CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Proiectul de lege privind introducerea limbii române în Constituția R.Moldova urmează să ajungă din nou în plenul Parlamentului, pentru a înlocui aşa zisa „limbă moldovenească”

 

 

 

 

 

 

 Absurditatea denumirii de „limbă moldovenească” dată de bolșevici celei române dincolo de Prut ține de politicianism, ideologie și patologic. A susține că româna e moldovenească în Basarabia o chestiune ce încalcă toate normele științifice și lingvistice posibile. Este de fapt aceeași limbă cu denumiri diferite. E ca și cum ai spune că austriecii nu vorbesc limba germană, ci „austriaca”, ciprioţii greci, limba „cipriotă”, sau albanezii din Kosovo, limba „kosovară”

Chiar și Academia de Științe din Moscova a criticat de-a lungul anilor nomenklatura de la Chișinău, pentru susținerea existenței limbii „moldovenești” diferită de limba română, o invenție teoretică stalinistă.

Curtea Constituţională de la Chișinău a decis că termenul de „limba română” poate fi utilizat în Constituţie pentru a înlocui formularea „limbă moldovenească cu grafie latină”, utilizată în prezent pentru a defini limba oficială de peste Prut.

Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa PLDM privind modificarea art.13 din Constituție, iar sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” ar putea fi înlocuită prin „limba română”.

În data de 12 octombrie 1924, Uniunea Sovietică a înființat o republică autonomă, RSSA Moldovenească, în componența RSS Ucrainene, împlinind o idee mai veche a lui Lenin, pe o parte din teritoriul dintre râurile Nistru și Bug, republică în cadrul căreia românii constituiau puţin peste 40% din populație. Această republică fantomă a fost înfiinţată în speranța determinării românilor basarabeni să se rupă de România.

În 1944, când Basarabia a fost reîncorporată în URSS, oamenii de ştiinţă sovietici au promovat teoria etnogenezei moldoveneşti şi a limbii moldovene, susţinută de academicianul Artiom Lazarev.

El a fost un răsfăţat al regimului sovietic, cu funţii de răspundere în aparatul de stat, și-a avut ca arie de cercetare perioada secolelor XIX-XX din istoria Republicii Moldova, fiind autorul mai multor teorii cu privire la „poporul moldovenesc” și „limba moldovenească”.

În anul 1947 este numit vicepreședinte, iar din 1949 devine președinte al Comisiei de pe lângă CC al Partidului Comunist din Moldova pentru scrierea și redactarea lucrării „Istoria RSS Moldovenești” (vol. 1-2, 1951-55).

În 1949, A.M. Lazarev, ministrul Educației Publice, alături de istoricii Iachim Grosul și N. Mohov, a scris un Curs de istorie a Moldovei, în care era prezentat mitul „etnogenezei moldovenești”.

Prof. Dr. Rajmund Piotrowski, academician al Academiei de Știinţe din Rusia, şeful Sectorului de Lingvistică Aplicată de la Universitatea pedagogică”A.I. Herzen”, conducătorul Grupului Internațional “Statistica Vorbirii”, din Sankt-Petersburg susţine că limba moldovenească nu există, fiind doar limba română:

„Termenul de „limbă moldovenească” are o istorie mai veche pe teritoriul Basarabiei. Acest termen a fost un instrument al politicii imperiale țariste, iar apoi al politicii imperiale Stalinist-bolșevice. Menirea acestui instrument era de a izola Basarabia, iar mai târziu Republica Moldova de arealul românesc. Indiferent de caracterul “argumentelor” lingistice invocate, false sau neîntemeiate, scopul era limpede.

Oamenii de știință au conștientizat întotdeauna acest adevăr, reliefat cu pregnanță în special după evenimentele din ’89 – ’90. Personal, eu nu pot nicidecum înțelege atitudinea acelor locuitori și purtători ai limbii care insistă cu îndărătnicie asupra folosirii glotonimului ‚limbă moldovenească .

Unii întreabă de ce continuă aceste discuții interminabile despre denumirea limbii. Răspund: mulți dintre cetățenii Moldovei – eu am lucrat aici și cunosc situația – mai judecă după calapoadele propagandei staliniste, când se făcea tot posibilul pentru a-I contrapune pe moldoveni și români.

Îmi amintesc de anii ’50, după moartea lui Stalin, când se vehicula ideea că cel mai de temut dușman al poporului moldovenesc și al P.S.S.M. este România, deși această țară atunci făcea deja parte din blocul comunist.

Din păcate, această mentalitate cultivată premeditat decenii în șir este încă vie și continuă să influențeze negativ societatea. (…) Introducerea în Constituția Republicii Moldova a modificărilor de rigoare privind denumirea corectă a limbii de stat ar înlesni funcționarea nestingherită a acesteia.” (Limba Română, nr. 4 (22), 1995, p.25-26).

Reiese tot mai clar că ideea limbii moldovenești diferită de cea română a fost o teorie susținută de nomenklatura de la Chișinău pentru a menține diferențele și separatismul față de România, în vederea păstrării privilegiilor de clasă conducătoare.

Separatiștii de la Chișinău, socialiști și comuniști, urmașii elitei sovietice nivelatoare sprijinite de puterea de la Moscova, doresc şi în zilele noastre să mențină prizonier poporul român din stânga Prutului pentru a îl stăpâni și exploata în interesul propriilor beneficii profane și provinciale.

 

Recent, un proiect de lege iniţiat de 35 de deputaţi vine să implementeze hotărârea Curţii Constituţionale a R. Moldova de acum patru ani, prin care limba română a fost declarată limba de stat a R. Moldova.

Pe 13 septembrie, Partidul Liberal Democrat din R.Moldova  a propus un proiect de lege pentru modificarea articolului 13 din Constituție, astfel încât sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” să fie înlocuită cu sintagma „limba română”.

Proiectul a fost respins de către majoritatea parlamentară, dar liderul fracțiunii PLDM în Parlament, Tudor Deliu, a adunat semnăturile a 35 de deputați pentru a depune o sesizare la Curţii Constituţionale.

Marți, 31 octombrie, Curtea Constituțională a R.Moldova  a decis că proiectul de lege privind introducerea limbii române în Constituție este unul tehnic și vine să implementeze hotărârea CC din 2013, prin care limba română a fost declarată limba de stat în R. Moldova.

Prin avizul CC, proiectul urmează să ajungă din nou în plenul Parlamentului pentru a fi votat, iar pentru ca limba română s-o înlocuiască pe cea „moldovenească” în alineatul 1 al articolului 13 din Legea Supremă e nevoie de votul a 67 de deputați din totalul celor 101, scrie  Agora.md.

„Astăzi a fost făcut un prim pas pentru restabilirea unui adevăr istoric”, a declarat deputatul Tudor Deliu, adăugând că nu va fi ușor să fie găsite 67 de voturi pentru a modifica Constituția.

BACKGROUND

Pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a decis că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Curtea a stabilit că sintagma „limba română” din Declarația de Independență prevalează sintagmei „limba moldovenească” din Constituție.

Șansele de modificare în Parlament a articolului 13 din Constituție.

Va exista sau nu voință politică în Parlament pentru inițiativă? Răspunsul la această întrebare este, pentru moment, greu de aflat. Totuși, există niște calcule care oferă o perspectivă mai clară pe marginea acestui subiect.

Iată-le mai jos:

 

 

Sluga – preşedinte Igor Dodon, în încercarea de a opri acţiunea de revenire a limbii române la statutul ei natural în R.Moldova, propune un referendum, afirmând fără nici o jenă că:

„Denumirea de limba moldovenească este încetățenită de secole pe teritoriul țării noastre, constituie un element fundamental al identității și al matricii (corect: „matricei”) culturale a moldovenilor. 
Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească.

Iar dacă cineva au (poate a vrut să spună”are”) dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, a scris pe Facebook după anunţul Curţii Constituţionale, preşedintele – slugă umilă a Moscovei, Igor Dodon.

În declarația sa, Igor Dodon a reluat de asemenea şi amenințările la adresa judecătorilor Curții Constituționale, pe care îi avertizează că, odată cu „schimbarea puterii după alegerile parlamentare”, acțiunile lor vor fi supuse unei atente analize juridice, în contextul unor abuzuri ce ar fi fost admise „împotriva intereselor statului suveran moldovenesc”.

 „Dacă se vor găsi atâția trădători (n.red. 67 de deputați, (…), eu voi ridica întregul popor moldovenesc în numele apărării limbrii noastre și a demnității. Nu vă sfătui să mergem pe această cale…Suntem datori să apărăm această limbă. Cu orice preț”, a declarat pentru Sputnik.

 „Dacă ei vor insista punând presiuni asupra deputaților, vom scoate poporul, le vom arăta noi lor”, a declarat pentru kp.ru.

Amintim că recent, tot el a declarat că va bloca modificarea Constituției în această privință și nu va promulga modificarea denumirii limbii, chiar dacă va fi votată de Parlament.

Rusia a reacționat şi ea prin glasul vicepremierului Dmitrii Rogozin !

Acesta a rămas în continuare foarte preocupat de tot ce se întâmplă în Republica Moldova, țară în care a fost declarat persona non grata.

Într-o postare pe Facebook, Rogozin s-a arătat deranjat de avizul pozitiv al Curții Constituționale a R.Moldova cu privire la înlocuirea în Constituție a sintagmei „limba moldovenească”, cu „limba română”.

L-a supărat rău de tot faptul că din cei 6 judecători de la Înalta Curte, 5 dețin cetățenia română, ceea ce l-a făcut pe indizerabilul Rogozin să creadă că aceasta ar explica avizul lor pozitiv faţă statutul limbii române.

„Ce ar trebui să ne mire? Din cei 6 membri ai Curții Constituționale din Moldova, 5 magistrați sunt români după acte”.

 

Ceea ce se vede cu claritate acum, este faptul că hotărârea Curţii Constituționale ar putea introduce firescul în locul artificialului, dacă limba română va fi recunoscută ca atare în Constituția Rep.Moldova.

Ar însemna de asemenea şi un prim pas spre unificarea României cu Rep. Moldova, pentru că dacă se va face unirea lingvistică, mâine se va putea face unirea economică, iar poimâine cea politică.

În timp ce alte popoare ale Europe se destramă, România se va uni în granițele firești cu teritoriul românesc de dincolo de Prut.

Unirea face puterea!

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

http://www.euractiv.ro/video/cc-din-r.-moldova-limba-romana-trebuie-sa-ia-locul-celei-moldovenesti-in-constitutie-9218?cfcc

 

http://www.napocanews.ro/2017/10/limba-romana-ia-locul-limbii-moldovenesti-in-constitutia-rep-moldova-s-a-facut-dreptate.html

01/11/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Documente CIA declasificate, arată că Adolf Hitler ar fi trăit în Argentina timp de un deceniu după ce s-a presupus că şi-ar fi pus capăt zilelor. VIDEO

 

Hitler a vécu en Argentine, selon un document déclassifié par D. Trump

 

 

 

  CONFORM UNUI DOCUMENT AL CIA DECLASIFICAT DE D. TRUMP, HITLER AR FI TRĂIT ÎN ARGENTINA, TIMP DE PESTE UN DECENIU DUPĂ CE SE PRESUPUSESE CĂ S-AR FI SINUCIS

 

 

Recent, preşedintele american Donald Trump a decis să nu publice toate documentele referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.

Totuşi, aproximativ 2.891 de cazuri considerate „sensibile” au fost făcute publice, printre acestea numărându-se şi cazul unui raport referitor la Adolf Hitler.

Potrivit istoriei oficiale, Hitler s-ar fi sinucis în buncărul său din Berlin, la data de 30 aprilie 1945. Trupul lui neînsufleţit a fost ulterior descoperit şi identificat de trupele sovietice, înainte ca acesta să fie dus pe furiş la Moscova, pentru expertize medico-legale amănunţite.

Să fi fost oare posibil ca ruşii să fi minţit în tot acest timp, rescriind altfel istoria? 

Nimeni nu credea această ipoteză fantezistă până când au fost declasificate documente FBI, conform cărora, se pare că dictatorul nazist  a scăpat din Germania şi a dus un trai liniştit într-o localitate rurală din Argentina.

„Cimelody-3″

Potrivit Daily Star, David Brixnor, un agent al CIA din Caracas, Venezuela, a raportat că Adolf Hitler era „încă în viață în 1955”, la un deceniu după moartea sa. Informația nu a putut fi niciodată confirmată de autoritățile americane.

David Brixnor, care acţiona sub codul „Cimelody-3” în America de Sud, a raportat că a primit această informație de la un agent nord-coreean. Adolf Hitler a fost văzut în Columbia.

„Führerul” şi-ar fi schimbat numele în Adolf Schrittelmayor.

 

 

 

Hitler

 

 

Agentul CIA raporta că a fost contactat direct de un fost soldat din  SS,  Phillip Citroen, care era considerat o sursă sigură și apropiată de dictatorul nazist. Există o imagine cu cei doi bărbați (foto sus).

„La momentul în care lucra pentru o companie feroviară britanică, Phillip Citroen a spus unui fost membru al consiliului că a întâlnit un individ care semăna foarte mult cu Adolf Hitler . Citroën a declarat că-l întâlnise la Residencias Colonial în Tunja, Columbia.

Potrivit sursei, acesta era un oraș aglomerat cu foști naziști care îl idolatrizau pe acest așa-numitul Adolf Hitler, adresându-i-se cu apelativul  Führer şi salutându-l în stil nazist“, se specifica  în raport.

Informațiile nu au fost niciodată confirmate de autoritățile americane.

Teza că Adolf Hitler a reușit să fugă din Berlin și a trăit câțiva ani în Argentina fusese anterior avansată de jurnalistul argentinian Abel Basti, în cartea sa „Pe urmele lui Hitler”.

Un raport CIA redactat la data de 21 septembrie 1945, relatează mărturia unui om care i-a ajutat pe şase înalţi responsabili argentinieni să-l preia pe Hitler de la bordul unui  submarin şi să-l transfere pe pământ argentinian, ascunzându-l undeva în zona munţilor Anzi.

Pe lângă documentele FBI, care detaliază depoziţia unui martor referitoare la ascunzătoarea lui Hitler din Argentina, au apărut noi informaţii care susţin că Hitler nu a murit în buncărul său din Berlin.

În 1945, ataşatul militar al Marinei americane de la Buenos Aires, a informat Washingtonul că există o mare probabilitate ca Hitler şi Eva Braun să fi sosit recent în Argentina.
Acest mesaj coincide cu prezenţa submarinului U-530 pe coasta argentiniană.

Alte detalii au venit din regiunea Anzilor, de acolo de unde se construia o vilă în stil bavarez.

Dovezi ulterioare au fost date de arhitectul Alejandro Bustillo, cel care a scris despre proiectul său şi despre construcţia noii case a lui Hitler, lucrări finanţate de către „emigranţi germani extrem de bogaţi”.

 

 

 

 

 

 

 

Probabil cea mai puternică dovadă, care susţine că Hitler a supravieţuit după prăbuşirea Germaniei naziste, se află ascunsă în Rusia.

După ocuparea sovietică a Germaniei, rămăşiţele pământeşti ale lui Hitler ar fi fost repede trimise la Moscova, unde au fost ascunse pentru a nu mai fi văzute niciodată, de nimeni.

Asta până în 2009, când unui arheolog din Connecticut, Nicholas Bellatoni, i s-a permis să colecteze mostre ADN din fragmentele umane găsite atunci.

Ce a descoperit el atunci a stârnit reacţii în cercul restrâns al spionajului, dar şi în comunitatea erudiţilor în istorie.
Nu numai că ADN-ul nu se potriveşte cu orice alte date ale lui materialului genetic, care se presupune că ar fi apraţinut lui Hitler, dar nici măcar nu se potriveşte cu ADN-ul familiei Evei Braun.
Întrebarea firească s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă: Ce au găsit sovieticii în buncăr şi unde sunt rămăşiţele lui Hitler?

Noile informaţii aduse la lumină, fac foarte posibilă versiunea conform căreia Hitler ar fi scăpat din Germania. Ba mai mult, el ar fi beneficiat de ajutorul şi conlucrarea unor servicii de spionaj internaţionale.

Documentele FBI scot în evidenţă faptul că americanii ştiau de prezenţa lui Hitler în America de Sud şi au ajutat la muşamalizarea acestui caz.

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

 

https://vault.fbi.gov/adolf-hitler/adolf-hitler-part-01-of-04/view

http://www.7sur7.be/7s7/fr/1505/Monde/article/detail/3296779/2017/10/30/Hitler-est-toujours-en-vie-le-troublant-document-declassifie-de-la-CIA.dhtml

http://www.wikistrike.com/2017/10/hitler-a-vecu-en-argentine-selon-un-document-declassifie-par-d.trump.html

https://www.antena3.ro/externe/fbi-a-declasificat-documentele-care-confirma-fuga-lui-hitler-din-germania-foto-video-283685.html

01/11/2017 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ÎN TIMPUL CONCERTULUI SUSŢINUT LA PATRIARHIE DE TUDOR GHEORGHE, PATRIARHULUI KYRILL AL RUSIEI I-A FOST DAT SĂ ASCULTE : „NU DAU UN CEAHLĂU PE TOȚI URALII ȘI … URĂSC HOTARUL DE LA PRUT”. VIDEO

 

 

Patriarhul-Kirill

 

 

 

 

„Nu vor fi aplauze în această seară. Veți auzi un lung poem al suferinței, al rugăciunii, la care au semnat poeţi iluştri precum Andrei Ciurunga, Nichifor Crainic sau Radu Gyr”. Cu aceste cuvinte a prefațat poezia „Nu-s vinovat față de Țara mea”, cântărețul și compozitorul Tudor Gheorghe în Palatul Patriarhiei, unde a avut loc cea de-a X-a ediție a festivalului concurs, „Lăudați pe Domnul”, la care au participat și Patriarhul României Daniel și Patriarhul Rusiei Kirill.

  Tudor Gheorghe a susţinut un recital în faţa Patriahului Daniel, a Patriarhului Kirill şi a celorlalţi conducători de Biserici Ortodoxe prezenţi la Bucureşti, printre versurile recitate în cadrul a ceea ce artistul a numit „un lung poem al suferinţei”, au fost şi cele ale lui Andrei Ciurunga: „Că nu dau un Ceahlău pe toţi Uralii/Şi că urăsc hotarul de la Prut”.

Maestrul  a interpretat „Liturghie” de Andrei Ciurunga și „Unde sunt cei care nu mai sunt” de Nichifor Crainic, urmate de „Blestemul Aiudului”, „Poveste” și „Metania” lui Radu Gyr. 

„Sunt, Doamne, copt pentru cules” a fost altă poezie interpretată de Tudor Gheorghe, iar apoi „Cântec de după gratii”, scrisă de Nichifor Crainic. Momentul artistic s-a încheiat cu poezia lui Radu Gyr, „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”.

Patriarhia Română, prin purtătorul său de cuvânt, a oferit agenţiei de presă News.ro un punct de vedere legat de recitalul lui Tudor Gheorghe de vineri, la care au participat Patriarhul Daniel şi Patriarhul Kirill al Moscovei şi Întregii Rusii

„Patriarhul Kirill nu a avut absolut nicio reacţie şi nici nu ar fi putut avea o reacţie faţă de un vers dintr-un cântec. Cântecul respectiv, pe care nu îl cunosc, nu putea fi în contextul dat unul cu trimiteri subtil critice la adresa cuiva. Doar dacă vrem neapărat să ne imaginam acest lucru.
Un program artistic şi arta, în general, cu atât mai mult muzica, nu trebuie descifrate în cheie politică, ci exclusiv estetic-spirituală”, a fost răspunsul purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

La finalul spectacolului, Patriarhul Kirill a mulţumit Părintelui Patriarh Daniel pentru invitaţia la concert şi a apreciat prestaţia artistică a grupurilor corale participante.

viewscnt

În cadrul evenimentului, marele nostru artist Tudor Gheorghe, a primit cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, Crucea Patriarhală.

„Apreciem în mod deosebit contribuția domnului Tudor Gheorghe la această ediție a Festivalului-Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, în calitate de artist care promovează muzica autentică românească și poeziile religioase ale mărturisitorilor Ortodoxiei din timpul comunismului, motiv pentru care îi conferim astăzi cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române — Crucea Patriarhală”, a spus patriarhul Daniel, care i-a înmânat distincția.

Anul 2017 a fost declarat în Patriarhia Română, anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul  comunismului.

 

 

 

 

 

 

Andrei Ciurunga – Nu-s vinovat faţă de ţara mea

 

La ora când cobor, legat în fiare, 
să-mi ispăşesc osânda cea mai grea, 
cu fruntea-n slavă strig din închisoare:
– Nu-s vinovat faţă de ţara mea. 

Nu-s vinovat că mai păstrez acasă
pe-un raft, întâiul meu abecedar
şi că mă-nchin când mă aşez la masă, 
cuviincios ca preotu-n altar. 

Nu-s vinovat că i-am iubit lumina
curată cum în suflet mi-a pătruns, 
din via dată-n pârg sau din grădina
în care-atâţia şerpi i s-au ascuns. 

Nu-s vinovat că-mi place să se prindă
rotundă ca o ţară hora-n prag, 
sau c-am primit colindători în tindă, 
cum din bunic în tată ne-a fost drag. 

Nu-s vinovat că toamnele mi-s pline
cu tot belşugul, de la vin la grâu, 
şi c-am chemat la praznic pe oricine, 
cât m-am ştiut cu cheile la brâu. 

Dac-am strigat că haitele ne fură
adâncul, codrii, cerul stea cu stea
şi sfânta noastră pâine de la gură –
nu-s vinovat faţă de ţara mea. 

Nu-s vinovat c-am îndârjit şacalii
când am răcnit cu sufletul durut
că nu dau un Ceahlău pe toţi Uralii
şi că urăsc hotarul de la Prut. 

Pământul meu, cum spune şi-n izvoade, 
l-a scris pe harta lumii Dumnezeu, 
şi câţi prin veacuri au venit să-l prade
îl simt şi-acum pe piept cât e de greu. 

De-aceea când cobor legat în fiare, 
împovărat de vina cea mai grea, 
cu fruntea-n slavă gem din închisoare:
– Nu-s vinovat faţă de ţara mea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

http://www.ziarelive.ro/stiri/patriarhia-romana-lauda-recitalul-lui-tudor-gheorghe-arta-in-general-nu-trebuie-descifrate-in-cheie-politica.html

http://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/tudor-gheorghe-in-prezenta-patriarhului-kirill-nu-dau-un-ceahlau-pe-toti-uraliiurasc-hotarul-de-la-prut-820724

http://infoprut.ro/48555-ridica-te-gheorghe-ridica-te-ioane-a-fost-dat-sa-auda-patriarhul-kiril-al-rusiei-la-bucuresti.html

01/11/2017 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: