CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

24 ianuarie 1918 – DECLARAȚIA DE LA CHIȘINĂU a unui grup de intelectuali din toate provinciile românești cu privire la Unirea tuturor Românilor

 

Împrejurări unice în felul lor în istoria neamului nostru au făcut, ca astăzi să se găsească în capitala Basarabiei o seamă de intelectuali refugiaţi din toate ţările locuite de români. Nu era cu putinţă ca vremurile de acum, în care se aşează o nouă temelie vieţii popoarelor, să-i lase pe aceşti fii ai celui mai încercat popor, nepăsători faţă de viitorul neamului lor.

Ideea pe care războiul de acuma a pecetluit-o cu atâtea râuri de sânge, ca toate noroadele, mari sau mici, trebuie să-şi adune sub ocârmuiri naţionale pe toţi fiii lor, pentru a-i putea face cât mai fericiţi, – această idee a trebuit să-i frământe în modul cel mai serios pe aceşti oameni, cărora suferinţele de sute de ani ale poporului nostru asuprit de străini, le erau atât de cunoscute.

Refugiaţii (bejenarii) din ţările româneşti călcate de duşmani, au găsit şi aici în Basarabia, unde trăiesc de o vreme, o ramură a românismului gemând supt apăsarea sufletească a străinului. Ceea ce ei găsesc aici, i-a făcut să se încredinţeze şi mai bine de durerosul adevăr istoric, pe care-l ştiau atât de bine de acasă, că poporul nostru, lipsit de o unire politică, a fost osândit la veşnică umilire şi apăsare, şi că dacă nu se va uni cel puţin acum, viitorul lui va fi şi mai dureros decât trecutul plin de lacrimi şi suspine. Dorinţa lor de a-şi scăpa ţara de naştere de sub stăpânirea străină şi de a o vedea alipită la România, aici supt puterea lucrurilor trăite în Basarabia, a luat o înfăţişare şi mai hotărâtă: ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, de la Tisa şi până la Nistru, – şi încă şi dincolo de acest rău, până unde se întinde graiul românesc.

Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori. Toate acestea sunt, si trebuie să fie ale noastre, dar ele numai aşa ne vor putea chezăşlui o viaţă mai fericită, dacă vor fi unite. Numai rătăciţii şi vânduţii nu vor să înţeleagă aceasta şi stăruie mai departe ca pământurile noastre străvechi să rămăie şi de aici încolo pe mâna străinilor.

Dar noi am văzut vai, ce e străinul, căci supt călcâiul lui am trăit sute de ani, până aproape să ni se stingă răsuflarea. Chiar şi în cursul acestui război ne-am putut încredinţa despre binele pe care-l putem aştepta de la el. Ungurii şi nemţii, despre care unii credeau că se vor învoi să ne dea o autonomie în marginile unei Austrii-mari, ne-au luat în vremile din urmă şi puţinele drepturi naționale pe care le mai aveam, iar ruşii erau să prăpădească nu numai Basarabia, ci şi Româ­nia, cu anarhia lor nesăbuită şi cu lipsa lor de simțământ de patrie şi de cinste pentru cuvântul dat. Nu, mântuirea este numai în unirea noastră într-o singură ţară.

Conduşi de aceste vederi, refugiaţii români adunaţi în jurul gazetei „Ardealul”, dându-şi mâna cu tinerimea din Basarabia, au socotit că a sosit vremea ca să intre acum în luptă deschisă pentru înfăptuirea unirii politice a tuturor românilor într-un singur stat. Împrejurarea că viteaza armată română astăzi este stăpână peste întreaga Basarabie, ne dă oarecum putinţa unei desfăşurări slobode a acestei lupte sfinte şi drepte.

Noi socotim această armată, în care pe lângă ostaşi din România, sunt şi zeci de mii de români din Transilvania, Bucovina şi Macedonia, ca o armată a întregului neam românesc, menită să lupte nu pentru alipirea la România a ţărilor care se află încă sub stăpâniri străine, ci pentru crearea unei Românii nouă, a întregului neam.

Această Românie nouă va fi făcută de noi toţi şi va fi a noastră a tuturor. În marginile ei fiecare ţărişoară îşi va putea avea autonomia sa, atât de trebuitoare pentru îndrumarea şi ocrotirea nevoilor locale. Ea va fi pe atât de bună, pe cât de destoinici vom fi noi în a o aşeza pe temelii trainice şi pe cât de serioşi ne vom şti dovedi în faţa Aliaţilor. Fiind toţi românii la un loc, şi fiind animaţi de un singur ideal puternic, e de la sine înţeles că această Românie va fi mai bună decât România de până acum, de care atâţia basarabeni se tem, şi mai bună decât oricare altă ţară românească, înţelegând aici şi Basarabia.

Începând cu ziua de astăzi, în care toţi românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârşite la 1859 între două ţări româneşti, noi cei mai jos iscăliţi, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni ş.a.m.d., şi nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiaş popor, ci ca cetăţenii (grajdanii) aceluiaş stat unitar românesc, ca cetăţeni ai României nouă a tuturor românilor, cu aceleaşi datorii faţă de fiecare parte a ei şi cu aceleaşi drepturi.

De astăzi înainte noi vom fi totodată ostaşi ai acestei Românii, pentru făurirea şi întărirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui. Deocamdată lupta noastră va fi purtată cu condeiul, la această gazetă, care este continuarea „Ardealului”, şi care de acum înainte va fi condusă de un comitet de redacţie alcătuit de români din toate ţările.

Potrivit vederilor noastre, fiecare parte de pământ locuit de neamul nostru este a întregului neam şi datoria faţă de el este deopotrivă de mare. Câtă vreme împrejurările vor face deci ca această gazetă să se tipărească în Basarabia, e firesc ca stările de aici să ne intereseze mai mult şi ca potrivit vederilor noastre, să le judecăm nu ca pe nişte lucruri de interes local basarabean, ci ca lucruri de interes general românesc. Prin această prismă vom judeca lucrurile din toate provinciile româneşti, fiind încredinţaţi că numai astfel se va putea întări viaţa noastră naţională.

La lupta noastră se alătură deocamdată numai tinerimea studioasă din Basarabia, dar avem credinţa întemeiată că, cu ajutorul lui Dumnezeu, în curând vom vedea în rândurile noastre pe toţi românii basarabeni cu adevărată dragoste de neam, începând de la preoţi şi învăţători şi până la deputaţi şi miniştri. Căci dacă până acum putea să însemneze o primejdie, ca cineva să lupte în Basarabia pentru unirea neamului, de aici încolo, având scutul armatei române, ar fi o trădare (vânzare) dacă basarabenii nu şi-ar înţelege datoria lor naţională cea mai înaltă. Teama de străini trebuie să piară odată! Destul ne-au asuprit, până au fost ei stăpâni pe soarta noastră, de acum trebuie să ne fim înşine stăpâni şi să nu ne mai uităm la ce spun ei. Căci ştim bine că nu pentru binele nostru vorbesc, ci pentru al lor.

Lucrând în bună înţelegere, cei strânşi în jurul acestei gazete nădăjduiesc că vor izbuti să închege o luptă sistematică în vederea ajungerii marelui scop, fără de care neamul nostru nu mai poate avea nici un viitor; ei cred că vor reuşi să-i convingă pe toţi românii de neapărata nevoie a unirii întregului neam şi să facă şi cercurile europene politice să recunoască şi să sprijinească punctul lor de vedere.

În această credinţă ei se adresează prin aceasta tuturor românilor, – şi deocamdată mai ales celor din Basarabia, în mijlocul cărora se desfăşoară propaganda – ca să se străbată de însemnătatea acestor vremuri unice în felul lor şi să facă tot ce este omeneşte cu putinţă, pentru înfăptuirea scopului celui mare. Fiecare să-şi dea seama, că mântuirea noastră este numai într-o Românie nouă, a tuturor românilor.

Pentru înfăptuirea acestei Românii vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.

Chişinău, 24 ianuarie 1918

Din Transilvania: dr. Onisifor Ghibu, dr. Ioan Mateiu, Axente Banciu, dr. Sebastian Bornemisa, Iosif Şchiopul, Gheorghe Codrea, Nicolae Oancea, Nicolae Colan, Andreiu Oţetea;

Din Bucovina: George Tofan, Dimitrie Logigan, Emanoil Iliuţ, dr. Ovidiu Ţopa;

Din Basarabia: Vasile Harea, Vladimir Cazacliu, Ioan Valută, Alexandru Văleanu;

Din România: G. Murgoci, G. Munteanu-Râmnic, Petre V. Haneş, V. Tempeanu;

Din Macedonia: Constantin Noe şi Epaminonda Balamace;

Din Serbia: dr. Atanasie Popovici.

Ziarul „România nouă”, Chişinău, anul II, nr. 8, 24 ianuarie 1918

 

 

Sursa:

https://cubreacov.wordpress.com/2018/01/05/declaratia-de-la-chisinau-a-unui-grup-de-intelectuali-din-toate-tarile-locuite-de-romani-24-ianuarie-1918/

 

 

12/01/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

MOLDOVA NU POATE FI REDUSĂ LA STATUL POST-SOVIETIC REPUBLICA MOLDOVA

 

Se spune cu drept temei că diavolul e ascuns în detalii.

În ziua de 10 ianuarie 2018, la depunerea jurământului de către noii membri ai executivului de la Chișinău, aceștia au jurat să apere ”integritatea teritorială A MOLDOVEI”, citind mecanic formula strâmbă prevăzută la articolul 79 (alineatul 2) din Constituția agrariano-socialistă pentru candidatul validat la funcția de președinte al Republicii Moldova numită cu drag de Grigore Vieru ”copil din flori pe harta lumii”.

A existat totuși o singură excepție fericită, demnă de reținut, cea a tânărului ministru al Afacerilor Externe, Tudor Ulianovschi, care nu a citit textul, ci a rostit jurământul din memorie, cu fruntea sus, și s-a abătut deliberat de la formula constituțională. Acesta a jurat, cum este corect, să apere ”integritatea teritorială A REPUBLICII MOLDOVA”.

Părcă ar fi același lucru cu ceea ce au jurat colegii săi, dar nu e totuna. Nici pe departe nu e totuna.

Ar fi fost corect dacă formula jurământului ar fi avut acuratețea și precizia necesare și s-ar fi limitat la Republica Moldova, fără crearea de confuzii și trimiterea expresă la spații geografice și istorice mai largi.

Este un aspect de luat obligatoriu în considerație la rectificarea textului constituțional.

Jurământul nu se referă doar la ”integritatea teritorială a Moldovei”, ci și la ”INDEPENDENȚA… Moldovei”. Aici sfidarea României și a integrității ei teritoriale este pe față. Să pledezi oficial pentru ”independența…Moldovei”, în locul independenței Republicii Moldova, înseamnă să susții dezintegrarea României prin separarea din trupul ei a regiunii istorice pruto-carpatice Moldova (județele Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea).

Ce deosebire este între ceea ce au jurat astăzi noii miniștri și ceea ce dorește și susține dodonul aberant contra integrității teritoriale a României? Absolut niciuna!

A vorbi în jurăminte oficiale la Chișinău despre MOLDOVA, cu limita ei naturală de vest pe creasta Carpaților Răsăriteni, amintește de fosta RASS Moldovenească organizată de către bolșevici în 1924 în cadrul RSS Ucrainene, la răsărit de Nistru, pentru scopuri manifest expansioniste și care își proclama granița pe Prut, încălecând mârțoaga moldovenismului antiromânesc.

Nu ar fi căzut cerul pe pământ și nici nu ar fi fost încălcat spiritul Constituției Republicii Moldova dacă toți membrii guvernului care au depus astăzi jurământul s-ar fi limitat să jure că vor apăra doar integritatea teritorială a Republicii Moldova, fără a trece linia Prutului.

Moldova nu poate fi redusă la actualul stat post-sovietic Republica Moldova organizat în 6 din cele 11 județe de răsărit și de nord ale României ocupate de URSS.

Nici actuala Republică Moldova, proclamată la 27 august 1991, nu poate pretinde iredentist să se extindă peste întreaga Moldovă, așa cum visau agrarienii și socialiștii din 1994, a căror linie ideologică antiromânească o continuă bicisnicul dodon, pudelul piticului de la Kremlin.

Moldova este România, stimați miniștri de la Chișinău, și România este Moldova! Punct!

Sursa:

https://cubreacov.wordpress.com/2018/01/10/moldova-nu-poate-fi-redusa-la-statul-post-sovietic-republica-moldova/

 

12/01/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Tensiuni româno-maghiare după declarația premierului Mihai Tudose privitoare la autonomia aşa zisului Ținut Secuiesc. Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria a convocat ambasadorul României la Budapesta

Ambasadorul român la Budapesta, convocat de MAE ungar

 

 

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurcă,  a fost convocat de Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, după declarația făcută de premierul Mihai Tudose cu privire la Ținutul Secuiesc și autonomie.

Într-o rezoluţie semnată luni la Cluj-Napoca, de reprezentanţii celor trei formaţiuni politice maghiare din ţara noastră (KELEMEN Hunor  președinte UDMR, BIRÓ Zsolt președinte PCM, SZILÁGYI Zsolt  președinte PPMT), este revendicată obţinerea autonomiei teritoriale a  aşa zisului Ţinut Secuiesc, care ar trebui să devină în viziunea lor “o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică.Liderii politici maghiari arătau că “administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.

De asemenea, se solicită un statut special administrativ bilingv pentru regiunea Partium (care se referă la teritorii din actualele județe Arad, Bihor, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș din România).

În acest sens, liderii celor trei formaţiuni politice maghiare au declarat:

„Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.”

 Miercuri seara, la Realitatea TV, premierul Mihai Tudose a vorbit despre rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc semnată la Cluj-Napoca de cele trei formaţiuni politice maghiare, apreciind că ”dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag” şi că  ”nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”.

Aceasta este declarația care a făcut ca MAE ungar să-l convoace pe ambasadorul român în semn de protest, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, considerând inacceptabilă această formulare a oficialului român.

Ministerul de Externe din Ungaria a calificat drept inacceptabile declaraţiile premierului Mihai Tudose şi aşteaptă scuze de la acesta.

 

 

 

Image may contain: 1 person, standing and suit

Foto: Primul ministru român Mihai Tudose

 

 

 

Imediat, Porcsalmi Bálint, preşedintele executiv al UDMR, a postat joi un mesaj pe Facebook, în care aprecia că declaraţiile premieruluii Mihai Tudose referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc sunt ”profund iresponsabile, nedemne pentru poziţia sa”.

”Prin mesajul său primitiv, caracteristic Evului Mediu, primul ministru a jignit profund şi a ameninţat nevoalat comunitatea maghiară din Secuime. Domnia sa poate să fie sau să nu fie de acord cu o declaraţie politică sau cu un proiect politic, însă nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei cu care nu este de aceeaşi părere.

Premierul ori nu este informat ori nu a înţeles nimic din propunerea Uniunii de a avea un dialog sincer cu românii pe tema autonomiei. Îi cerem premierului să-şi retragă imediat declaraţia şi să îşi ceară scuze public”, se arată în mesaj.

Tot joi, premierul Mihai Tudose a scris pe Facebook, referindu-se la rezoluţia partidelor maghiare privind autononia Ţinutului Secuiesc, că „refuză orice dialog legat de autonomia unei părţi a României şi că discuţiile pe această temă sunt în afara legii”.

„Premierul Mihai Tudose trebuie să îşi retragă declaraţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc”, a declarat, la RFI, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că este  şocat şi că aşteaptă scuze de la primul-ministru. Liderul UDMR mai spune că aceste afirmaţii nu pot rămâne fără consecinţe, fiind „absolut inacceptabile”.

„Nu mă aşteptam de la Mihai Tudose, pentru că nu are antecedente, el nu avea declaraţii de acest tip niciodată de când eu îl cunosc, de aceea m-a şocat această declaraţie. În UE nu poţi să propui fără consecinţe politice reintroducerea pedepsei capitale şi după aceea să spui pentru o comunitate mai mică sau mai mare că nu eşti de acord cu ideile comunităţii respective şi se vor flutura, că vor fi spânzuraţi, că vor fi omorâţi. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că nici această declaraţie nu poate să rămână fără consecinţe. În primul rând, eu aştept scuze de la premierul Tudose şi retragerea acestor cuvinte”, a declarat Kelemen.

El a mai spus că nu crede că premierul poate să rămână în funcţie pe termen lung, în UE, pentru că „nu poate să fie credibil un om politic care face astfel de afirmaţii şi care spune că se vor flutura lângă steag unii sau alţii”.

În cursul discuțiilor de vineri dimineață, ambasadorul român la Budapesta a încercat să dea explicații lingvistice referitoare la această declarație, însă acestea nu au fost acceptate de autoritățile maghiare, relatează Balazs Barabas, jurnalist la Digi24.

Întrebat de jurnalistul Digi24 dacă Guvernul Ungariei susține autonomia clamată de minoritatea maghiară din România, ministrul de externe ungur Peter Szijjarto a răspuns că trebuie discutat despre această chestiune, dar discuțiile nu fac posibile formulări de genul spânzurărilor și a altor amenințări.

Ce a mai declarat Mihai Tudose

„În calitate de român şi de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părţi a României. Este o încălcare a Constituţiei acestei ţări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea şi indivizibilitatea statului român”, a mai spus premierul Mihai Tudose, joi seară.

El apreciază că „discuţiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc sunt în afara legii şi nu merită luate în seamă”.

În opinia sa, aceste discuţii reprezintă „doar o încercare de destabilizare a unităţii României în anul Centenarului”.

La rândul lor, partidele parlamentare româneşti au avut şi ele o reacţie negativă faţă de demersul partidelor maghiare întrunite la Cluj.

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis vineri că a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta, care l-au convocat pe ambasadorul român, susţinând că „declaraţiile făcute de prim-ministrul României atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil”, potrivit News.ro.

MAE mai spune că demersuri precum cel privind Rezoluţia pentru autonomia Ţinutului Secuiesc „sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie”.

Comunicatul MAE al României :

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta în contextul convocării ambasadorului român la Budapesta, la data de 12 ianuarie a.c. şi face următoarele precizări:

Declaraţiile făcute de Prim-ministrul României atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil.

Semnalăm, totodată, faptul că dezbaterea în spaţiul public pe acest subiect survine în contextul în care iniţiativele privind diverse forme de autonomie teritorială pe criteriul etnic, s-au multiplicat în ultima perioadă, culminând cu semnarea, la 8 ianuarie, a Rezoluţiei comune a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie.

Aceste demersuri, pe o temă care ţine strict de ordinea constituţională a României şi asupra căreia s-au pronunţat anterior atât factorii politici cât şi instanţa constituţională din România, nu contribuie la menţinerea unui spirit de convieţuire interetnică armonioasă şi nici la progresul în relaţia bilaterală.

Astfel de gesturi sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie, angajament pe care România şi-l menţine şi pe care îl va urmări în mod constant în toate politicile sale.

MAE dezavuează orice provocări de această natură, mai ales în anul în care România îşi propune să sărbătorească Centenarul Marii Uniri într-un spirit de unitate, toleranţă şi respect reciproc între toţi cetăţenii săi, indiferent de etnia acestora.

MAE îşi exprimă încrederea că relaţiile româno-ungare vor avea în continuare ca reper pilonii politico-juridici reprezentaţi de Tratatul politic de bază şi Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic pentru Europa în secolul XXI şi se vor dezvolta în spiritul valorilor europene.

 

 

Video:

https://www.digi24.ro/embed/stiri/actualitate/politica/ambasadorul-roman-la-budapesta-convocat-de-mae-ungar-858940?video=0&width=570&height=320

 

Surse:

 

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ambasadorul-roman-la-budapesta-convocat-de-mae-ungar-858940

https://www.stiripesurse.ro/ultima-ora-ambasadorul-romaniei-la-budapesta-convocat-de-ministerul-de-externe-din-ungaria-dupa-declaratiile-lui-tudose

http://www.rfi.ro/politica-100484-kelemen-hunor-scuze-premier-tudose-autonomie

12/01/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

%d blogeri au apreciat: