CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

12 noiembrie 1857 – S-a luat decizia privitoare la introducerea în circulaţie pe teritoriul Principatului Moldovei a mărcilor poştale „Cap de bour”. VIDEO


 

 

 

 

 

 

În ziua de 12 noiembrie 1857, o comisie întrunită la Iaşi, hotăra introducerea pentru prima dată în circulaţie pe teritoriul Principatului Moldovei, a mărcilor poştale.

Au  fost tipărite la 15 iulie 1858, cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, care au fost puse în vânzare pe data de 22 iulie 1858, mai întâi la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi, începând cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti.

Primele mărci poștale au fost date în lucru la Tipografia „Atelia Timbrului” în timpul căimăcamiei lui Nicolae Vogoride. A fost copiat un model austriac, folosindu-se pentru tipărire matriţe de oţel. Mărcile poştale “Cap de bour” erau nedantelate şi au avut putere de circulaţie doar în Moldova, acestea fiind de asemenea printre primele care au circulat în lume.

A fost un afront clar la adresa puterii otomane, cu un an înaintea Unirii Principatelor Moldova şi Ţara Românească şi cu vreo 20 înainte de obţinerea independenţei de stat a României, când turcii nu permiteau  niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi emiterea de monedă proprie, însemne naţionale sau arborarea unui drapel propriu.

În plus, la acea vreme, Imperiul Otoman nici nu tipărise încă mărci poştale, acestea fiind puse în circulaţie de turci abia cinci ani mai târziu, în 1863….

Grecii  au avut primele mărci poştale în 1861, sârbii în 66, iar bulgarii în 1879. 

 

Timbrul moldovenesc reproducea într-un cerc „capul de bour”, semnul heraldic de pe străvechea stemă a Muşatinilor a Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” inscripţionată cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale.

Au existat patru valori de : 27, 54, 81 şi 108 parale.

 

 

 

 

 

 

Tirajul acestei emisiuni poştale a fost mic: 6.000 la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale și 6.000 la 108 parale. Imprimarea s-a făcut pe coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtia era specială, de provenienţă străină, având grosimea, structura şi culoarea diferită.

Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun, aplicată manual în straturi inegale şi neuniforme. Acestea au circulat o perioadă scurtă de timp, doar câteva luni, pentru că ulterior a fost schimbat tariful poștal. Mărcile poștale care rămăseseră nevândute au fost retrase de pe piață la 31 octombrie 1858 și distruse.

După retragerea acestei prime emisiuni, odată cu introducerea tarifului poştal unic, a fost pusă în circulaţie la 1 noiembrie 1858 a doua emisiune “Cap de bour” cu valori de 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale, care a totalizat 10.001 exemplare .

 

 

 

cap de bour

 

Acestea reproduceau semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în şase colţuri în loc de cinci (de pe prima emisiune), legenda PORTO GAZETEI sau PORTO SCRISOREI (adică pentru scrisori sau pentru ziare),  scrisă cu litere latine, alfabetul chirilic folosindu-se la scrierea cuvântului “PAR”(parale). Această emisiune a fost destinată expedierii prin poştă a ziarelor şi imprimatelor.  

De reţinut este faptul că circulaţia acestor mărci poştale a fost valabilă doar în Moldova.

Hârtia era de provenienţă englezească, subţire, aproape transparentă, albă sau gălbuie. A doua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, cunoscându-se ca ultimă dată de circulaţie ziua de 3 mai 1862 la oficiul poştal din Botoşani. 

În data de 26 iunie 1862  a apărut la Bucureşti  a treia marcă poştală , editată de această dată în  „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două ţări române, bourul şi vulturul şi s-a aflat în circulaţie până la 31 decembrie 1864.

 

 

 

 

Fișier:Timbru cap de bour 3p 1862.jpg

 

 

 

 

De data aceasta  expresia “porto” a fost  înlocuită cu “franco”. 

  Întrucât Ţările Române se aflau încă sub suzeranitate turcească şi nu aveau monedă naţională, valorile celor trei timbre (3, 6 şi 30) erau menţionate tot în parale. Acestea au fost primele mărci poştale „franco” româneşti, care arătau că plata prestaţiei poştale s-a făcut anticipat.

 

Se pare că numai vreo 750 de piese „cap de bour” mai sunt pe piaţa filatelică de astăzi.  

 

 

 

 

Ziarul Zimbrulu si Vulturulu

 

 

 

Dintre cele 24.000 de mărci poștale emise în 1858, au supraviețuit doar cele care fuseseră cumpărate și aplicate pe scrisorile trimise în Moldova și câteva care nu au ajuns la casare. 

Puţină lume ştie de exis­tenta unui Tezaur naţional de timbre in România. Valoroasa colectie, aflată acum in administrarea Companiei Nationale Poşta Română SA (CNPR), are in componenţă cateva milioane de marci poştale emise de-a lungul vremii de administratiile postale de pe intregul mapamond, eseuri si machete ale marcilor romanesti, scrisori circulate, dar si o serie de piese filatelice considerate rarităţi si chiar unicate.
 
Merita să mai spunem ca istoria colectiei nationale de timbre se pierde undeva in anii cand au aparut primele marci postale din Moldova, in 1858, celebrele emisiuni Cap de Bour. 

 

Până la 1 martie 1985 Tezaurul purta denumirea de Conservator de timbre si functiona in cadrul Oficiului special pentru distribuirea timbrelor si controlul mandatelor, din subordinea Ministerului Transporturilor si Teleco­municatiilor. Prima reglementare a statutului Conservatorului de timbre a aparut in 1985, cand Decretul 42 emis de Consiliul de Stat a dispus infiintarea, „in cadrul Bancii Nationale a Republicii Socialiste Romania, a <>, care are ca obiect de activitate conservarea, evidenta si pastrarea timbrelor si a bunurilor filatelice din emisiunile romanesti si straine”.

La doar cinci ani de la aceasta reglementare, pe 8 februarie 1990, Ion Iliescu, in calitate de presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, dispune printr-un decret, reintoarcerea tezaurului filatelic la Posta.

Predarea-primirea s-a facut in pripa, prin intocmi­rea a doua protocoale semnate de reprezentantii BNR si ai Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor.

 In 1989, comoara filatelica naţionala valora, la preţurile de piaţă actuale, 500 de milioane de euro la va­loarea de piaţa actuală.

 După douazeci de ani, cele mai valoroase timbre au luat drumul străinătăţii, iar colecţia de mărci poştale clasice a României conţine doar falsuri.

Fabu­loasa comoară cuprindea câteva milioane de mărci poştale, ese­uri şi machete ale timbrelor, scrisori circulate, dar şi o serie de piese filatelice unicat, de o va­loare practic inestimabilă.

Fon­dul naţional, provenit din schim­bul cu administratiile poştale membre ale Uniunii Postale Universale, din fonduri proprii ale Poştei Române, din donaţii şi nu in ultimul rand din con­fiscări, ăn perioada comunistă, a fost până pe 8 februarie 1990 in „stapânirea” Băncii Naţionale, când a fost trecut abuziv, prin decret al presedintelui CFSN Ion Iliescu, în administrarea Poştei.

Tezaurul a devenit o prada usoara pentru cei care stiau cu adevarat ce comoara inseamna o asemenea colectie. In acei ani, casele de licitatii din Europa au scos la mezat zeci de piese filatelice romanesti, rare si chiar unicate, despre existenta carora comunitatea filatelistilor habar nu a avut.

In haosul Revoluţiei, Tezaurul filatelic al României  a fost jefuit sistematic,în decursul unui deceniu acesta fiind devalizat de filatelistii, demnitarii şi functionarii statului care au avut acces la el.

In opinia specialistilor, solutia pentru salvarea Tezaurului ar fi trecerea acestuia in admi­nistrarea Bancii Nationale.

Un control al Curții de Conturi efectuat în luna octombrie 2009 la Muzeul Național Filatelic a relevat faptul că cele 215 mărci  din colecţia „Cap de Bour 1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri.

Alte 660 timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune şi „Principatele Unite 1862 şi 1864” par a fi tot falsuri. Valoarea unui „Cap de Bour” este de 100.000 de euro.

Concluziile sunt cutremuratoare, dar cel mai grav lucru descoperit este ca predarea-primirea tezaurului dintre BNR si Posta Româna s-a efectuat numai scriptic, fără descrierea fiecarui timbru, din acest motiv existând mari sus­piciuni privind autenticitatea unor marci postale.

Specialiştii Curţii cred ca 215 piese filatelice, practic colecţia de mărci poştale clasice a României, sunt falsuri.

La întrebările insistente ale presei, Directorul general al Postei Romane de atunci, Gabriel Bohal­teanu, a dat şi un comunicat naucitor: datele nu pot fi fur­nizate presei pentru ca nu fac parte din categoria informatiilor de interes public!

 

World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat ziarul „Zimbrulu si Vulturulu”, expus la EFIRO 2008, drept cea mai scumpa gazeta din lume, fiind francata cu opt „Capete de bour”.

 „Zimbrulu si Vulturulu” a fost un ziar aparut in secolul al XIX-lea in Moldova, iar un exemplar al acestui ziar a ajuns sa fie cel mai scump din lume.

A fost scos la Iaşi, iar valoarea acestui  exemplar al gazetei în cauză este dată de faptul ca a fost francată cu opt mărci postale „Cap de bour” de 5 parale, din a doua emisiune din 1858.
In 1969, proprietarul de atunci al ziarului l-a prezentat, alaturi de colecţia sa de timbre, la o expoziţie mondială, organizata la Sofia, şi a câstigat marele premiu.

Piesa in cauza trebuia achizitionată de Statul Român, dar din cauza sărbătorilor de iarnă decizia Guvernului de a aloca banii necesari a fost luată dupa terminarea licitatiei! Adică o gândire perfect imbecilă…

Aşa se face că, un exemplar al ziarului „Zimbrulu și Vulturulu”, francat cu opt mărci poștale „Cap de bour” de 5 parale, din a doua emisiune din 1858, a fost vândut, în decembrie 2006, în cursul unei licitații organizate de Casa Feldman la Geneva, iar cumpărătorul, Joseph Hackmey, un colecționar de origine israeliană, a plătit un preț de 700.000 euro care, cu taxele și comisioanele aferente, a ajuns în final la 830.000 de euro.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/M%C4%83rcile_po%C5%9Ftale_Cap_de_bour

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cap_de_bour

Laszlo KALLAI G. POPESCU – laszlo.andrei@ziua.ro; Marian GHITEANU – marian.ghiteanu@ziua.ro,  prin

 

http://asymetria-anticariat.blogspot.ro/2009/11/crima-contra-natiunii-in-20-de-ani.html

Anunțuri

14/11/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 14/11/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: