CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Stema ţării – semnul heraldic suprem al României – este lipsită de simbolizarea poporului român majoritar în Transilvania. VIDEO

Pentru toate popoarele, stema ţării – semnul heraldic suprem – are o importanţă deosebită. Imaginile care o compun evocă istoria ţării, prin intermediul ei tradiţia rămâne veşnic vie, iar semnificaţia ei trezeşte sentimentul naţional.

De aceea, este o mare rușine pentru tot neamul românesc faptul că  pe stema României este reprodusă o stemă medievală a Transilvaniei, din care lipseşte până în zilele noastre simbolizarea poporului român majoritar.

Povestea a început odată cu Marele Principat al Transilvaniei când, în 1765, Maria Theresia, Sfântă Împărăteasă Romană, ridică Transilvania la rang de mare principat și îi conferă o  stemă. 

Armele Transilvaniei reprezentau națiunile privilegiate (adică adepții catolicismului, calvinismului, luteranismului și unitarianismului), ortodocșii (majoritar români, dar și ruteni), fiind doar tolerați și în consecinţă nereprezentați pe stema ardeleană. 

Pe fundal azur, un vultur (Pasărea Turul) cu fața spre dextru, cu cioc de aur și limbă roșie, reprezentându-i pe maghiari. În același cartier, tot pe fundal azur, avem un soare de aur și o lună de argint, soarele la dextru și luna la sinistru, simboluri ale secuilor.

Urmează un brâu roșu și, în final, pe fundal de aur, șapte turnuri de cetate roșii cu porți negre, reprezentative pentru sași.

Aşadar, ungurii au ca simbol acvila neagră, secuii soarele și luna , iar sașii cele șapte turnuri.

Drapelul apare pe  fondul stemei; jos galben, mijloc roșu și sus albastru.

Iată așadar ce se poartă ca steag al Transilvaniei, absența românilor majoritari din istoria acestei regiuni istorice

Este o mare rușine! 

 

 

stema transilvaniei

 

 

În imagine: Stema Marelui Principat al Transilvaniei, aşa cum a fost aprobată de împărăteasa Maria Tereza în anul 1765. Această stemă nu are nimic în ea care să-i reprezinte pe români.

 

 

 

 

Un decret al împăratului lui Franz Iosef din anul 1863, cerea Dietei Transilvaniei, ca în „marca” Transilvaniei existente (pe care apăreau numai „emblemele” secuilor, ungurilor și sașilor), să fie și o „emblemă proprie” a românilor. 

„Prea înaltul rescript c.r. din 26 octombrie 1863, prin care se sancționează legea relative egalitățI în toate drepturile pentru națiunea română și confesiunile sale religioase, emis ca urmare a convocării Dietei Marelui Prinicpat prin rescriptul din 21 aprilie 1863, pe 1 iulie 1863 în libera noastră cetate Sibiu, care la rândul ei a depus reprezentanțiunea în 7 octombrie 1863, Francisc Iosif I decretează:

1. Națiunea română, religiunea geco-oriental ca stare și religiunea greco-orientale se recunosc prin lege întru înțelesul constituțiunei transilvane în tocma ca și celelalte trei națiuni și patru confesiuni recunoscute ale Transilvaniei. (…)
4. Numirile diferite părți ale țerei nu întemeiază și nu dau pe sama naționalităților singuratice nici un felu de drepturi politice.
5. În marca marelui Principat al Transilvaniei se va suscepe una emblemă proprie pentru națiunea română.”

(Memorial compus și publicat din însărcinarea Conferinței Generale a representanților alegetorilor români, adunați la Sibiu în dilele de 12, 13 ȘI 14 Maiu st. n. 1881, prin Comitetul său esmis cu aceea ocasiune, Edițiunea a doua, Sibiu, 1883, pag. 140 – 142).

Datorită faptului că Dieta Transilvaniei nu s-a întrunit decât în anul 1865, când s-a cerut unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care se va întâmpla în anul 1867, acest decret al lui Franz Iosef nu s-a mai pus în practică, naţiunea română majoritară în Transilvania rămânând în continuare nereprezentată pe stema Transilvaniei.

 

Românii din Transilvania nu sunt reprezentaţi nici astăzi pe Stema Ţării noastre

 

 

 

 

 

Foto: Stema actuală a României realizată în conformitate cu prevederile Legii Nr. 102 publicată în M.Of. Nr. 236 din data de 24.09.1992.

 

 

 

Coroana pe capul acvilei de aur din stema României  a revenit în însemnele oficiale, după ce șeful statului a promulgat Legea nr. 146/2016 pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, care obligă autorităţile publice să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018.

“Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede legea promulgată de şeful statului. Prezenţa coroanei pe stema României este un simbol al “independenţei, suveranităţii şi unităţii statului“. 

Privind cu  atenţie, vedem că în Stema României sunt reprezentate fostele PROVINCII ROMÂNEŞTI: ŢARA ROMÂNEASCĂ, MOLDOVA, BANATUL, DOBROGEA şi în ultimul „cartier” (compartiment) TRANSILVANIA.

Conform lucrării specialistului de la Cluj prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor, „Stema României – cu subtitlul – Istoria unui simbol”, apărută la Editura Studia din Cluj-Napoca în anul 2003, pe această stemă lipseşte cel mai important element naţional reprezentativ: ROMÂNITATEA !

Cum se poate explica asta ?

De fapt, acest străvechi pământ românesc  – TRANSILVANIA, este redat pe stema ţării şi după anul 1989 ca fiind reprezentat doar de către:

– secui (prin însemnele lor soarele şi luna);

– unguri (prin pasărea legendară TURU);

– saşi şi germani (prin cele 7 cetăţi).

Ca să fie şi mai exactă, această constatare revoltătoare, trebuie să o spunem cu mare strângere de inimă, deoarece ea este identică cu „Stema Transilvaniei”, configurată heraldic la sfârşitul secolului al XVI- lea.

 

 

 

Cartierul 5 „Transilvania” din actuala Stemă a României.

 

 

 

Stema respectivă, cuprinde exact aceleaşi simboluri de acum 400 de ani, fiind concepută în anul 1595, când pe stema sigilară a lui Sigismund Báthory – în urma desemnării sale ca principe al Sfântului Imperiu romano-german de către Rudolf al II-lea, au apărut şi elementele simbolice pentru cea de-a treia „naţiune” privilegiată, secuii, şi anume „soarele şi luna”.

Se impune de asemenea să precizăm în continuare, că însemnele existente în „cartierul” TRANSILVANIA apar şi pe o serie de monede şi bancnote imperiale, emise până la Marea Unire de la 1 Decembrie de la Alba Iulia.

Exemplele pe care le vom prezenta în continuare, sunt cu siguranţă suficient de convingătoare pentru oricine.

Iată mai jos şi  Stema Ungariei din perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), unde în cartierul patru, este fixată stema Transilvaniei cu însemnele respective (Stema României de Ioan Silviu Nistor, pag. 165).

 

 

 

        

 

 

E firesc să tragem semnalul de alarmă şi să ne alăturăm istoricilor (prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor, prof. univ. dr. Mircea Dogaru etc.) în legătură cu acest aspect total neavenit, cu atât mai mult cu cât în compartimentul reprezentând Transilvania din stema de acum 400 de ani şi cel din stema aprobată în anul 1992, după Revoluţia Română din 1989, se păstrează aceleaşi elemente simbolistice, fără să se ţină cont de transformările societăţii româneşti după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, perpetuându-se astfel un fapt inadmisibil –  nereprezentarea pe stema ţării a elementului românesc preponderent în Transilvania.

În concluzie, noi românii majoritari pe aceste meleaguri nu suntem reprezentaţi în cel mai important simbol al naţiunii la fel ca acum 400 de ani, când această provincie se afla sub dominaţia maghiară.

Ne întrebăm şi întrebăm acum în anul 2017, dacă avem de a face cu o simplă „scăpare” a specialiştilor, istoricilor şi heraldiştilor, sau aici se ascund alte strategii gândite de forţe oculte, adversare ale integrităţii teritoriale ale României, care refuză până în ziua de azi să accepte Marea Unire înfăptuită de români în urmă cu aproape 100 de ani.

Poate că nu este întâmplătoare nerealizarea la Alba Iulia nici acum, după 99 de ani, a unui monument atât de important pentru întreg neamul românesc, care să reprezinte Unirea cea Mare a tuturor românilor de la 1 decembrie 1918.

Românii bucovineni au construit în centrul Cernăuţiului un Monument al Unirii, care a fost dărâmat de cotropitorii ruşi de 2 ori.

Este trist să vedem că în prezent nici la Cernăuţi, nici la Chişinău şi nici la Alba Iulia, oraşele simbol ale Marii Uniri de la 1918, nu există un MONUMENT AL UNIRII NEAMULUI ROMÂNESC.

În schimb, românii umblă astăzi cu însemnele secuilor, ungurilor și sașilor, reprezentaţi în stema din anul 1765 a Mariei Tereza, într-o vreme când când strămoșii lor erau numai „tolerați” în Transilvania.

După cum scria și ziarul „Românul” de la Arad din anul 1911, pentru că au niște stăpâni și „stăpânitorii (…) ar dori ca noi să ne dezbrăcăm de ființa noastră românească. Ar dori să nu mai fim români, ci să ne contopim și noi în neamul unguresc, să ne facem unguri.”

Cum s-a ajuns la această situaţie este o poveste lungă…

După Unirea de la 1918, s-a pus problema recompunerii armorialelor statului naţional unitar România, sarcină dată succesiv mai multor comisii, care aveau un grad de competenţă mediu şi erau destul de confuze în soluţionarea problemei.

Ultima comisie formată în 1920 era şi ea eterogenă din care nu făcea parte nici un transilvănean şi în plus avea de împăcat ambiţiile mai multor instituţii ale statului – Academia Română, Ministerul de Externe sau Ministerul de Război, care îşi disputau   dreptul exclusiv de a se pronunţa în această problemă. 

În plus, singura stemă a Transilvaniei care dădea legitimitate populaţiei majoritare – stema sigilară a lui Mihai Viteazul, se afla în acea perioadă la Moscova, unde fusese trimisă în 1917 odată cu Tezaurul României.

Ea a fost restituită statului român abia în anul 1935.  

 Pe marele sigiliu la lui Mihai Viteazul din anul 1600, apar înşiruite de sus în jos: acvila cruciată valahă, bourul Moldovei şi la sfârşit o stemă oarecum misterioasă: doi lei afrontaţi, stând pe şapte piscuri şi ţinând în labe o spadă.

Cei doi lei au fost consideraţi în heraldica imaginară a epocii drept stema Daciei antice, lucru cunoscut inclusiv în spaţiul românesc.

 

 

 

 

 

Sigiliul lui Mihai Viteazu din anul 1600. Transilvania era reprezentată de doi lei ținând o sabie.

 

Foto: Sigiliul lui Mihai Viteazul din anul 1600. Transilvania era reprezentată de doi lei cu labele posterioare pe șapte piscuri,  ținând o sabie.

 

 

 

După trei ani de funcţionare a acestor comisii, nu se ajunsese la nici un rezultat, fapt ce a stârnit multă nemulţumire, iar regele Ferdinand în faţa acestei situaţii pe care o dorea cât mai degrabă trecută şi care era presat de conducerea armatei, care dorea cât mai repede noile drapele  de luptă, ia nefericita decizie, ale cărei consecinţe le simţim şi astăzi de a apela la un obscur pictor heraldist maghiar din Ardeal, care nu se ştie cum a ajuns în atenţia sa.

Este vorba de Jozsef Sebestyen de Keopeczi, cel care va aduce modificări radicale proiectului stemei aprobat de comisie, fixând armorialele Transilvaniei în forma consacrată de Maria Tereza în anul 1765 şi plasându-le în acelaşi cartier 4 al scutului, exact aşa cum fusese Transilvania cuprinsă în stema Ungariei.

El a modificat şi armorialele Moldovei, bourul fiind desenat ca un bizon şi mai întunecat, exact ca în armorialele austriece ale Bucovinei. Fragmentarea stemei României Mari în cinci cartiere prin adăugarea compilaţiei privind Oltenia şi Banatul şi armorialele Dobrogei, arăta în viziunea lui Keopeczi caracterul compozit al României Mari.

Nimeni nu a luat atitududine publică împotriva acestui sacrilegiu, aşa că Parlamentul de atunci a adoptat acea stema de stat a României.

Aceasta a fost înlocuită după al Doilea Război Mondial timp de 50 de ani de steme republicane, îndepărtate în timpul Revoluţiei de la 1989. Începând din 1990 s-au realizat şi depus la Parlament mai multe proiecte.

Ca şi în perioada 1918 – 1921, au apărut şi de această dată mai multe comisii: Comisia de heraldică, genealogie şi sigilografie, Comisia cerută de Dan Marţian preşedintele Camerei Deputaţilor, Comisia Lărgită, Comisia naţională pentru alcătuirea stemei de stat, constituită la iniţiativa Guvernului Petre Roman…

Peste toate acestea şi pentru că problema însemnelor de stat capta tot mai mult atenţia publicului s-a constituit la 9 iulie 1992 Comisia Parlamentară care a deliberat rapid, astfel încât la 10 septembrie proiectul de stemă a fost legiferat.

Noua stemă nu diferea aproape deloc de stema lui Keopeczi, doar că acvila ce susţine scutul nu mai era încoronată cu Coroana de Oţel a României, ca urmare a presiunilor curentului antimonarhic, deşi Coroana este simbolul heraldic al independenţei şi neatârnării şi nu cel al monarhiei.

Nimeni atunci şi prea puţini până acum au explicat publicului şi chiar şi politicienilor, care este semnificaţia simbolurilor incluse în armorialele României şi pentru că nimeni nu a făcut-o, stema Transilvaniei a rămas necorectată, iar românii transilvăneni au tot dreptul să se simtă jigniţi când văd perpetuarea în simbol heraldic a unei umilinţe care a durat sute de ani.

Se pare că mai există indivizi cărora le este dor de vremurile acelea în care împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Ungariei scria :

„Acești bieți supuși români, care, fără îndoială, sunt cei mai vechi și cei mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt așa fel chinuiți și copleșiți cu nedreptăți, de fiecare, unguri sau sași, încât într-adevăr soarta lor, dacă o cercetezi, este cu adevărat vrednică de milă; și totuși e încă de mirare că atâția dintre acești oameni mai sunt încă aici și că nu au fugit cu toții”. (Bozac Ileana, Pavel Teodor, Călătoria împăratului Iosif al II – lea în Transilvania la 1773, I, 2006, pag. 747, reluată în Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei, 2013, pag. 144).

Românii puțini la numar, care defilează sub steagul Transilvaniei având această stemă care îi disprețuieşte în continuare ca naţiune, o fac pentru că nu  știu ce fac, adică mai clar, o fac din prostie.

Iar cei care știu ce fac, sunt trădători de neam, de neiertat și în fața străinilor, care îi dispreţuiesc din principiu pe trădătorii de neam. 

 

 

 

 

 

 

Surse: 

 

http://www.dacoromania-alba.ro/nr54/romanii_transilvania.htm

http://sibiu.justitiarul.ro/romanii-lipsesc-de-pe-stema-transilvaniei/

http://www.dacoromania-alba.ro/nr18/stema_romaniei.htm ; Ion MĂRGINEANU; Ion STRĂJAN

Publicitate

29/11/2017 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Departamentul de Stat al SUA e îngrijorat, dar nu știe pentru ce anume… Nici Ambasada SUA nu prea ştie despre ce vorbeşte !

Statele Unite au anunţat luni seara că îşi exprimă „îngrijorarea” în legătură cu modificările propuse de Comisia parlamentară specială, avertizând că măsurile riscă să afecteze acţiunile de combatere a corupţiei şi independenţa justiţiei din România.

„SUA constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere adoptarea de legislaţie care ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi ar slăbi independenţa judiciară în România. Această legislaţie, propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de amestec politic. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”, se arăta în comunicatul transmis de Departamentul de Stat al SUA.

A doua zi, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că Parlamentul nu poate fi împiedicat să legifereze.

„Cu privire la comunicatul Departamentului de Stat. Departamentul de Stat al Statelor Unite se exprimă cum și cât i se permite. Am citit și eu comunicatul și găsesc două direcții de exprimare.

Prima ipoteză, prima parte când se exprimă îngrijorarea cu privire la legislația care ar putea submina lupta împotriva corupției, ar putea slăbi independența judiciară a României.

Aici, evident, comunicatul se referă la întreaga legislație, deci la pachetul de legi care se vrea a modifica Legile Justiției, pachet de legi care se află în procedură parlamentară la comisia specială.

Prin urmare, Parlamentul sigur nu poate fi împiedicat să legifereze, pentru că asta este misiunea, competența exclusivă pe care o are de la Constituție.

A doua ipoteză a comunicatului de presă, de data aceasta în lectura mea, nu se mai referă la tot pachetul de legi, ci se referă doar la anumite propuneri legislative de natură să slăbească statul de drept, să pună în pericol lupta împotriva corupției”, a declarat Toader, la Ministerul Justiției.

 

 

 

 

 

Dana Gîrbovan (UNJR): Ambasada SUA să clarifice ce articole de lege afectează independenţa justiţiei.

“Ambasada americană la Bucureşti trebuie să clarifice comunicatul Departamentului de Stat şi să expună punctual care propuneri din proiectele de modificare a legilor justiţiei, dezbătute în Comisia parlamentară, ar aduce atingerea independenţei justiţiei şi ar pune în pericol lupta împotriva corupţiei”, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, la solicitarea MEDIAFAX.

Dana Gîrbovan afirmă că “nicăieri în comunicatul Departamentului de Stat nu se face vreo solicitare Parlamentului de a retrage proiectele de lege, aşa cum vădit eronat a relatat o parte de presa din România”.

O asemenea cerere din partea Departamentului de Stat ar fi o “ingerinţă” care ar încălca cu adevarat toate principiile democratice si pe cele ale statului de drept, inclusiv Parteneriatul Strategic România – SUA, construit tocmai pe fundaţia respectării mutuale a democraţiei şi statului de drept, a mai spus preşedintele UNJR.

 

 

Jurnalista Sorina Matei a avut după comunicatul de luni seara, curiozitatea legitimă să solicite lămururi suplimentare de la Departamentul de Stat al SUA.

Oficialii de la Washington nu au oferit detalii despre articolele din proiectele de lege care ar afecta independența justiției sau lupta anticorupție, ci transmit că… orice lămuriri pot fi oferite doar de Ambasada SUA la București.

 

 

Fotografia postată de Sorina Matei.

 

Iată şi comentariul ziaristei Sorina Matei:

 

Misterul a fost rezolvat! Departamentul de Stat al SUA indică oficial pentru clarificări pentru poziționarea pe legile Justiției, Ambasada SUA la Bucureşti.

Am făcut astăzi solicitare oficială la Departamentul de stat al SUA în legătura cu comunicatul pe legile Justiției transmis aseară. Am cerut oficial Departamentului de Stat sa precizeze care sunt prevederile din legile Justiției care afectează independența Justiției și lupta anticoruptie și dacă a recomandat ca toate cele trei legi sa nu fie adoptate sau doar anumite articole. Și care articole mai exact.

Acum Departamentul de Stat mi-a răspuns oficial că pentru aceste răspunsuri să ma adresez ambasadei SUA din România.

Așadar, poziționarea Departamentului de Stat de aseară are legătura directă cu ambasada SUA la Bucureşti despre care susține că deține toate răspunsurile.

Iar pentru orice alte clarificări pe legile Justiției și comunicatul de aseară, Departamentul de Stat al SUA indica în mod oficial Ambasada SUA la Bucureşti”, scrie Sorina Matei pe Facebook.

După ce Departamentul de Stat al SUA indică oficial pentru clarificări pe poziționarea pe legile Justiției ambasada SUA, vine răspunsul ambasadei SUA care trimite înapoi la Departamentul de Stat: “oferim Declarația Departamentului de Stat al SUA ”

În urma răspunsului oficial al Departamentului de Stat al SUA care pe legile Justiției a indicat pentru clarificări ambasada SUA la București, am cerut punct de vedere în baza aceleiași solicitări și răspunsului Departamentului de Stat, la ambasada SUA la București.

Am primit răspunsul ambasadei SUA la București, la aceeași solicitare trimisă, răspuns care mă trimite înapoi la declarația Departamentului de Stat al SUA.

Cred ca este clar.”

 

 

29/11/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

28 noiembrie 2017- Se împlinesc 99 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara! VIDEO

bucovina

 
După momentul istoric consemnat la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Țării, întrunit în ședință festivă, a votat unirea Basarabiei cu România, al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român  a fost săvârșit la 15/28 noiembrie 1918, de Congresul General al Bucovinei  care a adoptat, la Cernăuți, moțiunea privind ”Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”.

 Ducatul Bucovinei a fost parte a Imperiului Austriac între anii 1774/5 – 1918.

După aproape un secol şi jumătate de ocupaţie străină, Bucovina redevenea, la 28 noiembrie 1918, parte integrantă a ţării din care fusese ruptă.

 

„Congresul General al Bucovinei întrunit azi, Joi în 15/28 Noemvrie 1918 în Sala Sinodală din Cernăuţi,

„…Drept aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind singurii învestiţi cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale:Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile sale hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”

Considerând că de la fondarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechiile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s’a închegat ca Stat;Considerând că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie dela Suceava, se găsesc gropniţele domneşti dela Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

Considerând că fiii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a-lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne;Considerând că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu deasila alipită Coroanei Habsburgilor;

Considerând că poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei cârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale, şi care prin strâmbăţi şi persecuţii căuta să-i înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri conlocuitoare cu care el doreşte să trăească ca frate;

Considerând că, în scurgerea de 144 de ani Bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpiile de bătălie din Europa sub steag străin, pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor, şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite şi izgonirea limbii lor din viaţa publică şi chiar din biserică;

Considerând că, în acelaşi timp, poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile izvoarelor de producţie ale acestei ţări şi despoiat în parte de vechea sa moştenire;

Considerând că, cu toate acestea, Bucovinenii n’au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă, va sosi şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin alipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit veşnic credinţa, că marele vis al neamului se va înfăptui când toate ţările române dintre Nistru şi Tisa se vor uni într’un stat naţional unitar;

Constată că ceasul acesta mare a sunat. Astăzi când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor săi Aliaţi, s’a întronat în lume principiul de dreptate şi umanitate pentru toate neamurile, şi când în urma loviturilor sdrobitoare Monarhia Austro-Ungară s’a zguduit în temeliile ei şi s’a prăbuşit iar neamurile încătuşate în lanţurile ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, primul gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre;

Drept aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind singurii învestiţi cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale:Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile sale hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.

 

Iancu Flondor

Preşedinte al Congresului General al Bucovinei

 

Prin decretul din 18/31 decembrie 1918, regele Ferdinand I sancționa actul unirii Bucovinei cu România.

Parlamentul român, întrunit în ședință solemnă la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii.

 

 

112807271640565485

 

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea 250/2015 prin care la 28 noiembrie este sărbătorită Ziua Bucovinei.

 

 

 

29/11/2017 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: