CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN SCENARIU-BOMBĂ CINIC PREZIS DE HENRY KISSINGER: „DACĂ TOTUL MERGE BINE, JUMĂTATE DIN ORIENTUL MIJLOCIU VA APARTINE ISRAELULUI.” VIDEO

 

Kissinger

 

 

La NEW YORK, în Statele Unite ale Americii – Henry Kissinger, fostul secretar de stat din epoca Nixon, dezvăluie ceea ce se întâmplă în acest moment în lume și în special în Orientul Mijlociu.

Vorbind din apartamentul său de lux din Manhattan, New York, omul de stat, care a implinit în mai varsta de 89 de ani, a facut o analiză predictivă din punctul sau de vedere, a situației actuale geopolitice și economice a lumii în care trăim.
„Statele Unite a momit până acum  China și Rusia, iar ultimul cui în sicriu va fi Iranul, care este desigur, principala țintă a Israelului.
Am permis Chinei sa-şi măreasca puterea militară și Rusiei sa se recupereze dupa sovietizare, pentru a le da un sentiment fals de bravadă, acest lucru va duce la un deces foarte rapid al ambelor state.
Suntem ca ţintaşul isteţ, provocându-l pe neiscusit să ridice arma, și atunci când încearcă, Bang Bang.

Războiul care vine va fi atât de grav, încât o singură superputere poate câștiga, și aceia suntem noi.
Acesta este motivul pentru care UE este într-o aşa mare grabă pentru a forma un superstat, pentru că ei știu ce se apropie, iar pentru a supraviețui, Europa va trebui să fie un singur stat întreg si unit.

Aceasta grăbire a lucrurilor, mi-a aratat că ei știu foarte bine că ceea ce urmeaza este foarte aproape. O, cât de mult am visat la acest moment încântător!
„Cine controleaza petrolul, controleaza națiunile; Cine controleaza mâncarea, controleaza oamenii.

Dl Kissinger a adăugat apoi:

„Dacă sunteti persoane obișnuite, atunci puteți să vă pregătiți pentru război prin mutarea la țară și construirea unor ferme, dar trebuie să sa va luati armele cu voi, ca hoardele infometate nu va vor da pace. De asemenea, chiar dacă elitele vor avea paradisurile lor sigure și adăposturi specializate, acestea trebuie să fie la fel de atente în timpul războiului ca civilii de rând, pentru că adăposturile lor pot fi compromise.

După o pauză de câteva minute, pentru a-şi aduna gândurile, domnul Kissinger, a continuat:

„Am spus armatei ca trebuie sa cucereasca în jur de șapte țări din Orientul Mijlociu pentru a le exploata resursele și aproape că şi-au încheiat treaba. Știti cu toții ce părere bună am despre armata noastră, dar trebuie să spun că de data aceasta au ascultat ordinele superficial.
Am ajuns la ultima piatra de temelie, adică Iranul, care într-adevăr va înclina balanța. Cât timp mai pot China și Rusia să stea deopate şi să se uite cum America curaţă totul?
Marele urs rusesc și Secera chineză se vor trezi din somnul lor, moment in care Israelul va trebui să lupte cu toată puterea și cu toate armele sale pentru a ucide cât mai mulți arabi.
Sperăm că, dacă totul merge bine, jumătate din Orientul Mijlociu va aparţine Israelului.
Tinerii noştri au fost instruiți bine în ultimul deceniu, iar jocurile de război jucate pe calculator au ajutat foarte mult în modul lor de gândire, de exemplu jocul Call of Duty Modern Warfare 3, reflectă exact ceea ce va urma în viitorul apropiat, este o programare predictivă.

Tinerii nostri, în SUA și Occident, sunt pregătiti pentru că au fost programaţi pentru a fi soldați buni, carne de tun, iar atunci când acestora li se va comanda să iasă în stradă și să lupte cu acesti chinezi nebuni și russkies, vor asculta ordinele.
Din cenușă vom construi o societate nouă, o nouă ordine mondială; va fi doar o singura superputere ramasă, și un singur guvern global care câștigă.
Nu uita, Statele Unite ale Americii, are cele mai bune arme, avem tehnologie pe care nici un alt popor nu o are și vom scoate aceste arme, atunci când va fi momentul potrivit.”

SURSA:

https://www.dailysquib.co.uk/most-popular/3089-henry-kissinger-if-you-cant-hear-the-drums-of-war-you-must-be-deaf.html

 

26/10/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , | Un comentariu

25 octombrie 1820: S-a născut Gheorghe Costa-Foru, primul rector al Universităţii Bucureşti şi unul dintre întemeietorii sistemului de drept modern în România. VIDEO

 

 

 

 

 

Gheorghe Costaforu

 Gheorghe Costa-Foru

(n. 26 octombrie 1820, București; d. 28 noiembrie 1876, București)

 

 

 

 Gheorghe Costa-Foru a fost un om politic, jurist  şi profesor, primul rector al Universităţii Bucureşti, autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, pe baza căruia s-a început reorganizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc.

 

A avut origini aromâne, familia sa provenind din orașul Larissa, situat în Tessalia grecească.

În 1740 familia Foru s-a stabilit în București, unde a acumulat avere considerabilă,posedând printre altele un conac în Popești-Leordeni și o reședință de vară în Berca.

Numele Costa- Foru este rezultatul compunerii numelui de familie Foru cu prenumele tatălui, Costa (Constandin/Costea).

Gheorghe Costa- Foru a frecventat Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, pe care l a absolvit în 1839. A obţinut o bursă de la Eforia Şcoalelor, continuându-şi studiile în ştiinţe juridice la Paris între anii 1845-1850.

 

 In anii studenţiei a participat la şedinţele Societăţii studenţilor români din Paris (înfiinţată în 1845), aflându-se în strânse legături cu C.A. Rosetti, A.G. Golescu, N. Bălcescu.

Totuşi, nu a luat parte nici la revoluţia izbucnită (februarie 1848) la Paris, nici la cea din ţară, continuându-şi studiile, pe care le va  încheia cu un doctorat în drept ( în 1850), devenind cel de-al patrulea român posesor al unei diplome de doctorat în drept la Paris, la prestigioasa universitate Sorbona.

Reîntors în patrie, predă mai întâi cursuri de drept la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, cursurile juridice la această renumită şcoală fiind redeschise în 1851.

In paralel cu activitatea sa unionistă, Gheorghe Costa-Foru a militat pentru infiinţarea Universităţii din Bucureşti, convingându-l pe caimacamul Alexandru Ghica să dispună construirea clădirii acestui important lăcaş de cultură în apropierea mănăstirii Sf. Sava.

Insărcinat de caimacam cu activitatea de documentare în vederea organizării unei Universităţi  în Bucureşti, Gheorghe Costa- Foru a vizitat universităţi din Germania, Franţa, Elveţia şi a adus în ţară numeroase documente (regulamente, broşuri, programe), care au servit la fundamentarea unui studiu asupra sistemelor europene de educație contemporană, pe care l-a  prezentat Caimacamului Țării Românești, Alexandru D. Ghica, pe baza căruia a început organizarea pe fundamente moderne a învățământului superior românesc.

Tot el a insistat  pe lângă Caimacam pentru începerea lucrărilor de construire a clădirii Palatului Universității, în 1857.

La 25 noiembrie 1859, când a luat fiinţă Facultatea de Drept din Bucureşti, a fost numit profesor de drept civil.

A făcut parte din comisia Ministerului Istrucţiunii Publice care a elaborat proiectul de lege privind obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar.

  Prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la deschiderea oficială a Universităţii (4 iunie 1864), a fost numit primul rector Universității din București, funcţie pe care o va îndeplini până în 1871, când va trece decan al Facultăţii de Drept (1871-1873).

 

 

 

 

Imagine similară

 Foto: Clădirea Universităţii din Bucureşti

 

 

 

 Activitatea politică a început-o în anii premergători Unirii din anul 1859, când a susţinut o neobosită propagandă în favoarea acesteia şi a sprijinit candidaţii Partidei Naţionale în calitate de membru al Comitetului electoral al oraşului Bucureşti şi director al Eforiei Şcoalelor (1856-1858).

A fost numit  ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice din 1859, ministru ad-interim la Finanţe şi ministru de Interne (13 iulie 1860-11 aprilie 1861) şi a girat interimatul Preşedinţiei Conşiliului de Miniştri Departamentul Dinlăuntru (de la 4 februarie 1861).

După abdicarea lui Cuza (10/11 februarie 1866), în contextul internaţional tensionat creat de acest eveniment, a făcut parte din delegaţia care a vizitat Istanbulul şi Capitalele Puterilor garante, pentru a pleda în favoarea recunoaşterii Unirii şi aducerii pe tronul Principatelor a unui principe străin, dintr-o dinastie europeană. 

 A fost de asemenea vicepreşedinte al Adunării Constituante, care a elaborat şi adoptat Constituţia din 1866.

Deputat (1866), el a deţinut şi  portofoliile mai multor ministere în guvernul conservator a lui Lascăr Catargiu (11 martie 1871-30 martie 1876): ministru ad-interim la Culte şi Instrucţiune (11-14 martie 1871), ministru ad-interim la Justiţie (8 iunie 1871-28 octombrie 1872).

Între 1871 și 1873 a îndeplinit funcția de ministru al Afacerilor Străine (11 martie 1871-27 aprilie 1873), iar din 1873 până în 1876, a servit şara ca agent diplomatic al României la Viena.
In timpul ministeriatului său la Ministerul  Afacerilor Străine,a propus marilor puteri (în 1872), în numele guvernului român, iniţierea unor acorduri comerciale bilaterale, fără a ţine seama de tratatele existente între aceste puteri şi Imperiul Otoman, propunere reţinută de ministrul de Externe al Austro-Ungariei.

In calitate de agent diplomatic al României la Viena (1873-1876)  el va participa la negocierea şi semnarea Convenţiei comerciale cu monarhia dualistă (10/22 iunie 1875), act cu importantă semnificaţie politică.

A avut şi o bogată activitate publicistică, făcând parte din redacţia periodicului conservator „Ordinea” din Bucureşti.

A lăsat câteva lucrări juridice de referinţă, între care reţinem teza sa de doctorat, „Jus romanum… (1849)”, şi lucrările „Despre aristocraţie şi oarecare prinţipii de drept public (1857)” şi „Studii asupra instrucţiunei publice în unele din statele cele mai înaintate ale Europei (1860)”.

Este considerat împreună cu Vasile Boerescu, unul dintre pionierii Dreptului Penal în România.

A fost adeptul ideii că independenţa poate fi obţinută pe cale diplomatică.

După venirea la putere a guvernului liberal condus de I.C. Brătianu (1876), a fost  trimis în judecată, alături de alţi foşti membri ai guvernului, acţiunea respectivă rămânând însă nefinalizată.

A decedat  la scurtă vreme, fiind înmormântat în cavoul familiei din Cimitirul Bellu din Bucureşti.

 

Cărturar şi om politic cu mari merite, Gheorghe Costa-Foru rămâne în posteritate mai ales datorită rolului pe care l-a jucat în fondarea învăţământului superior românesc.

Este în zilele noastre o personalitate despre care se vorbeşte prea pţin, pe care abia începem să o înţelegem şi să ne dăm seama ce rol de seamă a avut în modernizarea  societăţii româneşti şi a ţării noastre.

 

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Costaforu

http://biografii.famouswhy.ro/gheorghe_costaforu/

 

 

 

 

26/10/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: