O fotografie rară….un fragment de istorie românească !

Primul rând de la stânga la dreapta:

1. Gheorghe Mironescu, Prim-ministru, politician
2. Nicolae Iorga, Prim-ministru, Președintele Senatului, istoric
3. Constantin Prezan, Prim-ministru, mareșal
4. Alteța Sa Regală Elisabeta, Principesă a României
5. Majestatea Sa Carol al II-lea, Regele României
6. Alteța Sa Regală Nicolae, Principe al României
7. Alexandru Vaida-Voevod, Prim-ministru
8. Miron Cristea, Prim-ministru, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
9. Octavian Goga, Prim-ministru al României, politician, poet

Al doilea rând de la stânga la dreapta:

1. Tancred Constantinescu, matematician, inginer, ministru, deputat, senator, director general la C.F.R.
2. Simion Mehedinți, academician, geopolitician român
3. Constantin Angelescu, Prim-ministru interimar, consilier Regal, ministru al educației
4. Gheorghe Mărdărescu, general, ministru de război
5. Henri Cihoski, general, om politic
6. Ion Nistor, istoric și militant unionist bucovinean
7. Alexandru Lapedatu, Președintele Academiei Române, Președintele Senatului, senator, ministru, istoric
8. Ion Inculeț, Președintele Sfatului Țării al Basarabiei, Vice-prim Ministru, Ministru de Interne, Ministru de Stat
9. Mircea Cancicov, deputat, Ministru de Finanțe, economist, avocat, academician, membru marcant al PNL
10. Constantin Meissner, pedagog, academician, om politic
11. ?
21. Dumitru Manu, preot
22. Victor Deleu, jurist, ofiţer, redactor, deputat, primar de Cluj, președintele organizației PNȚ Sălaj
23. Petru Cazacu, Prim-ministru interimar al Basarabiei după Unire, politician
24. Emil Hațieganu, jurist, academician, fondatorul revistei “Glasul libertății” din Cluj
25. Voicu Nițescu, om politic, scriitor român
26. Aurel Vlad, promotor al Unirii din 1918, doctor în drept
27. Iuliu Hossu, Cardinal
28. Vasile Suciu, Arhiepiscop, mitropolit
29. Victor Antonescu, politician
30. Daniel Ciugureanu, Prim-ministru al Basarabiei, Ministru de Stat, Deputat, Vice-Președinte al Camerei Deputaților, Senator, Vicepreședintele și Președintele ad-interim al Senatului
31. ?
32. Nicolae Macici, general.

Publicitate

Evoluția istorică a ataşamentului găgăuzilor față de Rusia

 

 

 

Găgăuzii care trăiesc în sudul Basarabiei se trag dintr-un popor de sorginte turcică (cei mai mulţi istorici consideră cu sunt urmaşii turcilor selgiukizi), dar sunt creştini- o combinaţie pe care nu o vom mai găsi altundeva în Europa.

Unii specialişti consideră că etimologia cuvântului găgăuz ar înseamna cel care şi-a schimbat credinţa, dar această teorie îi deranjează pe găgăuzi, care consideră că au fost creştini dintotdeauna.

În Republica Moldova, UTA Gagauzia are un statut special: regiunea e condusă de başcan şi de Adunarea Populară (Halc Topluşu), care poate adopta anumite legi locale.

Găgăuzii au fost supuşi încă din perioda ţaristă unui intens proces de rusificare, așa că azi cunosc mai bine limba rusă decât propria limbă.  Dar tradițiile populare, gastronomia, muzica și  portul gagauz țin încă în viață  adevăratul  spirit al   acestei etnii, azi în pericol, după atâtea secole în care  a fost sub influenţa Rusiei.

Dincolo de politici, găgăuzii sunt  primitori, cu pofta de viață şi au un aer romantic…

 

Evoluție istorică

 

Faptul că între micul popor de origine turcică, găgăuzii, și Federația Rusă există relații foarte bune este arhicunoscut.

Mulți politologi afirmă că UTA Găgăuzia, alături de Transnistria, este o piatră pe care Rusia a legat-o la gâtul Republicii Moldova. De asemenea, se vehiculează faptul că găgăuzii ar „juca” în funcție de cum se „cântă” la Moscova.

Foto: Țarina Ecaterina a II-a a început amestecul Rusiei în Balcani.

De asemenea, conform noilor realități geopolitice și geostrategice din regiune, găgăuzii au un rol cheie în menținerea influenței rusești în regiune.

De unde totuși aceste relații strânse între cele două popoare, asta dacă ne gândim că din punct de vedere etnic și lingvistic nu au nici o tangență? Când au apărut primii germeni ai prieteniei dintre cele două popoare și cum au evoluat aceştia?

 

Găgăuzii și Imperiul Bizantin.

 

Acest popor paradoxal în istorie (fiind alături de ciuvași singurul popor turcic de religie creștină), își face intrarea în istoria Europei cu ajutorul bizantinilor.

Astfel, cronicile bizantine menționează faptul că în anul 1065 ar fi trecut Dunărea circa 600 de mii de oguzi (strămoșii găgăuzilor) și cu încuviințarea împăratului bizantin s-ar fi așezat în zona Varna-Cavarna.

Ei se vor integra foarte bine aici, unde se vor converti la creștinism. De acum încolo, devenind un popor foarte credincios și fidel în totalitate puterii  creştine de la Constantinopol.

Astfel, deja în anul 1071 se menționează prezența unui număr important de oguzi în armata împăratului bizantin Roman al IV-lea Diogenes, care cu 100.000 de soldați va porni o expediție împotriva seldjucilor (la fel un popor turcic) conduși de Alp Arslan.

De la începuturi și până la cucerirea Imperiului Bizantin, găgăuzii vor rămâne mereu fideli puterii centrale, care le-a oferit un loc de trai.

Pe la jumătatea secolului al XIV-lea se pare că va apărea chiar un stat găgăuz, condus de Dobrotici, ce va juca un rol important în regiune, având chiar și propria Mitropolie ortodoxă, la Varna, care va depinde direct de Patriarhia de la Constantinopol și de cea de la Târnovo, mult mai apropiată, cum ar fi fost logic.

Găgăuzii vor intra și ei sub dominație otomană la începutul secolului al XV-lea, când turcii vor ajunge la Dunăre. Ei vor fi unul dintre cele mai persecutate popoare din imperiu, asta și din cauza că erau considerați niște trădători, o rușine a neamurilor turcice ce au trădat religia musulmană.

Rusia, Bizanțul și a III-a RomăOdată cu cucerirea Constantinopolului de către Mehmed al II-lea Fetih, care a însemnat și dispariția culturii bizantine, Rusia va începe ușor, ușor să devină cea mai importantă putere ortodoxă din lume. În timpul lui Petru cel Mare, dar mai ales în timpul domniei Ecaterinei a II-a, Imperiul Rus (titulatura oficială din anul 1721) se va remarca ca o putere europeană importantă.

Astfel, scopul tuturor țarilor ruși de acum încolo va fi de a cuceri cele 2 strâmtori: Bosfor și Dardanele, autointitulându-se în același timp și moștenitoare directă a Imperiului Bizantin, dar și apărătoarea creștinilor din întreg teritoriul Imperiului Otoman. 

Titulatura de moștenitoare a Bizanțului este argumentată de căsătoria, în anul 988, între cneazul Rusiei Kievene, Vladimir I, și prințesa Ana de Bizanț, iar drept consecință rușii se vor creștina.

Găgăuzii și dragostea lor față de RusiaGăgăuzii vor nimeri, la început, incidental (asta dacă ne gândim că la început nu erau diferențiați de bulgari) sub influența rusească.

Istoria relațiilor directe dintre cele două popoare începe în secolul al XVIII-lea, ca urmare a declanșării unei serii numeroase de războaie ruso-turce: 1735-1739, 1768-1774, 1787-1791 și 1806-1812.

Popoarele asuprite Imperiului Otoman, mai ales cele creștin ortodoxe, își manifestau o simpatie față de Imperiul Rus, cel care era într-o expansiune continuă, asumându-și rolul de apărător al ortodoxismului – A 3-a Romă.

De fiecare dată când Imperiul Rus ataca Imperiul Otoman, rușii făceau un apel către popoarele creștine din Balcani, pentru a susține țarul, iar în schimb li se promitea emanciparea națională.

 

Caricatură britanică din 1791: toată lumea încearcă să o îmblânzească pe țarina Ecaterina a II-a. Sursa foto

Așa s-a întâmplat și în anul 1768, atunci când Ecaterina a II-a a lansat un apel către creștinii din Balcani, pentru a se răzvrăti împotriva otomanilor.

Astfel, rușii aveau intenția de activa „Calul Troian” din interiorul imperiului. Răscoala începută în Muntenegru în 1768 se va extinde rapid în Albania, Macedonia, Bosnia, Bulgaria și Herțegovina.

Se pare că la aceste răscoale au participat și un număr însemnat de găgăuzi. Drept răsplată creștinii din Balcani vor fi colonizați pe teritoriul Imperiului Rus, ca urmare a „ucazului” din 1751.

Colonizarea în Bugeac

De acum încolo se va crea o legătură strânsă între găgăuzi și Imperiul Rus. Mai târziu, după anexarea Basarabiei, ei vor fi colonizați în Bugeac, acolo unde vor primi o mulțime de privilegii și unde își vor dezvolta propria cultură. Găgăuzii consideră astfel până în zilele noastre că sunt datori moral rușilor, care i-au salvat de sub jugul turcesc.

Și pe bună dreptate, deoarece migrația găgăuzilor pe teritoriul Imperiului Rus a însemnat și conservarea culturii și limbii găgăuze, mai ales că aici se vor așeza compact, ocupând satele abandonate de tătarii nogai, în urma strămutării lor din Bugeac.

Un singur moment în istorie aduce cele două popoare în tabere diferite: revolta găgăuză din 1907, când se înființează o Republică Găgăuză la Comrat. Revolta a fost înăbușită, iar cei vinovați – pedepsiți aspru.

În rest, găgăuzii au transferat acea fidelitate pe care o aveau față de Imperiul Bizantin către Imperiul Rus, manifestată parcă de o dorință de a fi protejați mereu de un frate mai mare.

Găgăuzii au asimilat atât de bine cultura și limba rusă, încât uneori în Moldova mai este folosit termenul de „găgăruși”, aluzie la fidelitatea, uneori dusă la extreme, pe care o au găgăuzii față de ruși.

Relațiile strânse nu vor dipărea prea curând, poate chiar niciodată, iar cei care vor încerca cumva să-i îndrepte pe găgăuzi împotriva națiunii rusești, va face o muncă inutilă.

Găgăuzii au fost dintotdeauna aproape de Rusia și vor susține toate interesele rusești în zonă, iar la alegeri, fie ele parlamentare, prezidențiale, bașkanale sau locale, găgăuzii vor alege în marea lor majoritate candidații proruși…

 

Sursa:

 

http://moldnova.eu/ro/gagauzii-si-dragostea-fata-de-rusia-evolutie-istorica-7685.html/Ștefan Bejan

 

Regina Angliei bea de 16 ani vin românesc… Unul din motivele stării sale bune de sănătate la 91 de ani este consumul zilnic de vin românesc

 

 

La 91 de ani, Elisabeta a II-a este cel mai longeviv monarh al Regatului Unit şi pare să fi descoperit secretul longevității.

Regina Angliei bea de 16 ani vin românesc, de când prințul Charles i-a adus prima sticlă. De atunci, regina nu mai suportă să bea un alt vin în afară de cel românesc.

 Aceasta consumă un pahar la micul dejun, apoi unul sau două la prînz și după ceaiul de la ora cinci, schimbă vinul roșu din zona Vrancea cu unul alb. De asemenea, regina mamă încheie seara cu câteva cupe  cu vin.

Ajunsă la vârsta de 91 de ani, regina Angliei spune că unul din motivele pentru care sănătatea ei este atât de bună se datorează vinului românesc. Regina mamă bea câte un pahar de Fetească Neagră la micul dejun, apoi unul sau două la prânz și după ceaiul de la ora 5 aceasta schimbă vinul roșu din zona Vrancea cu albul de Cotnari. Seara o încheie și mai bine cu câteva cupe de argint cu vin de Murfatlar.

După ce vistieria Angliei a fost puternic afectată de consumul ridicat de vin de către regina Angliei, aceștia au cerut diverșilor cercetători să afle de ce este vinul atât de bun, chiar prelungind viața.

Casa Regală britanică au cerut onr cercetători să afle de ce este vinul atât de bun încât  prelungeşte viața cu mai mult de 18 ani.

În urma analizelor s-a constatat  că solul este binecuvântat și că acesta transmite strugurilor diferite energii şi calităţi pozitive, imposibil de reprodus.

http://www.doctorulzilei.ro/regina-angliei-consuma-zilnic-acest-produs-romanesc-si-sustine-ca-e-unul-din-motivele-starii-ei-bune-de-sanatate-la-91-de-ani/