CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

13 ianuarie 1918 – Guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război


 

 Foto: „Tovarăşul” Lenin vorbeşte maselor largi de ţărani şi muncitori despre viitorul de aur al omenirii – comunismul

 

 

La 13 ianuarie 1918 după un ultimatum (dat în 3 ianuarie), Consiliul Comisarilor Poporului din Rusia (guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin) rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război.

La punctul 2 al declaraţiei se arată că tezaurul în aur al României aflat la Moscova „nu va mai putea fi obţinut de oligarhia română, Consiliul Comisarilor asumîndu-şi răspunderea pentru conservarea şi remiterea în mîinile poporului român„. 

Trupele ruseşti din România se transformaseră în bande indisciplinate, asupra cărora nimeni nu avea nici cea mai mică autoritate, nici măcar generalul Scerbaciov, comandantul rus al frontului. Tâlhăriile şi crimele împotriva populaţiei civile deveniseră ceva obişnuit.

Când Rusia a început tratativele de pace cu puterile centrale la Brest-Litovsk, România rămăsese singură pe întreg frontul oriental.

Înconjurată de duşmani, trădată de aliatul rus, jefuită de acelaşi aliat, cu controlul nesigur asupra  teritoriului său, ţara se ajunsese într-o situaţie fără ieşire. O speranţă apăruse odată cu desprinderea Ucrainei de Imperiul Rus, dar ucrainenii încheiară pace rapid şi acceptară prezenţa germanilor pe propriul teritoriu.

Eram aşadar total înconjuraţi de trupele puterilor centrale. Sub ameninţarea unui nou atac germano-austro-ungar destinat a termina odată pentru totdeauna cu frontul de est şi a-şi concentra forţele în vest, România a fost silită să accepte armistiţiul cu puterile centrale pentru a câştiga timp

Pe de altă parte situaţia din Rusia degenerase într-un haos total provocat de bolşevici, care risca să cuprindă ţările din jur, inclusiv ţara noastră…

În iarna anului 1917, starea de anarhie provocată în Basarabia de bandele de soldaţi ruşi bolşevizaţi care se dedau la jafuri în rândurile populaţiei şi la atacuri asupra organismelor statului, se înrăutăţise. De asemenea şi prizonierii ruşi întorşi din Germania, s-au dedat la acte de vandalism, violenţe, crime, distrugeri, care au pereclitat complet ordinea în Basarabia.

Consiliul Directorilor din Basarabia era incapabil să mai menţină ordinea în nou-proclamata Republică Democrată Moldovenească, cu atât mai mult cu cât avea de înfruntat rezistenţa violentă a bolşevicilor instigaţi de Moscova.

 Deşi Lenin a propovăduit dreptul popoarelor din cuprinsul Imperiului  Rus de a-şi decide singure soarta, realitatea era că acesta pregătea şi încerca pe toate căile menţinerea subjugării lor prin forţa armelor, dacă nu se puneau sub protecţia revoluţiei bolşevice, care ar fi urmat să cuprindă întreg pământul.

Aşa a fost şi în cazul Basarabiei, care îşi urma calea spre o viaţă separată de fostul imperiu, înaintând pe calea unirii cu România. Cu atât mai puţin bolşevicii nu doreau să lase din mână această importantă gubernie anexată la 1812. Ba mai mult, intenţiile acestora se îndreptau şi împotriva României, pe care o doreau transformată în republică sovietică.

În decembrie, bande înarmate de bolşevici se adunaseră la Chişinău şi se dedau la grave provocări la adresa Consiliului şi a autorităţilor tânărului stat. Atunci când, în 6/19 ianuarie 1918, în Basarabia sosea de la Kiev corpul militarilor prizonieri ardeleni, pregătit să lupte împotriva trupelor austro-ungare, aceştia au fost sechestraţi şi dezarmaţi de bolşevici.

Câţiva deputaţi din Sfatul Ţării au fost arestaţi de forţele bolşevice, iar alţii au părăsit Chişinăul sub ameninţarea cu moartea.

În condiţiile haosului de nestăpânit, Consiliul Directorilor decide să ceară ajutorul armatei române. După mai multe apeluri primite cu prudenţă la Bucureşti, guvernul Brătianu a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie şi două de cavalerie, pentru restabilirea ordinii, protejarea populaţiei, apărarea căilor de comunicaţii şi a depozitelor, cu menţiunea că armata română fusese chemată prin comandamentul militar rus.

România a fost primul stat care au intrat în luptă deschisă, cu arma în mână, împotriva bolşevismului, fiind obligată să apere populaţia civilă de jufurile şi fărădelegile trupelor ruse până atunci aliate, care părăseau frontul fără avertizare, lăsând flancurile armatelor române descoperite.

Deveniseră trupe rebele, îndoctrinate de agitatori, bucuroase să se întoarcă acasă, dar gata să se dedea la orice samalvonicii pe drumul lor spre Rusia. Moldova era plină de trupe române, aşa că aici retragerile au decurs ceva mai puţin periculos pentru populaţie, dar în Basarabia sălbaticiile bolşevicilor s-au dezlănţuit.

La trecerea Prutului, armata română a fost întâmpinată cu bucurie. O delegaţie a Sfatului Ţării în frunte cu Pelivan şi Inculeţ a venit în întâmpinarea diviziei a 11-a care se îndrepta spre Chişinău. La 13/26 ianuarie 1918, armata română, sub conducerea generalului Ernest Broşteanu a intrat în Chişinău şi a restabilit ordinea. Unităţile bolşevice s-a retras la Tighina, fără a opune rezistenţă.

În acelaşi timp, divizia 13 a trecut Prutul în sudul Basarabiei, unde dezordinea era cu atât mai mare cu cât elementele minorităţilor  bulgare, lipovene, tătare, găgăuze, fuseseră incitate la dezordine de bolşevici, iar armata rusă le scăpase complet de sub control.

Pacificarea regiunii a fost mai dificilă, dar până la 8 martie, în condiţii de iarnă grea, armata română a intrat în Cetatea Albă. Totodată, forţele bolşevice retrase la Tighina au fost complet anihilate la 7 februarie.

Puterea sovietică, ignorând principiile autodeterminării şi de respectare a  independenţei altor state pe care aparent le susţinuse până atunci, bolşevicii lui Lenin au considerat acţiunea drept un act de agresiune asupra teritoriului său şi a rupt relaţiile diplomatice cu România..

Tezaurul jefuit tâlhăreşte de Rusia din ordinul lui Lenin, nu a fost restitut României nici pînă în ziua de astăzi.

 

 

 

 

Surse:

 

http://www.istoria.md/articol/701/13_ianuarie,_istoricul_zilei

http://www.istoria.md/articol/851/Primele_lupte_ale_Armatei_Rom%C3%A2ne_cu_bol%C5%9Fevicii

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Basarabiei_

Reclame

13/01/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: