CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Sfârșitul civilizației? Uniunea Europeană şi presiunea fenomenului imigraționist. VIDEO

 

         

Sfârșitul civilizației va apărea ca urmare a ciocnirii culturale și a slăbănogirii societăților creștine. Ateii și seculariștii umaniști iau în derâdere elementul religios, ironizează creștinismul și doresc scoaterea lui totală din viața publică. Ceea ce au și reușit în societățile occidentale.

Însă islamul nu este la fel de răbdător, musulmanii fiind mult mai devotați credinței lor. Când procentul de musulmani va crește, ironiile și ”dreptul la exprimare” ale nativilor occidentali vor fi apă de ploaie, măturată imediat de mase și oficialii lor.

Devotamentul față de religie poate fi observat în filmările de mai jos. În timp ce pentru imigranți elementul religios primează și determină întreg stilul de viață, pentru nativi primează ”libertatea de tip non-religios”.

În plus de asta, în comunitățile din diasporă religiozitatea este amplificată de depărtarea de casă, de familie, de patrie, dar și de ”obiceiurile păgâne ale necredincioșilor”. Tocmai discrepanța dintre aceste două viziuni va duce la o slăbire a comuniunii sociale, ulterior la conflicte și autodistrugere.

De la prea mult multiculturalism, Uniunea Europeană însăși va face implozie.

Colonizarea Europei occidentale, susţinută de Germania şi de alte ţări,  se face necontenit.

          Fenomenul a căpătat în ultimii ani dimensiuni necontrolabile și aproape catastrofale, însă oficialii și mai-marii acestei lumi umbresc amploarea proporțiilor. Iar una dintre metodele de încurajare a situației este etichetarea propagandistică a imigranților ca fiind ”refugiați”.

Ori, caracterul de refugiat este intangibil și oferă drepturi internaționale asigurate de orice stat stabil social, indiferent de nivelul dezvoltării sale economice.

Dacă ar fi fost etichetați ca ”imigranți clandestini”, situația și susținerea populară ar fi fost cu totul altele. Eticheta este deci o problemă de ordin și interes politic. Toate autoritățile și canalele media vorbesc doar despre ”refugiați”.

Trecerea nestingherită prin țările europene se explică prin legislația internațională și Carta Drepturilor Omului. Acestea prevăd asigurarea asistenței juridice și umanitare pentru oricare imigrant ajuns pe teritoriul Uniunii Europene!

Odată trecută linia graniței orice întoarcere din drum și orice agresiune împotriva imigranților sunt total ilegale, chiar dacă aceștia nu dețin documente și nici nu-și justifică prezența.

Europa aproape că nu mai cunoaște conceptul de expulzare, mai ales că monitorizarea și aplicarea ulterioară a procedurilor devin imposibile din cauza afluxului uriaș.

Practic, cel puțin din punct de vedere legislativ și teoretic, dacă în Uniunea Europeană ajung 50 milioane de imigranți, autoritățile nu au voie să îi repatrieze instantaneu. Și cum procedurile legale ar fi imposibile, cel mai probabil îi vor adopta. UE a ajuns ”un sat fără câini”, de aceea se va destrăma.

      Așadar structura fluxului de imigranți este mult mai complexă. Unii sunt imigranți clandestini pe motive economice, alții sunt refugiați, iar alții sunt profitori contextuali ce se folosesc de situație pentru a pătrunde în UE. Procentele fiecărei categorii nu le cunoaștem.

 

 

 

 

 

 

 

 

          Suferința unora dintre imigranți este de necontestat, aceștia alegând calea străinătății, fuga de războiul din Siria, Iraq sau Afganistan.

Dar eticheta de ”refugiați”, pusă întregii mase de imigranți, este hazardată și poate fi ușor contraargumentată de:

  • proporția covârșitoare (peste 80%) a bărbaților de vârstă mijlocie (tineri). Într-o situație normală, masele reale de refugiați au de fapt o structură pe vârste și sexe mult mai eterogenă. Aici sunt predominant bărbați tineri deoarece sunt cei mai rezistenți la drumul lung și anevoios, la depășirea clandestină a obstacolelor de la granițe, la foametea și setea suferite prin deșert, păduri și Marea Mediterană. Este clar că vorbim în cazul acesta despre imigranți economici fugiți de sărăcie, nu despre refugiați fugiți de bombe.

  • ținta tuturor este Europa de Vest, cu precădere Germania (cea mai dezvoltată economic), spărgând cu orice preț granițele și cordoanele de poliție pentru a-și atinge scopul. Ori, refugiații adevărați acceptă într-o primă fază ajutorul din partea oricărei țări stabile social, mai ales din partea celor apropiate geografic. Țări foarte sărace de pe Glob cazează diverși refugiați (de ex. în Etiopia sunt foarte mulți yemeniți, fugiți de războiul civil). Țările acestea sunt însă incapabile economic pentru a-și integra refugiații, care fac tot posibilul să plece ulterior spre țări mai dezvoltate. Dar procesul durează luni sau chiar ani. În schimb unii ”refugiați”, care au luat cu asalt Europa, în maxim o lună au ajuns din diverse colțuri ale lumii. O parte sunt deci imigranți economici, nu refugiați. 

  • în țările de tranzit, care le-au încetinit accesul spre Germania (mai ales în Ungaria), au adoptat comportamente de tip grevist, refuzând orice ajutor umanitar și manifestând atitudini ostile față de autorități și localnici. Ori, acestea nu sunt comportamente specifice refugiaților năpăstuiți, ci ale imigranților economici cu un scop bine prestabilit. 

  • imigranții, care nu dețin pașaport sau alte acte doveditoare ale identității, declară că sunt sirieni tocmai pentru a beneficia de statutul de refugiat. Și astfel Germania adăpostește ”sirieni” din Bangladesh, Pakistan sau statele subsahariene. Noțiunea de ”refugiat” capătă noi conotații, cei care fug de sărăcie fiind ”la fel de refugiați” ca cei care fug de bombe. 

  • totuși nu toți sunt foarte săraci. Dimpotrivă, aspectul îngrijit, hainele curate, smart-phone-urile, selfie-stick-urile și căștile în urechi trădează pe cei ce sunt doar profitori contextuali.

         

 

 

 

         

În cele ce urmează sunt prezentate motivele pentru care Germania a devenit principala țintă a imigranților:

 

  • În primul rând politica extrem de liberală, de acceptare necondiționată, este justificată de autoritățile germane prin argumentul declinului demografic. Sporul natural negativ ar avea consecințe dezastruoase în plan economic în următorii ani, dacă nu ar fi acceptată și integrată forța de muncă din exterior.

  • Am arătat mai sus (și filmările confirmă) că majoritatea sunt imigranți economici. Cu cât țara de

  • (Germania în acest caz) este mai dezvoltată, cu atât va fi mai căutată.

  • Germania este sortită răzbunării istorice a perioadei dintre anii 1933-1945. De la o națiune intoxicată de rasimul nazist și anti-imigraționist absolut, Germania a ajuns un stat totalmente pro-imigraționist. De la ”o Germanie a germanilor” a ajuns ”o Germanie a multiculturalismului globalist”. Oare este întâmplător? Totuși spor natural negativ înregistrează și alte state europene dezvoltate, dar acestea manifestă reticiențe față de fluxul imigraționist necontrolat. Legile sunt propuse și impuse de diverse cercuri (de obicei mult mai înalte), unde accesul media este restricționat, iar parlamentele și guvernele doar răspund presiunilor, oferă legitimitate și aplică propunerile…

  • Deciziile autorităților de la Berlin privind imigrația în masă nu le aparțin 100%. Istoria râde de poporul unde antisemitismul a generat genocid. Germania se umple de sirieni și ”sirieni”, în timp ce Israel nu primește nici măcar unul. Istoria este vindicativă, iar germanii vor plăti probabil pentru antisemitismul lor din perioada nazistă… până la ștergerea lor de pe hartă.

  • Multiculturalismul political-correct este menit a distruge națiunile, nu a le ajuta. Cei care vorbesc despre un ”sistem multicultural eficient” este ori propagandist, ori idealist irațional, ori are minte puțină. Istoria și faptele demonstrează caracterul distructiv al multiculturalismului și starea de conflict înteretnic sau intercultural, așa cum se întâmplă între ceceni și ruși, basci și spanioli, palestinieni și israelieni, musulmani și nativii în țările occidentale. Multiculturalismul a destrămat state ca Imperiul Roman, imperiile coloniale, Austro-Ungaria, URSS sau Cehoslovacia. Tendința oricărui organism, inclusiv a popoarelor, este de a supraviețui, nu de a se autodizolva și uniformiza, așa cum trâmbițează ideologia globalizantă a ”corectitudinii politice”. De aceea, aportul uriaș de imigranți va distruge Germania așa cum o cunoaștem astăzi.

  • Unii se miră de primirea cu aplauze și flori a imigranților ajunși în gările din Germania. Este reală, dar trebuie analizat și contextul. Poporul german a trecut prin spălarea creierelor în timpul ideologiei naziste. Astăzi trece printr-o altă spălare a creierelor. Umbra nazismului, a rasismului încă bântuie, frica de etichetare apare pretutindeni în sufletele poporului german. De aceea aplauzele, cântecele și florile pornesc din subconștient, germanii arătându-și astfel atașamentul și chiar devotamentul față de extrema cealaltă, de tot ce demonstrează deschiderea lor absolută și libertatea de gândire. Mai pe scurt, poporul devenise nazist din frustrare și azi devine multiculturalist din frustrarea de a nu mai fi etichetat ca fiind nazist…

 

    

 
 
 

Traseul imigranților

Principalele porți de acces în UE sunt:

– Ceuta și Melilla, exclave spaniole situate pe continentul african – singurele granițe terestre între țările africane și cele europene. Accesul se face din Maroc, prin sărirea gardurilor, trecerea prin punctele de frontieră ascunși în compartimente secrete ale automobilelor sau prin ocolirea graniței pe mare (înot). Metoda dominantă este sărirea organizată a gardului.

Imigranții se grupează în pădurile și dealurile din apropiere și iau cu asalt gardurile în formații de câteva sute de persoane, pentru a pune în inferioritate grănicerii. Însă doar o mică parte reușesc să treacă. Granița este forțată zilnic. Imigranții sunt originari din toată jumătatea nordică a Africii. Odată ajunși în Melilla sau Ceuta sunt preluați de autorități și, după o perioadă mai lungă de proceduri birocratice, sunt transportați cu vaporul pe continentul european.

– țărmul Libiei. Forțarea frontierei se face pe mare, în ambarcațiuni improvizate, cu ajutorul cărăușilor. Aceștia percep taxe de transport uriașe (peste 500 de dolari/ persoană). Sunt vizate cu precădere insulele Pelagia – Lampedusa (it), Malta, Sicilia (it) și Creta (gr), însă drumul îndelungat, furtunile și supraîncărcarea generează de cele mai multe ori tragedii. Imigranții provin din Africa și din Asia. Unii sunt muncitori ai vechiului regim, ajunși victimele destabilizării economice post-revoluționare (post-Gaddafi).

 
Visul european sau moartea… (sursa: Economist)

– insulele grecești Lesbos, Kios, Samos, Kos și Rodos, situate în apropierea țărmului turcesc, fiecare la mai puțin de 10 km în largul mării. Ca mijloace de transport sunt folosite ambarcațiuni foarte rudimentare, gonflabile sau plute. Imigranții provin cu precădere din Siria și Iraq, dar și din alte state asiatice: Bangladesh, Pakistan, Sri Lanka, Afganistan etc.

– râul Marica (Evros în gracă, Meric în turcă), care constituie granița continentală dintre partea europeană a Turciei și Grecia. Tranzitarea se face de asemenea cu ambarcațiuni foarte mici și rudimentare sau chiar înot. Mare parte din imigranți sfârșesc în urma hipotermiei sau a înecului. O parte sunt întorși de poliția de frontieră în Turcia și doar un procent mic reușesc să înainteze în Europa.

– granița turco-bulgară. Este asaltată în fiecare noapte de grupuri (de obicei puțin numeroase), a căror proveniență este asemănătoare cu a celor din ultimele două cazuri. 

          Odată ajunși pe teritoriul european, imigranții sunt cazați în tabere și campusuri în Grecia, Bulgaria și Italia, în condiții dificile de trai și fără speranțe de integrare în viitorul apropiat. Supraaglomerarea din aceste centre și fluxul continuu de nou-veniți obligă autoritățile să le elibereze urgent actele necesare pentru a căuta un trai mai bun în Europa de Vest, mai ales în Germania.

Macedonia și Serbia, țări non-UE, sunt deci doar simple piste de tranzit, folosite ca rută de scurtătură. Cele mai multe cereri de azil politic le înregistrează statele dezvoltate.

 Este România în pericol? În contextul internațional actual, problema mai mare decât venirea imigranților asupra noastră este natalitatea extrem de scăzută (10‰). Venirea imigranților este mai mult o consecință a vidului demografic.

Statele occidentale, ca și România, au uitat bucuria zumzetului de copii și își aduc forță de lucru de pe toate meridianele Pământului, neintegrabilă social, pentru a menține nativilor confortul economic. Iar noi, intoxicați de anticreștinism sau de ”creștinismul confortabil” ne vom lovi într-un final de efectele atitudinii noastre anti-nataliste și libertine.

Tineretul iubește distracția, nu se căsătorește și nu face copii. La bătrânețe va resimți efectele comportamentului din tinerețe: lipsa forței de muncă, deci pensii și sistem de sănătate mai dezastruoase chiar decât în prezent… Iar dacă statul va primi imigranți, tineretul trebuie să știe că aceia vor veni și cu pretențiile aferente…
          Nu trebuie uitate vechile teritorii creștine acaparate de islam: Asia Mică, Orientul Apropiat, Constantinopolul și pen. Balcanică… Urmează Europa de Vest și întreaga lume.

E frumos și patetic să vorbești despre islam ca ”religia păcii și a iubirii”. Capetele sfinților brâncoveni au simțit ”iataganul iubirii”, la fel și capetele ce cad în Siria, Iraq, Nigeria și peste tot acolo unde se manifestă ”dragostea fundamentalistă islamică”.

Soluția este aceeași de 2000 de ani: înapoi la credință, înapoi la icoană! Românii ardeleni au stat aproape 1000 de ani sub ocupație străină.

Majoritatea nu știau carte, dar știau și trăiau legea lui Dumnezeu și făceau copii. Așa a supraviețuit poporul. Astăzi știm carte, dar știm degeaba. 

 

   Sursa:http://geografilia.blogspot.ro/2015/09/uniunea-europeana-sub-presiunea.html

19/10/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | 8 comentarii

POVESTEA AROMÂNILOR SPUSĂ DE EI ÎNŞIŞI: VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

Aromâni cu stindardulAromani farseroti

 

 

 

 

 

Sunt numiți aromâni, vlahi, rumeri, rămânji, makidonji, armânji. Dar cum se numesc ei înșiși? Cine sunt? Ce limbă vorbesc? Sunt descendenții lui Alexandru cel Mare, greci latinizați sau urmașii Romei? Aromâna mai este vorbită doar de bătrâni. În 100 de ani, probabil va dispărea (UNESCO). Cum moare o limbă?

 

 

 

 

19/10/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

UN MOMENT ISTORIC TRECUT (APROAPE) NEOBSERVAT: AROMÂNILOR, LE-A FOST RECUNOSCUT OFICIAL STATUTUL DE MINORITATE NAȚIONALĂ ÎN ALBANIA. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Moment istoric la Tirana. Vineri, 13 octombrie 2017, după o dezbatere de două zile în comisii și în plen, Parlamentul Republicii Albania le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale.

Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania doar ca grup lingvistic și cultural, nebeneficiind, în calitate de minoritate națională nerecunoscută legal, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit.

Noul statut oficial de minoritate națională recunoscută prin lege le conferă aromânilor dreptul la școli, biserici, presă în limba maternă, precum și sprijin cultural din partea statului înrudit România.

Este foarte important ca România să se implice cultural în susținerea minorității aromâne înrudite din Albania, în cooperare exemplară cu autoritățile de la Tirana, oferind astfel un exemplu de bună practică europeană în domeniul relațiilor dintre țări și dintre statul înrudit și minoritățile naționale înrudite.

Începând cu mijlocul secolului XIX și până la dictatura comunistă, România a sprijinit financiar funcționarea a zeci de școli și biserici ale aromânilor din cuprinsul actual al Albaniei. Fără acest sprijin cultural acordat de București minoritatea aromână din Albania nu și-ar fi putut păstra identitatea.

Drepturile minorităților naționale se vor pune aplicare în localitățile în care reprezentanții unei minorități constituie cel puțin 20% dintre locuitori.

În Albania există multe localități în care aromânii reprezintă peste 20 la sută, precum și localități în care aceștia sunt majoritari.

 

 

 

 

 

 

 

AROMÂNI, NU VLAHI

 

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost  inițiat de Guvernul Albaniei la 13 martie 2017. Acesta prevedea în alineatul 2) al articolului 3 recunoașterea, prin constatare, a 8 minorități naționale, printre care și aromânii, singura minoritate trecută cu denumire dublă (vlahă/aromână – în originalul albanez: vllahe/arumune).

Alineatul în cauză a fost redactat astfel în varianta de proiect: ”În sensul prezentei legi, minoritățile naționale din Republica Albania sunt minoritățile greacă, macedoneană, vlahă /aromână, romă, egipteană, muntenegreană, bosniacă, sârbă” (cf. cu originalul albanez: Në kuptimin e këtij ligji, pakicat kombëtare në Republikën e Shqipërisë janë pakicat greke, maqedonase, vllahe/arumune, rome, egjiptiane, malazeze, boshnjake, serbe).

Urmare a dezbaterilor publice și consultării mai multor asociații ale aromânilor din Albania în cadrul Comisiei Juridice, Administrație Publică și Drepturi ale Omului din Parlamentul Albaniei, proiectul de Lege a fost amendat. Raportul acestei Comisii, aprobat la 10 octombrie 2017, a specificat, între altele:

Reprezentanții asociațiilor aromâne au cerut înlocuirea denumirii ”vlahă/aromână” cu cea de ”aromână”, întrucât denumirea de ”vlahă” nu reprezintă un termen științific, ci este o referință localistă, iar în orice terminologie contemporană pentru această minoritate se folosește doar termenul  de ”aromână”.”

În acest subiect, Comisia a propus următoarele: ”La articolul 3 se vor opera următoarele modificări: (…) 2. La punctul 2, sintagma ”vlahă/aromână” se înlocuiește cu cuvântul ”aromână”, iar după cuvântul ”sârbă” se adaugă cuvântul ”bulgară”.”

 Unele dintre sursele noastre de la Tirana ne comunică totuși că plenul Parlamentului nu ar fi acceptat această propunere formulată de Comisia de fond, în privința aromânilor fiind menținută varianta inițială din proiect: vlahă/aromână.

Stenograma dezbaterilor din plen nu este deocamdată disponibilă pe pagina de internet a Parlamentului. Informațiile sunt deocamdată contradictorii pe marginea acestui subiect foarte important pentru noi. Vom aștepta publicarea Legii în Monitorul Oficial al Albaniei (Fletorja Zyrtare e Republikës së Shqipërisë) pentru a afla care anume a fost voința și decizia legiuitorilor albanezi în această chestiune.

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost adoptat de Parlamentul Albaniei cu 102 voturi pro, 10 împotrivă și 1 abținere.

REPREZENTAȚI ÎNTR-O STRUCTURĂ DE STAT

Aromânii vor avea și reprezentare la nivel guvernamental.  Un element inedit este constituirea unui Comitet pentru Minoritățile Naționale. Noua Lege pentru protecția minorităților naționale din Albania prevede:

”(1) Comitetul pentru Minoritățile Naționale este compus din reprezentanți ai minorităților naționale din Republica Albania, prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din prezenta lege.

(2) Fiecare dintre minoritățile naționale prevăzută la paragraful 2 al articolului 3 al prezentei legi are dreptul de a avea un reprezentant în calitate de membru al Comitetului pentru Minorități Naționale.

Membrii Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului-ministru, pe baza nominalizărilor depuse de asociațiile reprezentând minoritățile naționale.

Mandatul unui membru al Comitetului este de patru ani, cu drept de reînnoire.

(3) Președintele și vicepreședintele Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului ministru pentru a asigura rotația reprezentanților minorităților la fiecare doi ani.

 (4) Alegerea președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comitetului pentru Minorități Naționale se face printr-un proces independent, transparent și incluziv.

Procedurile și regulile de desfășurare a acestui proces sunt reglementate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, propusă de primul ministru”.

 

 

 

 

 

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni (alături de exonimul Vlahi). Ei mai sunt recunoscuți oficial în Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, însă aceasta a respins termenul de Aromân, înlocuindu-l cu cel de Vlah, pentru a nu admite acordarea de asistență culturală din partea statului înrudit România. Aromânii din Albania sunt numiți Fărșeroți.

Ei au mai multe ramuri, cum ar fi cele ale moscopolenilormuzăchiarilor, plisioților sau șopanilor. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rămăńi, adică Români.

În sine, dacă nu ar fi fost instrumentat în scopul manipulării identitare de state ca Grecia, Bulgaria, Serbia și Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, termenul de Vlah nu ar trebui să ridice probleme, acesta fiind echivalat juridic termenului de Român, prin prevederile articolului 1 al Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

În cazul aromânilor din Albania, aplicarea apelativului „Vlah” în locul apelativului Aromân înlesnește menținerea comunității aromâne în siajul propagandei antiminoritare și asimilaționiste grecești la adăpostul Ortodoxiei comune grecilor și aromânilor.

În Grecia, unde sunt cei mai numeroși dintre statele balcanice, aromânii nu sunt recunoscuți ca minoritate, ci doar ca grup folcloric al poporului elen, ei fiind numiți greci vlahofoni, nu aromâni.

Astfel, Grecia a încercat în ultimele decenii și nu fără un oarecare succes să confiște identitar o parte din comunitatea aromână din Albania, în primul rând prin acordarea cetățeniei grecești și oferirea posibilității de a face studii sau de a obține un loc de muncă în Grecia.

Statul român a finanțat în ultimii ani în Albania funcționarea unei grădinițe de copii și a unei școli cu predarea în dialectul istoric aromân al limbii române comune și în româna literară la Diviaca, județul Lușnea și construcția bisericii ortodoxe aromâne din Corcea.

Există de asemenea peste 100 de tineri aromâni din Albania bursieri ai statului român la diverse Universități din țară. Un sprijin important pentru cauza culturală a aromânilor din Albania a venit din partea Institutului Cultural Român, prin Direcția Românii de Pretutindeni.

Adoptarea noii Legi privind protecția minorităților naționale din Albania permite statului român să se implice plenar în acordarea de sprijin minorității aromâne înrudite din această țară balcanică, asumându-și deplina responsabilitate care îi revine față de românitatea din peninsulă.

 Un element inedit este constituirea unui Comitet pentru Minoritățile Naționale. Noua Lege pentru protecția minorităților naționale din Albania prevede:

 ”(1) Comitetul pentru Minoritățile Naționale este compus din reprezentanți ai minorităților naționale din Republica Albania, prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din prezenta lege. (2) Fiecare dintre minoritățile naționale prevăzută la paragraful 2 al articolului 3 al prezentei legi are dreptul de a avea un reprezentant în calitate de membru al Comitetului pentru Minorități Naționale.

Membrii Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului-ministru, pe baza nominalizărilor depuse de asociațiile reprezentând minoritățile naționale. Mandatul unui membru al Comitetului este de patru ani, cu drept de reînnoire. (3) Președintele și vicepreședintele Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului ministru pentru a asigura rotația reprezentanților minorităților la fiecare doi ani.  (4) Alegerea președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comitetului pentru Minorități Naționale se face printr-un proces independent, transparent și incluziv.

Procedurile și regulile de desfășurare a acestui proces sunt reglementate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, propusă de primul ministru”.

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni (alături de exonimul Vlahi).

Ei mai sunt recunoscuți oficial în Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, însă aceasta a respins termenul de Aromân, înlocuindu-l cu cel de Vlah, pentru a nu admite acordarea de asistență culturală din partea statului înrudit România.

Aromânii din Albania sunt numiți şi Fărșeroți. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rrămăńi, adică Români.

ADDENDA

Marți, 17 octombrie 2017, deputatul  Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susținut o declarație politică în plenul Camerei Deputaților privind acordarea statutului oficial de minoritate națională comunității aromâne înrudite din Albania.

 

 

 

„Vineri, 13 octombrie, am asistat la un moment istoric. Parlamentul Republicii Albania le-a acordat aromânilor statutul oficial de minoritate națională, alături de alte 8 minorități, adoptând Legea privind protecția minorităților naționale, inițiată de guvernul albanez. 
Anterior aromânii, care numără circa 300 000 de persoane și își spun în graiul lor fărșerot Rămăńi, adică Români, au deținut doar statutul de grup lingvistic și cultural, inferior celui de minoritate națională.

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni. 
Ca minoritate națională recunoscută, aromânii vor putea beneficia atât de sprijinul statului albanez de reședință, cât și de sprijinul cultural al statului înrudit România. 
Autoritățile albaneze au răspuns acum cu deschidere cererilor comunității aromâne de a i se acorda oficial statutul de minoritate națională. Aceste cereri au fost formulate repetat de-a lungul anilor de fruntașii aromânilor din Albania. 
Importanța evenimentului din 13 octombrie, de la Tirana, mă obligă să amintesc aici câteva nume ale acestor fruntași aromâni care își asumă identitatea culturală românească și așteaptă susținerea României ca stat înrudit: Robert și Encheleid Ciolacu, Iancu Cocea, Pano Bacali, Iosif Cruti, Elvira Veriga, Zisa și Mario Mușa, Stere Nacicu, Eno Zguri, Elton Kalemi, Ansi Șundi, Clodian Saferai, Petrache Baliu, Marinela Cula, Dorian Zguri, Florian Vrahoritu și încă mulți alții care țin sus flamura aromână în Albania, oferind un exemplu bun fraților aromâni din Grecia, Republica fostă iugoslavă a Macedoniei și Bulgaria.

Un cuvânt de pios omagiu merită regretatul părinte Dumitrache Veriga, apostolul aromânilor din Corcea.
Recunoașterea oficială a aromânilor ca minoritate națională în Albania ne amintește o dată în plus de necesitatea ca statul român să se achite exemplar de obligațiile sale de solidaritate culturală cu aromânii aflați în dificultate identitară și cultural-lingvistică. 
Trebuie să avem în vedere, între altele, susținerea deschiderii de grădinițe, școli și biserici pentru aromânii din Albania, să sprijinim apariția ziarelor și revistelor în dialectul istoric aromân și în româna literară, să înlesnim apariția unui post de radio și de televiziune în zona de maximă concentrație a aromânilor, care să retransmită emisiunile în dialectul aromân ale Radio România Internațional, să le acordăm mai multe burse tinerilor români din Albania, să deschidem un Institut Cultural Român la Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda, să înființăm o redacție în dialectul istoric aromân la postul TVR Internațional și încă atâtea altele.

Pentru toate acestea însă va trebui să aprobăm pentru 2018 un buget adecvat pentru Ministerul Românilor de Pretutindeni și cel al Afacerilor Externe.
Respectele noastre Guvernului și Parlamentului Republicii Albania pentru recunoașterea minorității naționale aromâne înrudite!”, a declarat deputatul Constantin Codreanu. 
De asemenea, președintele Comisiei pentru comunităților de români din afara granițelor țării le-a adresat aromânilor din Albania câteva cuvinte în dialectul istoric aromân:

”Duruți frați rămăńi dit Arbinișie, Rămăńia vă are tu vreare și va s-vi dea tut agiutorlu cultural ți lipseaște. S-bâneadză Arbinișia! S-bâneadză Rămăńia și rămănamea di ițido!”, cuvinte care, transpuse în limba literară, înseamnă:

”Dragi frați români din Albania, România vă iubește și vă va acorda tot ajutorul cultural necesar. Trăiască Albania! Trăiască România și românii de pretutindeni!”.

 

https://cubreacov.wordpress.com/2017/10/13/aromanii-recunoscuti-prin-lege-ca-minoritate-nationala-in-albania/

https://www.rumaniamilitary.ro/aromanii-recunoscuti-ca-si-minoritate-in-albania

https://www.timpul.md/articol/constantin-codreanu-aromanii-au-devenit-oficial-minoritate-naionala-in-albania

 

 

 

 

 

19/10/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: