Ce nu ştiu sau nu au vrut să ştie iredentiştii şi secesioniştii de azi şi de ieri – Înainte de 1918, România era mai prosperă decât Ardealul

 

 

 

Ne întâlnim din ce în ce mai des cu un tip de propagandă nesimţită  hungaro-ghermănească  – adică de la Sabin Gherman citire, care cotcodăceşte pe toate tonurile cum că Ardealul „prosper” a cotizat mereu cu bani la Bucureşti şi că „miticii” se îngraşă masiv pe seama Ardealului, care a fost tot timpul mai bogat şi mai harnic decât restul provinciilor ţării!

De aceea este necesar să vedem concret cât adevăr şi câtă minciună este în spusele acestor vectori ai propagandei antiromâneşti hungariste, analizând datele economice concrete din arhive, statistici şi surse oficiale.

Vom vedea cum acestea ne arată că înainte de Marea Unire, dar şi după, situaţia a fost cu totul alta…

1. Pe la 1913 Vechiul Regat avea situaţia economică cea mai bună, dintre toate ţările din Balcani inclusiv Grecia.

2. Faţă de Ungaria – care atunci era „Ungaria mare” şi care sugea de la 4-5 naţiuni, diferenţa era mică: PIB/locuitor Ungaria=21,8 lire sterline / Regatul =18,6 lire sterline).

3. Luate separat, Banatul avea PIB-ul cu 2% mai mic decât în Regatul României iar Transilvania avea PIB- ul cu 10 % mai mic decât Regatul României.

 Din lucrarea ”Produsul Intern Brut al României 1862- 2000 Serii statistice seculare și argumente metodologice”, elaborată de Victor Axenciuc cu sprijinul INS și susținerea Băncii Naționale a României aflăm următoarele date:

 

 

 

 

 

 

Observăm că după unirea din 1918, PIB-ul /locuitor în România s-a diminuat pentru o perioadă, faţă de anii antebelici, datorită faptului că între graniţele ţării noastre au intrat provincii cu un PIB mai mic, dar şi datorită costurilor Unirii, inclusiv a despăgubirilor enorme acordate „optanților unguri”, adică latifundiarilor care au optat după Tratatul de la Trianon pentru cetățenia ungară.

Culmea, urmașii grofilor despăgubiți cu plata în aur după 1918, acum revendică din nou proprietățile, în vreme ce o justiție coruptă, profund antiromânească le retrocedează din nou terenuri și imobile, pentru care strămoșii lor primiseră deja sume uriașe de la statul român!

Rezultatele obținute pe baza datelor statistice oficiale, NU confirmă o serie de clișee destul de intens vehiculate de propaganda antiromânească iredentistă.  

  Cea mai populară teză, cea a banilor transilvăneni care ar susține încă, regiunile din Micul Regat, pur și simplu NU rezistă la o analiză corectă.

România a ieșit destul de zdruncinată din Primul Război Mondial și acest lucru se vedea foarte mult în economia țării şi chiar dacă avea un potențial foarte mare, economia sa era la pământ, regresând la nivelul  anilor 1907-1910.

Producția țării se situa la  20-25 % din producția din perioada antebelica (1913-1914). România, un mare exportator de cereale înainte de război, ajunsese să importe grâne pentru a asigura consumul intern.  

În scurt timp, în perioada interbelică România a început să se redreseze datorită uneia dintre cele mai mari creșteri economice din lume (aproximativ 5.5%/an), situaţia sa îmbunătăţindu-se considerabil, astfel că în perioada 1938-1939 ţara își putea asigura aproximativ 80% din necesarul intern de produse industriale. România producea importante cantităţi de produse petroliere, locomotive, instalații petroliere, autobuze, avioane etc.

Puțină antimitologie: PIB-ul pe locuitor și salariul în zilele noastre

Din perspectivă salarială, dacă am vrea să facem o legătură între indicatorii macro și traiul zilnic, se pot compara nivelurile câștigurilor, cu cele ale PIB/locuitor.

 

 

 

De observat ar fi însă faptul că fluxurile importante nu sunt inter-regiuni istorice, în interiorul acestora aflându-se județe puternice laolaltă cu județe mai puțin dezvoltate adiacente lor.

Problema PIB-ului nu este cea a PIB-ul istoric delimitat pe regiuni, ci faptul că, de pildă, Iașiul produce cam cât judeţele Vaslui, Botoșani și Neamț la un loc.

Sau Constanța echivalează ca forţă economică aproape cât Tulcea, Brăila, Galați și Buzău luate împreună.

În Transilvania, Clujul are un PIB egal cu cel cumulat al județelor Sălaj (care apare în statistici sub Tulcea !), Bistrița-Năsăud (un fel de Călărași), Satu-Mare (doar ceva mai răsărit ca Botoșaniul) și Maramureș (situat sub Gorj ca forță economică).

Brașovul vine și el să completeze regula, rezultatele sale fiind aproape egale cu cele ale trio-ului mixt Alba-Harghita-Covasna, în care majoritarul Alba face cât cele două judeţe minoritare la un loc. Interesant este şi faptul că Mureșul româno-maghiar produce cam cât Sibiul.

Desigur, pentru ca tacâmul să fie complet, regula se respectă și în Timiș, care este echivalent cu Arad+Hunedoara+Caraș-Severin împreună.

 

Sintetic, situația PIB în miliarde lei pe județe, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză pentru anul 2016, arată după cum urmează :

Discrepanțele dintre județele învecinate.

 

Am putea spune, raportat la situația din Banat (unde presupunem că salariile sunt corect date în funcție de rezultatele economiei), că în Moldova salariile sunt mai mari decât trebuie cam cu circa 50%, iar în Capitală mai mici cu 30%.

Reamintim că pe piața națională a muncii, statul este market-maker, iar salariile bugetarilor trebuie să fie aceleași la Timișoara ca și la Vaslui.

 

De-abia acum vine și partea cea mai interesantă pentru ardelenii din Centru, preocupați de locul unde se duc banii lor.

Cu un PIB reprezentând cam 83% din cel al bănățenilor, ardelenii beneficiază, în baza aceluiași principiu firesc de solidaritate și coeziune națională, de salarii situate cam la 92% din cele ale bănățenilor.

Adică primesc și ei, în mod indirect, o primă de apartenență la România de circa 10%.

 

Surse:

http://sibiu.justitiarul.ro/o-noua-palma-dupa-ceafa-groasa-a-secesionistului-sabin-gherman-regatul-era-mai-prosper-decat-ardealul-inainte-de-1918/

http://www.analizeeconomice.ro/2016/01/cat-de-bogat-era-vechiul-regat-fata.html

http://cursdeguvernare.ro/premiera-in-compararea-datelor-pib-ul-romaniei-de-la-cuza-la-basescu-ce-si-cum-l-a-influentat.html

http://www.stiri-economice.ro/despre_economia_romaniei_in_perioada_interbelica.html

http://cursdeguvernare.ro/romania-mare-si-fracturata-centenarul-marii-uniri-va-gasi-o-tara-cu-o-structura-si-mai-dezechilibrata-decat-e-astazi.html

Publicitate