CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

În R.Moldova, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei, politicienii pro-occidentali pierd sprijinul oamenilor

 

 

Evenimentele recente din R.Moldova, o mică fostă republică sovietică, au inclus câteva episoade semnificative pentru cursul luat de politica acestei ţări.

Președintele Igor Dodon, care are puteri constituţionale reduse, dar dorește ca țara sa să-și alinieze economia și politica externă la Rusia, a refuzat timp de zece luni să semneze pentru numirea unui nou ministru al apărării.

Guvernul, care se declară a fi pro-occidental și în favoarea cooperării cu NATO, a insistat asupra alegerii ministrului pe care l-a propus.

La 24 octombrie, noul ministru susţinut de guvern a fost învestit, numai după ce Curtea Constituțională l-a suspendat din funcţie pe preşedintele Dodon pentru scurt timp, suficient însă pentru ca noul ministru să fie numit.

 

 

Foto: Vlad Plahotniuc

A doua zi, procurorii au inculpat șapte bărbați pentru fi pus la cale asasinarea lui Vlad Plahotniuc (în fotografie), un oligarh bogat şef al Partidului Democrat, pe care mulți îl cred cel mai puternic om din țară. Şeful conspiratorilor este un gangster despre care se crede că s-ar ascunde  în momentul de faţă  în Rusia.

Apoi, pe 2 noiembrie, într-un interviu televizat, un gangster aflat în închisoare a susţinut că Plahotniuc l-ar fi  plătit să ucidă la Londra un bancher rus, dar un purtător de cuvânt al Partidului Democrat a spus că dl. Plahotniuc nu va comenta „declarații false”. 

Deziluzia populaţiei faţă de  vechea elită pro-occidentală este ridicată, după ce în  anul 2014 sa descoperit că băncile moldovenești au spălat  20 miliarde de dolari bani rusești, iar în 2015, s-a constatat că 1 miliard de dolari, echivalentul unei optimi din PIB-ul țării, fusese furat de trei bănci.

Dacă nu se recuperează această uriaşă sumă, contribuabilii moldoveni vor trebui să plătească factura. 

În 2016, Vlad Filat, fost prim-ministru și mare rival al lui Plahotniuc, a fost închis pentru abuz de putere. El a susținut că a fost victima unei înscenări. Potrivit unui diplomat, acesta l-a lăsat pe dl. Plahotniuc drept „ultimul om în picioare”.

În 2014, partidul domnului Plahotniuc a câștigat doar 15,8% din voturi în alegerile generale. Cu toate acestea, în mod direct sau indirect, se crede că el ar controla mai mult de jumătate din deputații din parlament și, prin urmare, guvernul.

Se mai  spune, de asemenea, că acesta exercită o mare influență asupra sistemului judiciar,deși el susține că aceasta este o „invenție” a dușmanilor săi.

Un diplomat  de la Chişinău spune: „Să fie clar, este un stat capturat, o dictatură oligarhică. Nu există niciun interes pentru reforma judiciară în această țară, pentru că, dacă ar exista, acest regim ar veni să se prăbușească ca o casă de cărți de joc. „

La 11 octombrie, Comisia Europeană a declarat că suspendă 28 de milioane de euro reprezentând  ajutoare destinate reformei judiciare în Moldova, deoarece țara nu și-a reformat sistemul de justiție.

Dl Plahotniuc poate fi puternic, dar cu siguranță nu este iubit, chiar dacă susține că intenționează să ancoreze R. Moldova în  Occident.

 Potrivit unui sondaj făcut la începutul acestui an, în el se încrede numai pe 2% din populație, deși acesta este de părere  că ar fi nevoie de el.

Dacă alegerile ar avea loc acum, doar 4% din alegători ar vota pentru partidul său. Dimpotrivă, în președintele Dodon are încredere cu 41%, iar 36% ar vota pentru partidulul său (Partidul Socialist), a spus sondajul.

Dl Dodon și dl Plahotniuc susțin că  reprezintă viziuni diferite ale viitorului, dar mulți cred că, de fapt, cei doi conduc un cartel politic. În iulie, de exemplu, aceștia au cooperat pentru a promova o nouă lege electorală care ar putea aduce beneficii partidelor lor, în timp ce pe celelalte l-ear exlude de la reprezentarea în parlament.

Legea a venit în urma alegerilor prezidențiale de anul trecut, în care domnul Dodon a câștigat cu 52,1% din voturi, în timp ce Maia Sandu, fostul ministru al educației, contracandidata sa a câștigat 47,9%.

Aceasta spune că acum activiștii partidului său  sunt hărțuiți de autorități.

Doamna Sandu este îngrijorată de faptul că țările occidentale renunță pur și simplu la țara sa şi ar putea avea dreptate.

„Acest guvern a pierdut încrederea UE și a SUA și trebuie să facă multe pentru a-și recâștiga”, declara Victoria Bucataru, directorul unui think-tank numit Asociația pentru Politică Externă din Moldova.

Întrucât atât de mulți bani s-au evaporat  în timp ce partidele pretins pro-UE conduceau țara, Vladimir Putin ar putea să nu aibă nevoie decât să aștepte ca moldovenii să ajungă la concluzia că dl. Dodon și partidul său sunt cei mai potriviți pentru a restabili ordinea – întorcând R.Moldova în ţarcul rusesc.

 

Sursa: 

https://www.economist.com/news/europe/21731065-pro-western-politicians-are-losing-peoples-confidence-dismal-politics-one-europes

10/11/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Un mare român care a schimbat lumea şi un mare nedreptăţit al istoriei ştiinţei – dr. Nicolae Paulescu. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Foto: Nicolae Constantin Paulescu (n. 11 noiembrie, S.V. 30 octombrie, 1869, București – d. 19 iulie 1931, București).

 

 

Nicolae Paulescu, este omul de ştiinţă şi medicul român care a descoperit în 1916 insulina, un hormon numit de el pancreina, care ajuta la normalizarea nivelului glicemiei la bolnavii de diabet.

In lucrarile sale el explica cum poate fi obţinută pancreina şi ce rol are aceasta în cazurile de diabet, brevetând primul  procedeu de extragere a insulinei din pancreas (glanda endocrină care produce insulină), formulând pentru prima dată baza unui tratament impotriva diabetului, o metodă care va revoluţiona cunoaşterea în domeniul medical.

Rezultatele muncii sale au fost făcute publice în cadrul a patru comunicări, în sesiunea din iulie, 1921 a Societăţii de Biologie.

Mai mult decât atât, în anul următor, Ministerul Industriei şi Comerţului din România emitea brevetul de invenţie nr. 6.255, intitulat „Pancreina şi procedeul său de fabricare”, înregistrându-l ca autor pe Nicolae Paulescu.

 Cercetătorii canadieni (J. B. Collip, C. Best, F Banting, J. Macleod) şi-au publicat studiile privitoare la insulină cu 8 luni mai târziu decât Paulescu, citându-l parţial şi denaturat.

Au luat în 1923  premiul Nobel „pentru descoperirea insulinei”, deşi nu au făcut altceva decât să confirme rezultatele cercetărilor marelui savant român.

Nedreptatea făcută lui Paulescu a fost demonstrată uşor, însă la data respectivă comunitatea ştiinţifică internaţională nu a acceptat argumentele sale de protest şi a admis eroarea făcută abia după multe decenii, meritele fiindu-i recunoscute de personalităţi  de renume precum Mark Weber, Arne Tiselius, Ian Murray, Nicolae Cajal.

În 1969  profesorul A.W.K. Tiselius, vicepreşedinte al Fundaţiei Nobel, răspundea iniţiativei fiziologului scoţian Ian Murray, care a condus o campanie internaţională de succes în favoarea prestigiosului român şi ca urmare a acestui demers, descoperirea tratamentului antidiabetic a fost recunoscută şi atribuită lui Nicolae Paulescu.

Din nefericire, Nicolae Paulescu nu a putut aştepta atât de mult timp până să fie elogiat, acesta găsindu-şi sfârşitul în anul 1931, după o boală grea.

 

Nicolae Paulescu, a fost întemeietorul şi conducătorul Catedrei de Fiziologie din cadrul Universităţii de Medicină din Bucureşti.

Din punct de vedere al aportului teoretic la ştiinţă, argumentele cu care Paulescu combate materialismul ştiinţific şi ipotezele biologice ale evoluţiei darwiniste şi ale generaţiei spontanee sunt şi astăzi ineluctabile, fiind în stare să convingă pe oricine caută adevărul cu onestitate (v. culegerea cursurilor de fiziologie în volumul „Noţiunile de suflet şi Dumnezeu în fiziologie”).

Ideologia materialismului, care nu are nicio tangenţă cu ştiinţa propriu-zisă, păleşte în faţa observaţiei că finalitatea morfologică şi fiziologică este trăsătura distinctivă a fiinţelor vii.

Darwinismul, un alt exemplu de ideologizare a ştiinţei, era combătut de Paulescu prin eliminarea justificată a hazardului din istorie şi prin observaţiile sale potrivit cărora speciile sunt fixe şi că lupta pentru existenţă şi selecţia naturală sunt tocmai cauza fixităţii speciilor, nu a transformării lor.

Activitatea academică a lui Paulescu a avut şi ea un rol important în  formarea a  numeroase generaţii de medici datorită  monumentalelor sale lucrări enciclopedice „Traité de médecine” şi „Traité de physiologie médicale”.

În semn de apreciere, în 1990 Academia Română l-a declarat pe Paulescu membru post-mortem.

Potrivit Federației Internaționale a Diabeticilor, în România, 9,4% din populația adultă suferă de diabet, o cifră alarmantă. Diabetul este o boală metabolică, care se manifestă prin creșterea glicemiei și apariția zaharurilor în urină.

Atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină, apare hiperglicemia – situaţia în care în organism există prea multă glucoză. 

Insulina joacă un rol fundamental în tratamentul diabetului: reglează nivelul zahărului în sânge, adică menține nivelul glicemiei, și depozitează excesul de glucoză în ficat, acesta din urmă eliberând glicocenul sub formă de zahăr.

Lipsa dozei necesare de insulină poate conduce  la complicații serioase, până la deces. 

Pentru descoperirea sa şi nu numai, Nicolae Paulescu trebuie să rămână în conştiinţa fiecăruia dintre noi ca o personalitate demnă de premiul Nobel, pentru că cercetările lui au salvat și continuă să salveze generații întregi de oameni, ceea ce înseamnă că noi toţi avem pentru ce să-i fim recunoscători acestui mare om de ştiinţă român. 

Nicolae Paulescu nu a avut o viaţă zbuciumată doar din prisma nerecunoaşterii realizărilor sale ştiinţifice, ci şi din cauza afinităţilor sale politice.

El a înfiinţat împreună cu profesorul A. C. CUZA, (n. 8 noiembrie 1857, Iași — d. 3 noiembrie 1947, Sibiu), un nepot al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Uniunea Naţională Creştină, apoi Liga Apărării Naţionale Creştine, organizaţii politice de extremă dreapta, motiv pentru care detractorii săi l-au acuzat şi îl mai acuză şi în prezent de antisemitism şi extremism.

Acesta a constituit şi principalul motiv pentru care, din 2005, Federaţia Internaţională a Diabeticilor, a încetat să mai asocieze geniala descoperire a savantului nostru cu numele lui.

Indiferent de spusele detractorilor săi, profesorul Paulescu a fost  un model de medic şi un model de om de ştiinţă.

El însuşi a trăit precum îşi îndemna studenţii („medicul trebuie să fie un apostol al moralei“), fapt care l-a îndemnat pe prim-ministrul Nicolae Iorga să scrie după moartea marelui savant român:

„Profesorul Paulescu a trăit ca un mucenic şi a murit ca un sfânt”.

 

 

 

 

Surse:

 

http://www.art-emis.ro/personalitati/4496-stiinta-lui-paulescu-si-nestiinta-altora.html

http://adevarul.ro/news/bucuresti/ion-cantacuzino-nicolae-paulescu-1_516e579b053c7dd83f18bae0/index.html

http://www.art-emis.ro/personalitati/2570-nicolae-paulescu-omul-de-stiinta-si-teologul.html

 

 

 

 

10/11/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | 5 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: