ROMÂNII AU UMOR !
Profesoara de engleză mi-a spus să traduc : „Pisica a sărit în apă şi s-a înecat”.
I-am răspuns pe loc:
” The cat ţop, ţop in the pool, glu, glu,glu, glu, and no more miau, miau! „
Medicul, grăbit şi nervos: dumneata de ce suferi?
Pacientul: Domnule doctor, eu nu mai pot să urinez…
Medicul: Câţi ani ai?
Pacientul: optezeci…
Medicul: Ai urinat destul! Următorul!
La un medic vin trei pensionari solicitând să li se prescrie un regim.
Intră primul. Da, zice medicul cercetându-i fișa, bine, să-ţi prescriu un regim… Ce pensie ai dumneata?
Opt mii de lei, zice pensionarul.
Perfect, zise medicul: fripturi înăbuşite, purcel de lapte, fazan, vin fără restricţie, ouă umplute, vânat gătit cu sos picant.Urmaţi regimul ăsta fără grijă şi o să vă simţiţi în cea mai bună formă.
Intră al doilea pensionar.
Medicul: dumneata ce pensie ai?
O mie cinci sute de lei, îi răspunde pensionarul.
Medicul: macaroane, griș cu lapte, supe de zarzavat, pește rasol, ceaiuri, multe ceaiuri…
Vine al treilea…
Dumneata ce pensie ai?– Şapte sute cincizeci.
Medicul: Plimbări! Aer! Mult aer!
Un beţiv care avea o sticlă de ţuică în buzunarul de la pantaloni, s-a împiedicat şi a căzut pe scări.
Când şi-a revenit, a pus mâna pe buzunarul unde era sticla şi a simţit ud:
– Sper că e sânge !!!
La hotel :
– Camera cu vedere spre mare costă cu două sute mai mult, a spus recepţionerul …
– Şi dacă vă promit că nu mă uit pe fereastră, cât costă ?”
Un director le vorbeşte angajaţilor înainte de sărbători:
– Aţi muncit bine anul ăsta! O să primiţi drept recompensă fiecare câte un cec de 1000 de lei! Dacă vă descurcaţi la fel şi anul viitor, o să le semnez !
Un primar este supus de urgenţă unei intervenţii chirurgicale.
Imediat dupa operaţie acesta primeşte o telegramă:
Consiliul Local, reunit în şedinţă extraordinară, vă urează cu 9 voturi pentru, 7 contra si 2 abţineri, grabnică însănătoşire.
Gânduri grele :
Ştiam că găinile nu beau benzină, dar de ce se scumpesc ouăle ori de câte ori Guvernul scumpeşte benzina?
Dacă bat la uşa unui submarin rusesc aflat în imersiune în Marea Neagră, mi se va deschide?
Minele sunt nişte găuri săpate în străfundurile pământului, din care ies minerii !!!
Chestiile alea care au aceeaşi denumire şi explodeză când le atingi , sunt cu totul altceva…
E clar că cine râde la urmă, gândeşte mai încet…
Domnul P…
Cum te numeşti, Domnule ?
-Petru P. Paraipan .
-Si ce lucrezi ?
– Prepar peşti.
-Bine, dar ce anume operaţiuni faci ?
-Pun peştele pe plăci, potrivesc plăcile pe plite, pregătesc patru putini pentru peştele prajit.
-Dar de ce vorbeşti numai cu “P”?
-Poftim ?
-De ce vorbesti numai cu “P”?
-Pot pronunţa P perfect perceptibil.
-Ei, asta e acum ! Pun rămăşag că la întrebarile mele vei greşi.
-Primesc.
-Pe cât ?
-Pun prinsoare pe patru poli !
-S-a făcut. Spune-mi ce-ti place să mănânci ?
-Păstrăvi, plătică, plachie, potârnichi, piftie, pârjoale, pastramă, papricaş, porumbei, pui pane, papanaşi, parmezan.
– Si ce vin bei ?
– Pinot, pelin, porto.
-Si ce desert ?
-Plăcinte, prăjituri, pepeni, prune, pere, portocale, pomelo, piersici.
-Dar îngheţată obişnuieşti ?
-Puţin profiterol, parfait.
– Spune-mi cum îţi petreci timpul liber ?
-Primăvara prefer plimbările pe potecile pădurilor patriei.
– Dar vara ?
-Pescuiesc, practic paraşutismul.
-Si iarna ?
-Patinez, privesc pasionat producţii porno, pictez pasteluri…
-Te pomeneşti că poţi să-mi spui o poezie numai cu litera “P”?
-Pot.
-Asta nu o mai cred. Spune-o!
POEZIA POETULUI PETRU P. PARAIPAN:
“Prin pustiuri, peste pietre
Păsări, pâlcuri pribegesc
Protejând puiuţii proprii
Pe pamântul părintesc.
Prima pasăre, pilotul,
Plescăind puternic pliscul,
Pluteşte privind pământul,
Pajiştea, padurea, piscul.”
-Bine ! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai plecat ?
– Paraschivo, papuşă, pentru prânz, presară pe peşte puţin pătrunjel. Pa! Pa!
– Văd că am pierdut.
– Pardon, plăteşti patru poli pentru pierderea pariului.
– Plătesc.
– Pune paralele pe poliţă…
– Încă o întrebare.
– Poftim !…
– Ce adresa ai matale ?
– Prelungirea Popa Petre 4, parter, prin Pasajul Piscului, peste pod.
28/01/2018 - Posted by cersipamantromanesc | UMOR | anunt umoristic, autoironie, bancuri, bascalie, DIVERTSMENT, glume, glume hazlii, ironie fina, Români cu umor, satira, sotii, umorul la români, VIDEO, YOUTUBE
Un comentariu »
Lasă un răspuns Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Categorii
- analize (515)
- antiromanism (1)
- CREDINTA (231)
- cultura (23)
- DIVERSE (955)
- DIVERTSMENT (1.607)
- UMOR (186)
- FORUM (25)
- Fără categorie (12)
- ISTORIE (1.402)
- ISTORIE ROMANEASCA (4.508)
- ANTICHITATE (13)
- EVUL MEDIU (15)
- ROMANIA MODERNA (20)
- LUMEA ROMANEASCA (4.444)
- ARTA (32)
- CREDINTA (292)
- LITERATURA (55)
- MARI ROMANI (191)
- MUZICA (664)
- POLITICA (1.356)
- PRESA INTERNATIONALA (1.069)
- PRESA ROMANEASCA (882)
- LECTURI NECESARE (141)
- ROMANII DESPRE ROMANI (78)
- propafganda rusa (3)
- propaganda antiromaneasca (5)
- ROMANII DIN JURUL ROMANIEI (650)
- AROMANII DIN BALCANI (77)
- BASARABIA SI BUCOVINA (449)
- ROMANII DIN LUMEA INTREAGA (10)
- stiinta (52)
- VIDEO (4)
- YOUTUBE (3)
-
Articole recente
- SOARTA ULTIMULUI GRUP DE LUPTĂTORI ANTICOMUNIȘTI PARAȘUTAȚI ÎN ROMÂNIA COTROPITĂ DE SOVIETICI LA 1 IULIE 1953
- LECȚIA RĂZBOIULUI RUSO-JAPONEZ DIN 1905 ȘI RUȘINEA DE PE OBRAZUL ARMATEI RUSE
- Steagul Federației Ruse de astăzi este identic cu steagul rușilor care au luptat sub conducerea generalului Vlasov, alături de Hitler, împotriva URSS
- Regimul comunist din România și poziția sa în chestiunea Basarabiei cotropite de ”eliberatorii”sovietici
- TRECUTUL CARE INFLUENȚEAZĂ VIITORUL R.MOLDOVA
Count Flag
Blogroll
- Art Emis
- Basarabia Literara
- Blogul Dan Tanasa
- Cristian Negrea blog
- etelecom.ro-magazin
- Foaie nationala
- Gandeste
- George Damian
- Hotnews MD
- Istoria militara
- Istoria.md
- Istorii regasite
- Jurnal MD
- Justitiarul
- napoca news
- neoplaza.ro
- News YAM
- Publika.md
- Radio Chisinau
- Rgn press-Romanian Global News
- Secretele istoriei
- Stiri Basarabia
- Timpul MD
- Tiparituri romanesti
- Tribuna Basarabiei
- Unimedia md
- Universul cunoasterii
- Ziaristi Online
- Ziarul de Garda md
Arhive
Meta
Urmareste facebook
A republicat asta pe Cronopedia.
ApreciazăApreciază