CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

19 ianuarie 1857 – La Chişinău este încheiat protocolul prin care a fost trasată în partea de sud a Basarabiei ţariste noua frontieră între Rusia şi Principatele Române


La 19 ianuarie 1857 la Chişinău este încheiat protocolul în baza căruia a fost trasată noua frontieră în partea de sud a Basarabiei ţariste.

Tratatul de la Paris din 1856 a pus capăt în mod oficial Războiului Crimeii (1853-1856) dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Sardiniei, Imperiului Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.

În urma războiului din Crimeea, pierdut de Imperiul Rus, judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail care fuseseră anexate de Rusia la 1812 împreună cu întreg teritoriul dintre Nistru şi Prut (Basarabia),  au reintrat timp de 22 de ani, între 1856 şi 1878 în componenţa Moldovei, respectiv din 1859, după Unire, a României.

 

 

 

În imagine, Discuţii premergătoare încheierii Tratatului de la Paris în 1856

 

 

Tratatul a fost semnat la 30 martie 1856 (18 martie 1856 pe stil vechi) şi a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominaţie în regiune.

De asemenea, era stabilită libera circulație pe Dunare și la gurile ei sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării.

Din această Comisie făceau parte reprezentanții următoarelor state suverane: Wurtemberg, Bavaria, Austria, Imperiul Otoman și comisari  din statele aflate sub suzeranitatea imperiului Otoman: Moldova, Valahia și Serbia.

Alte prevederi priveau statutul Principatelor Dunărene – Moldova și Valahia – care rămâneau oficial sub suzeranitatea otomană, dar cărora li se acorda dreptul de a avea propriile constituții și adunări legislative, instituții care aveau sa fie puse sub supravegherea puterilor învingătoare, desființându-se astfel protectoratul al Rusiei.

Turcia era obligată să respecte administrația independentă a principatelor Moldovei și Valahiei, deplina libertate a credinței și legislației, comerțului și navigației.

În cazul unor tulburări, Turcia nu avea dreptul să decidă unilateral, fără acceptul celorlalte țări semnatare, să aplice forța în  principatele române,cărora li  se permitea să întrețină, pentru siguranța internă și paza hotarelor, propriile armate.

S-a stabilit  convocarea în Principate a Divanurilor Ad-hoc (care s-a pus în practică  în 1857 la Iași și București), pentru exprimarea dorinței populației asupra Unirii celor două ţări și principiilor fundamentale de organizare a unui stat modern. 

Din punct de vedere teritorial, pentru înlăturarea Rusiei de la gurile Dunării, s-a decis restituirea către Moldova a părţii de sudfostei regiuni  Izmail a Basarabiei țariste (provincie care până în 1812 fusese parte integrantă a Moldovei), respectiv   o suprafață totală de  9.642  km² (10.288 de verste).

Restul Basarabiei rămânea în continuare în componenţa Imperiului  Rus.

Limita sudică a acestui teritoriu era Dunărea și talvegul brațului Chilia, cea vestică era râul Prut, cea estică era Marea Neagră iar cea nordică o frontieră terestră, urmând de la nord către sud aliniamentul Nemțeni-Bolgrad și de la vest către est aliniamentul Bolgrad-Tuzla (la vest de lacul Alibei), ajungând la capul Balaban, unde beneficia de o îngustă ieșire la Marea Neagră în dreptul satului Jibrieni.

În cadrul Principatului Moldovei, teritoriul respectiv a fost împărţit în trei județe: Cahul, Bolgrad și Ismail. 

Odată revenit la Principatul Moldova, în acest ţinut a fost reintrodus şi sistemul legislativ moldovenesc, care a fost păstrat de ruși chiar și după reanexarea de către Rusia în  1878, făcând notă distinctă față de restul Basarabiei.

 

 

 

Imagini pentru războiul crimeii photos

Harta Principatelor române Moldova şi Ţara Românească, după Tratatul de la Paris din 1856

Locuitorii acestui ținut au fost martori la unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. În proclamația sa către locuitorii Basarabiei din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza zicea: 

„Venim printre voi ca Domn și ca Părinte ca să vă aducem bucurie și vindecarea rănilor de care ați pătimit până acuma: Noi dorim ca să primiți sosirea noastră în mijlocul vostru ca un semn de pace și de mângâiere.”

 Locuitorii acestui ținut s-au bucurat de împroprietărirea clăcașilor, fiind izgoniți călugării greci care-i exploatau. De asemenea, locuitorii acestei zone a Basarabiei au fost martori la instaurarea lui Carol I de Hohenzollern  în fruntea României în 1866, precum și la proclamarea independenței în de stat a României în 1877.

Pacea de la Paris a confirmat eșecul politicii țarului rus Nicolae I:

  • Rusia a pierdut controlul asupra gurilor Dunării;

  • Rusia a fost obligată să abandoneze pretențiile sale de protectoare a intereselor creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman (rol pe care îl păstra însă Franța);

  • Rusia și-a pierdut influența asupra Principatelor Române, care, alături de Serbia, au primit un grad de independență sporit.

  • În anul 1864 s-a putut înfiinţa la Ismail, Episcopia Dunării de Jos, pe teritoriul revenit sub jurisdicţie românească după eliberarea sa de sub ocupaţia rusă, așezând în fruntea ei pe eruditul episcop Melhisedec Ștefănescu, care deschise pe lângă scaunul său episcopal și un seminar duhovnicesc pentru deșteptarea și luminarea eparhioților săi.

Aceasta stare de lucruri a fost posibilă până în anul 1878, când în urma Congresului de la Berlin cele trei judeţe din sudul Basarabiei au fost reîncorporate  Imperiului Rus.

 De atunci şi până in zilele noastre, Rusia va considera Ţările Române  teritorii “pierdute”şi va încerca să le recâştige prin mai multe acţiuni armate directe şi de nenumărate alte ori cu ajutorul unei sumedenii de agenţi de influenţă şi trădători de neam.

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/02/08/adevarata-istorie-a-basarabiei-hartile-moldovei-de-a-lungul-timpului-si-negarea-ocupatiei-rusesti/

19/01/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 20/01/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: