CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un episod amuzant din 1877 al prieteniei româno-ruse


În data de 24 aprilie 1877, Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman, iar ţara noastră a permis armatei ruse în drumul său spre Turcia, să-i traverseze teritoriul.

În timpul războiului ruso-turc, Ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea, a vizitat frontul din Bulgaria, iar în timpul trecerii sale pe teritoriul românesc a avut parte de primiri triumfale. 

Documentele din acea perioadă  consemnează că, în luna mai 1877, în Vrancea urma să vină împăratul Rusiei, iar primul ministru Ion C. Brătianu solicita prefectului de Putna să ia toate măsurile pentru o primire deosebită a acestuia.

 Amploarea pregătirilor pentru întâmpinarea augustului oaspete  au  fost deosebite, iar prefectul de atunci, Robescu, a întrunit o comisie din care făceau parte primarul Focşaniului, deputaţi şi arhitecţi care avea sarcina să întocmească un program de primire într-un mod cât mai „strălucitor” a ţarului, în Gara Mărăşeşti. S-au angajat cheltuieli importante în vederea primirii înaltului oaspete.

Pe 23 mai, primul ministru Brătianu trimitea o circulară prefecţilor din Focşani, Tecuci şi Bârlad prin care anunţa că  în dimineaţa de 25 mai va fi la Mărăşeşti. 

Cu toate cheltuielile făcute de autorităţi, Alexandru al II-lea nu s-a oprit însă la Mărăşeşti, ci la Buzău, iar tot ceea ce se cumpărase, de la drapele la ecusoane şi torţe, au fost depuse într-o magazie a primăriei, „spre conservare”.

 

 

Mic „tezaur“ confiscat de ţarul Rusiei imediat după obţinerea independenţei de stat a României

 

 

 

Ţarul Alexandru al II-lea avea însă să-şi îndrepte greşeala cu prilejul unei alte călătorii în teatrul de război, pe 6 decembrie 1877, la câteva luni după declararea independenţei de stat a României, când s-a oprit în gările de la Mărăşeşti şi Adjud, unde a avut parte de o primire triumfală din partea localnicilor îmbrăcaţi în haine naţionale de sărbătoare.

În Gara Mărăşeşti a fost adusă şi muzica fanfarei de la Focşani pentru înveselirea atmosferei, fiind intonat imnul Rusiei.

„Majestatea Sa s-a scoborât îndată din tren, neinsoţit de nimeni, a salutat mulţimea şi indreptându-se către Protopop s-a inchinat şi a sărutat Sfânta Evanghelie, oprindu-se apoi in mijlocul cercului liber al funcţionarilor, când subsemnatul in numele locuitorilor districtului am exprimat Majestăţei Sale in limba franceză simţămintele lor de recunoştinţă pentru protecţiunea ce acordă poporului Român. Majestatea Sa a răspuns tot in limba franceză, veselit de noutatea cea bună, făcând neapărată alusiune la luarea Plevnei la care am replicat că Românii vor păstra in veci suvenirea precioasă a faptelor de arme strălucite îndeplinite de armatele aliate in Bulgaria. Majestatea Sa a adăogat că ei au fost bine bătuţi, înţelegând Turcii”, se arată în raportul prefectului Robescu.

Vizita a fost scurtă, în jur de 15 minute, iar ţarul Alexandru al II-lea a salutat în permanenţă mulţimea şi a dat indicaţii muzicii să intoneze arii naţionale.

Cam în aceleaşi coordonate s-a petrecut şi primirea făcută ţarului în Gara Adjud, unde două dintre doamnele de vază ale oraşului i-au oferit buchete de flori şi au ţinut un discurs în onoarea sa în limba franceză.

Documentele vremii  consemnează şi un episod umoristic…

După plecarea ţarului, primarul din Focşani i-a scris prefectului că oraşul a rămas păgubit de o tavă de argint, pe care se afla sarea şi pâinea cu care a fost întâmpinat Alexandru al II-lea, tavă „confiscată” de ruşi, după obiceiul lor.

Prefectura era rugată astfel să contribuie şi ea cu suma de 20 de lei, pentru acoperirea costului tavei de argint.

Acest lucru reprezintă însă o nimica toată din ce avea să se întâmple câteva decenii mai târziu, când întreg tezaurul României, dus la Moscova în timpul primului război mondial pentru a fi protejat, a fost confiscat de ruşi.  

 

Citiţi mai mult:

http://adevarul.ro/locale/focsani/mic-tezaurconfiscat-tarul-rusiei-imediat-obtinerea-independentei-stat-romaniei-

 

21/10/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 21/10/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: