CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

25 octombrie – Ziua Armatei Române. Eliberarea ultimei brazde de pământ românesc cotropite în urma Diktatului de la Viena. VIDEO


 

 

 

 

  

 

Ziarul ‘România Liberă’ în ediția din 27 octombrie 1944, anunța eliberarea întregului Ardeal.
Foto:  AGERPRES ARHIVĂ

 

 

 

După actul de la 23 august 1944, când România s-a alăturat Naţiunilor Unite, armata română a contribuit într-o mare măsură la efortul de război împotriva Germaniei fasciste şi Ungariei horthyste.

Acţiunile armatei române eliminaseră prezenţa militară germană de pe teritoriul controlat de guvernul român, fiind ucişi 5.048 militari inamici, alţi 56.455 fiind capturaţi.

Fusese executată, de asemenea, acoperirea strategică a frontierei şi a liniei de demarcaţie vremelnice româno-ungare din Crişana şi Podişul Transilvaniei, impuse prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.

La adăpostul acoperirii strategice româneşti, armatele sovietice au străbătut într-un timp scurt, fără a întâmpina vreo rezistenţă, aproximativ 1.000 de kilometri şi au trecut fără luptă prin trecătorile Carpaţilor Meridionali şi Occidentali (în Banat).

Potrivit articolului 1 al Convenţiei de Armistiţiu, România trebuia să participe la efortul de război al Aliaţilor cu peste 12 divizii de infanterie, dar forţele puse la dispoziţie au depăşit în permanenţă cuantumul stabilit, în pofida dificultăţilor, la cel mai înalt nivel, în colaborarea militară româno-sovietică.

 După eliminarea prezenţei militare germane de pe teritoriul aflat sub controlul guvernului român, Armatele 1 şi 4 române au fost angajate la nord de Carpaţii Meridionali şi la vest de Carpaţii Occidentali, pe un front foarte larg, pătrunzând în dispozitivul de luptă germano-ungar aproape 350 de kilometri.

Fixarea şi urmărirea inamicului în interiorul arcului carpatic pe direcţia Braşov, Cluj, Carei a înlesnit ofensiva armatelor sovietice în Carpaţii Orientali, spre Târgu Mureş, Dej şi Satu Mare.

Ofensiva propriu-zisă pentru eliberarea părţii de nord-vest a României a fost declanşată la 9 octombrie 1944, acţiunile militare încadrându-se în Operaţia ofensivă „Debreţin”, concepută şi executată de Înaltul Comandament sovietic, care a vizat şi eliberarea părţii estice a Ungariei (până la Tisa).

Acţiunile ofensive s-au desfăşurat în trei faze:prima, între 9 şi 13 octombrie 1944, timp în care trupele române au rupt apărarea inamicului pe linia de contact, au ieşit în Valea Someşului Mic şi, după ce l-au forţat din mişcare, au cucerit înălţimile de la vest de acest râu.

Continuând ofensiva, marile unităţi române au participat efectiv, în cooperare cu Corpul 104 Armată sovietic, la eliberarea oraşului Cluj.

 

 

 

 

 

Acţiunile armatelor române şi ruse pentru eliberarea Nordului Transilvaniei

 

 

 

A doua fază, între 14-20 octombrie, s-a concretizat prin zdrobirea rezistenţelor inamicului din Munţii Meseş şi Făget. 

A treia fază, între 21-25 octombrie, a urmărit zdrobirea forţelor inamice din zonele oraşelor Carei şi Satu Mare şi s-a finalizat prin îndeplinirea obiectivului stabilit al efortului ofensiv – depăşirea, la 25 octombrie 1944, a frontierei româno-ungare.

Pentru cea de a treia fază, comandantul Armatei 4, generalul Gheorghe Avramescu, a decis să-şi îndrepte cu prioritate efortul pentru eliberarea oraşului Carei şi, cu o parte din forţe, eliberarea localităţii Satu Mare.

Misiunea forţelor române era destul de dificilă, ca urmare a faptului că inamicul dispunea de poziţii amenajate din timp, osatura acestora fiind constituită din punctele de sprijin şi nodurile de apărare organizate în special pe localităţi.

Pe 25 octombrie 1944, zi care a coincis cu data naşterii regelui Mihai I, în luptele care s-au dus la Carei, a fost eliberat ultimul colţ de pământ românesc. 

“Desfăşurarea luptelor eliberatoare din zona Satu Mare-Carei.

Analizând temeinic situaţia creată în urma luptelor desfăşurate, comandantul Armatei a 4-a a hotărât să-şi îndrepte cu prioritate efortul la stânga fâşiei de ofensivă, să elibereze oraşul Carei şi să participe cu o mare parte din forţe la eliberarea localităţii Satu Mare.

Misiunea marilor unităţi române nu era uşoară întrucât forţele inamice, în valoare de până la 4 divizii, dispuneau de poziţii amenajate din timp, osatura acestora constituând-o punctele de sprijin şi nodurile de apărare organizate în special pe localităţi.

În plus, terenul plat şi descoperit permitea trupelor hitleriste şi hortyste să folosească la maxim eficacitatea focului armamentului automat al tunurilor antitank şi aruncătoarelor.

Pentru eliberarea oraşului Carei în timp scurt şi cu pierderi minime, comandantul Armatei a 4-a a ordonat Corpului 6 armată să execute o manevră dublu învăluitoare cu forţele a 4 divizii, pentru a încercui şi nimici trupele duşmane din zona oraşului, Corpului 2 de armată, de la dreapta, revenindu-i misiunea de a învălui de la Sud, cu forţele Diviziei 11 Infanterie, rezistenţele inamicului din Satu Mare.

Atacul a început din seara zilei de 24 octombrie şi, la căderea nopţii, militarii Diviziei 9 infanterie au pătruns în Carei unde au angajat lupte de stradă.

Ostaşii români înaintau pe străzile slab luminate, prin curţi şi parcuri, toate încercările hitleriştilor şi hortyştilor de a le stăvili înaintarea, de a-şi evacua armamentul, muniţiile şi depozitele de alimente şi echipamente din oraş fiind zădărnicite.

Odată cu ivirea zorilor zilei de 25 octombrie, oraşul Carei, ultima localitate mai importantă de la graniţa de Vest a ţării, îşi recăpătase liniştea, trăia cu intensitate bucuria eliberării.

Casele erau împodobite cu steaguri româneşti şi cu covoare – îşi aminteşte fostul comandant al Regimentului 34 Infanterie. Peste tot auzeam strigătele: « Bine aţi venit fraţilor ! » ”
(România în anii celui de-al doilea război mondial, vol. 3, pag. 97-98)

Victoria a fost obţinută prin lupta a 525.702 de militari români, angajaţi de la 23 august 1944 în operaţii militare împotriva trupelor germane şi ungare, din care au fost pierduţi peste 58.330 (morţi, răniţi şi dispăruţi).

Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la peste 72.000 de militari.

Deși armata română contribuise, alături de Armata Roşie, la eliberarea nord-vestului Transilvaniei, sovieticii au impus evacuarea autorităţilor româneşti reinstalate în patru judeţe din fostul teritoriu ocupat de Ungaria.

Articolul 19 al Convenţiei de Armistiţiu, semnată la Moscova, la 12/13 octombrie 1944, stipula că „Transilvania (sau cea mai mare parte a ei)” urma să fie restituită României, formularea ambiguă încurajând guvernul maghiar să spere că va obţine concesii teritoriale din partea României.

Ştim astăzi, graţie publicării jurnalului liderului comunist bulgar Gheorghi Dimitrov, cum Stalin le-ar fi spus Anei Pauker şi lui Gheorghiu-Dej, în ianuarie 1945, să lanseze ideea că un guvern de orientare comunistă va putea contribui la obţinerea nord-vestului Transilvaniei.

La numai două zile de la instalarea prin forţă a guvernului Petru Groza, la 8 martie 1945, prim-ministrul român adresează o telegramă lui Stalin prin care îi transmitea dorinţa poporului român de a reintegra Transilvania României.

A doua zi, printr-o altă telegramă, ca şi cum abia aştepta solicitarea premierului român, Stalin răspundea că este de acord cu cererea guvernului de la Bucureşti.

 

 

 

Majestatea Sa Regele Mihai (în centru) participă la manifestările desfășurate la Cluj cu prilejul revenirii teritoriului Transilvaniei de Nord-Est sub administrație românească, la 12-13 martie 1945 . În dreapta sa (cu ochelari) este faimosul Vâşinski, reprezentantul lui Stalin, iar în stânga regelui este Petru Groza.
Foto:  RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

 

 

La 13 martie 1945, o şedinţă solemnă a Executivului, ţinută, în mod simbolic, la Cluj, saluta gestul generos al URSS, determinat de faptul că, la Bucureşti, se afla un guvern care se bucura de încrederea liderului de la Kremlin.  

 

Avatarurile unei sărbători militare

 

După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Ziua Armatei Române a fost stabilită pentru 2 octombrie, întrucât în 1943 Stalin aprobase constituirea pe teritoriul URSS, a Diviziei de voluntari „Tudor Vladimirescu”, socotită în primii ani ai regimului comunist nucleul şi modelul de constituire al aşa-zisei „armate populare”.

După retragerea trupelor sovietice din România, în vara anului 1958, prin Decretul 381 din 1 octombrie 1959, Ziua Forţelor Armate  s-a stabilit a fi 25 octombrie.

Decretul respectiv nu făcea vreo referire la motivele care determinaseră renunțarea la vechea zi a armatei, dar semnificaţia gestului era subînţeleasă, aceasta fiind ziua în care se desăvârşise eliberarea teritoriului naţional, vremelnic ocupat ca urmare a Dictatului de la Viena din august 1940. 

Sovieticii nu puteau pretinde că nu se sărbătorea în continuare frăția de arme româno-sovietică din anii 1944-1945, dar eliberarea „ultimei brazde de pământ” era acum o acțiune militară eminamente românească, plasată propagandistic în prim-plan pentru a marca necesara distanțare de Moscova și încurajarea recuperării tradițiilor militare românești.

De altfel, tot în 1958, prin ordinul ministrului Leontin Sălăjan, s-a revenit la tradiţiile antebelice ale unităţilor şi marilor unităţi, cărora li s-a permis să-şi comemoreze momentele principale reprezentative pentru trecutul de luptă al fiecăreia, cu excepția Campaniei din Est, firește.

 

 

Surse:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/de-ce-e-25-octombrie-ziua-armatei-romane

https://www.romaniadigitala.ro/blog/batalia-de-la-carei-25-octombrie-1944/

 

 

 

25/10/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. Dumnezeu sa binecuvanteze tara noastră

    Apreciază

    Comentariu de dininimapentrutine | 25/10/2017 | Răspunde

  2. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 25/10/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns la La Noi ca la Nimeni ( P.a-24-a) !!! | Alioşa Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: