CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Rebeliunea antiromânească organizată de sovietici la Tatarbunar în 1924 şi reuşita înşelării de către propaganda comunistă a unor personalităţi de elită ale vremii precum Einstein, GB Shaw, Romain Rolland, Thomas Mann sau Henri Barbusse


 

 

 

 

 

 

Foto: Rebeli de la Tatar Bunar

După încheierea Primului Război Mondial, odată cu prăbuşirea reich-ului german şi a imperiilor austro-ungar şi ţarist, harta Europei s-a schimbat substanţial, odată cu apariţia unor  noi state independente. Sfârşitul războiului mondial a însemnat și formarea României Mari, după unirea cu  provinciilor istorice  Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureșul, Crișana și Banatul cu Regatul României.

După Unire însă, România a trebuit să facă faşă unor conflicte armate şi diversiuni. Astfel, în anul 1919, Armata Regală Română a înfrânt Republica Sovietică Ungară, care atacase România. 

Autoritățile bolşevice de la Moscova nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu România din 1918, considerând ţara noastră drept  un “stat imperialist burghezo-moşieresc”, astfel că în 1924 au încercat să provoace o răscoală care să dea prilejul Armatei Roșii să intervină în Moldova dintre Prut și Nistru. 

Ziarul “Adevărul” de la Bucureşti a prezentat în cursul lunii septembrie 1924 informaţii care arătau că evenimentele de la Tatar Bunar se încadrau într-un plan mai larg al URSS de a comuniza întreaga Peninsulă Balcanică, cu lovituri de forţă executate în Grecia, Bulgaria şi România.

Serviciile româneşti de informaţii cunoşteau bine intenţia şi planurile rebeliunii cu mult timp înainte de producerea lor, însă factorul politic a minimalizat efectul şi forţa de impact ale informaţiilor transmise.

Răscoala organizată de sovietici după toate regulile diversiunii, a început în 15 septembrie în satul Tatar-Bunar, din Bugeac. Agenții Cominternului aflaţi în slujba Moscovei, aveau drept obiective  principale distrrugerea României Mari şi  promovarea doctrinei „moldovenismului”  care nega românitatea băştinaşilor basarabeni. Localitatea Tatarbunar și împrejurimile erau zone cu o populație românească minoritară, aici locuind în principal alte grupuri etnice, însă nici un grup etnic nu alcătuia o majoritate.

Doi agenți sovietici au mizat în special pe sprijinul minorităților naționale din Basarabia și au reușit să îi atragă în răscoală pe ruși, pe ucrainieni, pe găgăuzi și pe bulgari, în timp ce țăranii români și germani s-au opus acestei acţiuni puse la cale la Moscova. 

În  ziua de 15 septembrie 1924, un grup de agenți sovietici au intrat în comuna Tatar Bunar, au tăiat firele telefonice, au arborat drapele roșii și au proclamat instaurarea puterii sovietice. Comandantul român al postului de jandarmi și doi soldați au fost uciși. Imediat, detașamente de răsculați au pus stăpânire pe satele învecinate: Cișmele, Achmanghit, Nerușai, Mihăileni și Galilești. În total, în răscoală au fost angrenate între 4.000 și 6.000 de persoane.

 În data de 19 septembrie, Armata română sprijinită de voluntari români şi germani a anihilat răscoala,unii agenţi sovietici reuşind să treacă Nistrul înapoi în URSS, punându-se la adăpost de legea română, 

489 de săteni au fost arestați, iar 287 au fost trimiși în judecată. 85 dintre ei au primit diferite condamnări, majoritatea la pedepse între 6 luni și 6 ani, doi la 15 ani muncă silnică. Dintre cei 85 de condamnați, niciunul nu era român. Procesul a demonstrat faptul că Răscoala de la Tatarbunar a fost organizată de URSS, autorităţile române calificând acţiunea respectivă drept o diversiune teroristă inițiată și sprijinită de soviete, prin care care acestea încercau destabilizarea situației din țara noastră și pregătirea unei incursiuni a Armatei Roșii în România, cu scopul de a anexa Basarabia.

Doar doi agenți sovietici au primit pedepse grele: o condamnare la închisoare pe viață și o alta de 15 ani de închisoare. De asemenea, Guvernul României a decis în urma acestei rebeliuni, interzicerea definitivă a Partidului Comunist.

Mai târziu, în același an, a fost înființată pe malul stâng al Nistrului, Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească, un stat artificial  cu capitala în orașul Balta. Noua republică „autonomă” făcea parte din RSS Ucraineană și avea 210 km lungime și 95 km lățime.

Totodată, sovieticii şi-au intensificat propaganda în Occident, reușind să păcălească o serie întreagă de personalități ilustre, printre care s-au numărat Albert Einstein,  George Bernard Shaw, Romain Rolland, Thomas Mann, sau Henri Barbusse, care, necunoscând adevărul despre intervenţia armată organizată de sovietici , au condamnat acţiunile armatei române  în Tatar Bunar.

De exemplu, pe baza celor petrecute acolo, Henri Barbusse a scris chiar o carte numită ”Călăii”, iar celelalte personalităţi din Occident au condamnat în presă intervenţia legitimă a autorităţilor române, pe care au calificat-o drept ”represiune”.

 

 

Surse: 

http://www.romania-actualitati.ro/rebeliunea_de_la_tatar_bunar_1924-66828

http://www.descopera.ro/istorie/16739003-cum-i-au-determinat-sovieticii-pe-intelectuali-de-talie-mondiala-precum-einstein-shaw-si-barbusse-sa-condamne-romania-in-perioada-interbelica

http://www.rfi.ro/politica-97771-pagina-de-istorie-determinat-sovieticii-einstein-shaw-barbusse-rascoala-Tatar-Bunar

06/11/2017 - Posted by | DIVERSE | , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 07/11/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: