru, tocmai fiindcă a ştiut să ne-o povestească. VIDEO
Puţini intelectuali români s-au bucurat şi se bucură de o afecţiune publică precum cea de care are parte Neagu Djuvara, istoricul care ne-a ajutat să redescoperim istoria neamului, tocmai fiindcă a ştiut să ne-o povestească.
Să-l omagiem pe boierul român Djuvara, trecut de curând în lumea drepţilor, amintindu-ne câteva din strălucitoarele sale gânduri…
„M-am născut la trei zile după intrarea României în Primul Război Mondial.
Din partea mamei, istoria familiei (Grădișteanu) se pierde în urmă cu cinci veacuri. Tatăl meu cobora dintr-o familie veche de celnici (căpetenii) aromâni. Toată viaţa mea a fost o întâmplare. M-a luat Dumnezeu de la locul cutare, m-a trântit la locul cutare.
Nu eu sunt cel care mi-am ales calea, ci Dumnezeu.
Istoria a fost şi a rămas dragostea vieţii mele, chiar dacă am profesat în Drept. De cele mai multe ori, încă din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decât în străinătate.
Începând de la Cantemir, până la Eliade și Cioran, toți marii noștri intelectuali s-au remarcat pe alte meleaguri. Este ca un fel de blestem asupra acestei ţări. O naţiune în declin nu mai ştie să-şi folosească geniile. Tineretul care se revoltă astăzi nu se revoltă pentru un ideal, se revoltă ca să dărâme.
Asta înseamnă că s-a stricat ceva în mentalul european colectiv. Tineretul, ca purtător de idealuri viitoare, chiar greșite cum a fost comunismul, nu mai are niciun ideal. În mai puțin de un secol, Europa va fi metisă.
Mie îmi este clar că indo-europenii se sinucid încet, dar sigur. Nu mai fac copii, nu mai au nicio ambiție. Și asta nu de ieri, ci de zeci de ani. Nu ştiu cât va mai dura – două sute, trei sute, poate patru sute de ani.
Ca şi la sfârşitul Imperiului Roman, masa de sclavi, invaziile germanice şi turanice au făcut să se schimbe componenţa etnică a Europei. Aşa se schimbă şi acum.Dacă te duci în metroul parizian, poți afla cum va arăta Europa de mâine.
Noi nu suportăm un „atac” al lumii a treia. Dimpotrivă, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia vin să-l umple.
Civilizația europeană este menită să dispară. Asta este o lege universală.
Când ai avut atâta splendoare de creativitate și de putere politică, ca să te întinzi pe globul întreg, trebuie să plătești prin dispariție.
Cu fiecare cultură care moare, o floare unică se veştejește pentru a nu mai renaște, o mireasmă incomparabilă se risipește pentru totdeauna.
Dintre intelectualii tineri care prind o bursă Fullbright, nu se mai întorc în România decât 1%. E o tragedie.
Nu putem să ieşim din bârlog, dacă această fugă a creierelor continuă. „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine în ţara mea”. Asta era o vorbă de secole în mintea românului. Faptul că acum tinerii pleacă fără gânduri de întoarcere, este o schimbare dramatică în mentalitatea românului după atâtea veacuri.
Dacă tinerii care pleacă în străinătate, la doctorate în Germania, Franța, Statele Unite nu se mai întorc în țară, atunci Româna este pierdută definitiv.
Eu, câtă vreme am fost în străinătate, cu toate că sunt căsătorit cu o franţuzoaică şi mi-am făcut toate studiile în Franţa, nu m-am gândit niciodată să mă fac franţuz. Nu te poţi transforma în francez sau în neamţ când eşti născut român.
Fără tinerii plecați în Occident nu putem construi o Românie de alt soi decât cel moştenit de la comunişti.
Acum țăranii noştri beau de zece ori mai mult decât în vremea copilăriei mele. Foarte mulți tânjesc după lucrul pe care-l văd la vecin. Mie nu mi-a fost niciodată poftă de ceea ce are altul.Românul, în general, era destul de blajin, ştia să plece capul când trebuie și îl ridica atunci când era necesar.
Toată istoria noastră dovedeşte asta încă de la Mircea cel Bătrân și Ştefan cel Mare. Au fost însă vreo două veacuri, în timpul epocii fanariote, în care am cam luat obiceiul să nu reacţionăm.
Românul pe care l-am cunoscut eu, când eram copil, era prea blând, prea supus.Dintr-odată a venit un regim atât de brutal şi atât de injust, încât omul a început să se apere cu dinţii, să se înrăiască.
Anii de comunism au creat acest fenomen: să ajungi să îţi fie scârbă de ţara ta.
Nu mai există sentimentul că vecinul tău e un prieten. Lumea nu se mai salută pe scara blocului pentru că zice „Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat!”
Comunismul: un regim în care minciuna a fost ridicată la rangul de metodă de guvernare, în care teroarea a dezvoltat laşitatea la cei mai mulţi şi eroismul imprudent la câţiva, în care delaţiunea a fost considerată o virtute, în care furtul, nu numai din bunul statului, dar şi din cel al vecinului, a sfârşit prin a părea legitim din cauza privaţiunilor permanente şi a exemplului de înşelăciune venit de sus…Masele au ieșit din 50 de ani de comunism cu mentalitatea inconștientă că șpaga și șmecheria sunt mijloace indispensabile de supraviețuire.
Moştenirea noastră cea mai tragică constă în faptul că acea jumătate de secol de regim comunist ne-a stricat sufletul. Un asemenea regim nu putea să nu lase urme profunde în mentalităţi şi comportamente. Ele sunt astăzi piedica majoră în integrarea noastră într-o lume nouă.
Răul făcut mi se pare atât de adânc şi de generalizat, încât nu ştiu dacă va mai putea fi stârpit de tânăra generaţie. Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite.
O mie de ani! Vă sperie cifra, nu-i așa? Dar gândiți-vă: bunicul vostru s-născut, poate, acum aproape o sută de ani. În orice caz, într-o sută de ani încap trei generații: bunicul, tatăl și fiul, care, de obicei, apucă să se cunoască.
Imaginați-vă, deci, de zece ori aceste trei generații ale unei familii și iată-ne la strămoșii noștri din anul 1000! Vedeți că o mie de ani nu-i așa de mult?
O conferinţă memorabilă:
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 