Misterioasa hartă a lumii creată în urmă cu 430 de ani de italianul Urbano Monte. VIDEO
Experții au restaurat una dintre cele mai misterioase hărți cunoscute ale lumii, creată acum 430 de ani de Urbano Monte (1544-1613), un cartograf din secolul al XVI-lea din Milano, despre care nu se cunosc foarte multe lucruri.
Câteva secole mai târziu, colecționarul David Rumsey și nepotul său au scanat cu minuțiozitate și au reprodus digital toate cele 60 de pagini reunite într-un atlas, reconstituind harta așa cum a fost ea concepută inițial.
Deși nu se cunosc prea multe despre cartograful italian din secolul al XVI-lea care a creat-o, harta recent restaurată oferă o perspectivă asupra modului în care oamenii înțelegeau atunci lumea, oferind detalii destul de avansate pentru acele vremuri.
Cu toate acestea, harta arată și unele dintre concepțiile greșite ale cartografiei timpului, dând totuşi o imagine fascinantă de ansamblu asupra modului în care cartografii îşi reprezentau globul terestru în acel moment.
Odată asamblată, întreaga hartă are peste 10 metri în diametru, fiind astfel una dintre cele mai mari, dacă nu cea mai mare hartă a lumii din secolul al XVI-lea. Gradul de detaliere și decorare este uimitor și întreaga producție fiind cu siguranță unică în istoria reprezentărilor cartografice.
Monte a făcut harta nu numai ca un instrument geografic, ci și pentru a arăta climatul, obiceiurile, legendele fiecărei regiuni în parte.
O reprezentare cartografică a Africii centrale
Un unicorn, câțiva diavoli și un om de șopârlă reprezentaţi de această imagine a Siberiei
America de sud – Coastele Venezuelei
Surse:
http://www.cbc.ca/radio/asithappens/as-it-happens-tuesday-edition-1.4444569/the-largest-world-map-from-the-renaissance-has-been-assembled-online-for-the-1st-time-1.4444583
https://www.bonhams.com/auctions/20078/lot/2081/
http://earth-chronicles.com/histori/the-mysterious-world-map-of-urbano-monte.html
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns