Monarhia şi românii

 

 

 

 

 

 

 

Declinul creştinismului în Europa – 2 800 de biserici creştine vor fi demolate în Franţa

Declinul creștinismului practicant în Europa, contracarat în același timp de secularismul maselor și de ateismul militant al elitelor, nu mai este un simplu moft trecător, ci este o certitudine. Cifrele demonstrează că majoritatea în Europa nu mai sunt creștinii, ci sunt cei ce se declară „fără religie”, pe măsură ce ia amploare un alt fenomen pe Bătrânul Continent și anume islamizarea acestuia.

Pe măsură ce numărul de credincioși a scăzut constant în ultimele decade, multe temple au fost practic abandonate, în timp ce numărul moscheilor crește simțitor.

Pe de altă parte influența creștinilor în politică este tot mai scăzută, în timp ce politicile umaniste de stânga, puternic influențate de lobby-ul LGBT, domină agenda majorității  guvernelor.

Franța – Conform unui raport al Senatului francez, 2 800 de biserici vor fi demolate în Franța, multe din acestea cu o vechime de secole.

Decizia a fost luată datorită costurilor de restaurare ce sunt mai ridicate decât cele de demolare.

În 2013 de exemplu, Biserica St. Jaques din Abbeville, construită în 1868, a fost demolată, cheltuielile totale fiind de 350 000 de euro. Această sumă este inferioară celei care era necesară pentru restaurarea templului. Pe măsură ce numărul de credincioși a scăzut constant în ultimele decade, aceste temple au fost practic abandonate.

Pentru multe orașe din Franța, lipsa de interes și înaltul preț al terenurilor unde sunt construite aceste biserici, pur și simplu nu mai justifică investițiile de restaurare.

Din 2007, când s-a luat această decizie, mai multe biserici au fost substituite de centre comerciale, magazine, blocuri de locuințe sau parcări de mașini.

Recenta invazie în Biserica Santa Rita din Paris, ce a culminat cu expulzarea preotului și a credincioșilor ce celebrau sfânta liturghie, a reaprins discuțiile. Terenul fusese vândut și noii proprietari revendicau ca edificiul să fie demolat.

Deputata Marine Le Pen a generat o dispută, spunând că guvernul în loc de a distruge biserici, ar trebui „să demoleze moscheile radicalilor”. Ea a luat poziție ținând cont de un factor ce nu este luat în seamă de majoritatea mediilor de comunicație. O parte din aceste terenuri sunt vândute grupurilor islamiste ce construiesc moschei pe aceste locuri.

De fapt, sute de noi moschei se construiesc în fiecare an în Europa. Acestea dispun de o capacitate pentru sute de mii de tineri musulmani, născuți în Europa sau pentru emigranții recent sosiți. În funcție de legile fiecărei țări, deseori aceste edificii primesc bani din partea guvernelor.

 

 

Situația este aceeași și în alte țări

Biserica Angliei, cunoscută în lume ca Biserica Episcopală Anglicană, are 16 000 de biserici în Marea Britanie. Cu creștinismul aflat într-un pronunțat declin, opțiunea administrativă este de a închide 2 000 de temple.

În aceste locuri se întâlnesc de obicei mai puțin de zece credincioși, majoritatea acestora fiind de o vârstă înaintată.

Acest lucru face neviabile cheltuielile de întreținere a acestor temple, așa că opțiunea este transformarea acestora în „biserici de vacanță” ce se deschid doar în săptămânile de Crăciun și de Paște, când mulți credincioși nominali caută o biserică în virtutea obiceiului.

Un program de finanțare al guvernului prin intermediul Consiliului Artelor din Anglia, caută alte destinații pentru aceste edificii ce aparțin bisericii oficiale a statului. Aceste spații pot să fie închiriate pentru o amplă gamă de evenimente și activități cum sunt conferințe, recepții pentru nunți, activități de caritate, filmări sau târguri pentru locuri de muncă.

The Guardian informează că 394 temple creștine sunt disponibile pentru a fi renovate și transformate pentru alte destinații. În unele cazuri acestea au fost transformate în moschei.

În ultimele decade în Germania, peste 350 de biserici au fost închise. Acum, proiectul cunoscutului politician de stânga Joachim Reinig are ca obiectiv „integrarea cât mai rapidă” a miilor de refugiați musulmani ce sosesc în Europa în fiecare săptămână. Conform propunerii, bisericile creștine trebuiesc demolate pentru ca moschei musulmane să fie construite pe respectivele locuri.

Discursul lui Reinig, regizat de ideea multiculturalismului, se bazează pe un raport din 2013, la care el însuși a ajutat  ca să fie redactat, și care identifică o „nevoie urgentă” pentru construcția de moschei în regiune.

Conform Senatului din Hamburg, ce a redactat un raport similar pe această temă, ideal ar fi „o moschee în fiecare cartier”.

Motivul principal al acestei măsuri ar fi importanta „muncă comunitară” promovată de aceste moschei.

 

Surse: Știri creștine,  NoticiaCristiana.com

Autonomia aşa zisului ţinut secuiesc, obiectul unei noi inițiative legislative în Parlamentul României

 

 

 

 

 

Deputatul UDMR, József Kulcsár-Terza, a înregistrat o inițiativă legislativă individuală în Parlament privind autonomia Ținutului Secuiesc. El este unul dintre semnatarii proiectului de lege care prevede înființarea Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de prim for sesizat.

József Kulcsár-Terza, preşedintele organizaţiei Trei Scaune a Partidului Civic Maghiar (PCM), care şi-a obţinut mandatul de deputat pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), a informat presa despre acţiunea lui printr-un comunicat de presă.

Politicianul a înaintat Parlamentului Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc în forma în care a fost elaborat şi adoptat de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). În urma gestului său, deputatul UDMR a primit o scrisoare de mulțumire din partea CNS.

“Am încredea că gestul meu nu va însemna doar aducerea cauzei Ţinutului Secuiesc în atenţia Parlamentului, ci va oferi posibilitatea ca şi naţiunea majoritară să recunoască şi să accepte dreptul nostru la deplină libertate naţională în urma unui dialog clădit pe argumente”, a declarat József Kulcsár-Terza, citat de agenția ungară de presă MTI.

Deputatul Uniunii susține că secuii au dreptul la autodeterminare internă, ce le-a fost promisă în Declaraţia de la Alba Iulia adoptată în data de 1 decembrie 1918, iar reprezentanţii aleşi ai comunităţii secuieşti trebuie să profite de orice ocazie pentru a semnala această voinţă comună.

József Kulcsár-Terza a declarat agenţiei ungare de presă menționată că el tratează problema de faţă ca pe o chestiune de onoare.

„Sunt membru al CNS şi consider că proiectul trebuia depus. Când am solicita respectarea promisiunilor de la Alba Iulia dacă nu acum, înaintea anului centenar?”, a precizat deputatul UDMR, exprimându-şi speranţa că, spre deosebire de ocaziile anterioare, Parlamentul nu va respinge proiectul fără o dezbatere de fond.

Întrebat de presă dacă a încercat să-l convingă pe colegul lui de partid Biró Zsolt, preşedintele PCM sau pe ceilalţi membri ai grupului parlamentar UDMR să semneze proiectul legislativ, József Kulcsár-Terza a spus că s-a consultat cu colegii din grupul parlamentar şi le-a arătat de ce consideră importantă depunerea acestei iniţiative legislative, adăugând că în opinia lui, nu el trebuie întrebat de ce este singurul semnatar al proiectului de lege.

 

NapocaNews