Kelemen Hunor este de părere că “România este specializată în a pune pumnul în gură minorităţilor”

 

 

  A fost respins, cu majoritate de voturi proiectul de lege propus de UDMR care prevedea reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia publică.

 

 

Foto: Kelemen Hunor

 

 

Proiectul de lege a fost respins mai intâi in comisii, cu majoritate de voturi, decizia fiind urmată de aplauzele parlamentarilor.  

Propunerea de respingere în integralitate a proiectului de lege a aparţinut opoziţiei parlamentare şi a fost votată cu majoritate de voturi, deşi deputatul UDMR Marton Arpad a propus dezbaterea proiectului de lege pe articole.

 Potrivit acestui proiect de lege prezentat de deputatul UDMR Marton Arpad, în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10 % din numărul total al locuitorilor, care şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi pefecturile, serviciile publice de interes local sau judeţean precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. 

Ajuns apoi în plen, proiectul UDMR a fost respins deasemenea cu o largă majoritate de 256 de deputaţi, având doar 21 de voturi „pentru”, din partea UDMR şi 4 abţineri.

Nici minorităţile naţionale nu au susţinut proiectul UDMR.

Reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au afirmat că România rămâne una dintre ţările model în ceea ce priveşte toleranţa faţă de minorităţi.

În replică, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, la RFI, că România este un model despre cum să bagi pumnul în gura minorităţilor, iar o colaborare foarte echilibrată între UDMR şi coaliţia PSD-ALDE va fi dificilă, după ce Camera Deputaţilor a respins proiectul privind reducerea pragului de reprezentare.

„A fost un refuz total al oricărui dialog din partea partidelor politice din Parlament (…). Bineînţeles au fost intervenţii brutale din partea PNL-ului, din partea PMP-ului, ultranaţionaliste. Să pui pumnul în gură, să nu accepţi nici măcar discuţia înseamnă că ai lucruri sau intenţii ascunse (…). Majoritatea nu doreşte să dialogheze cu minoritatea, doreşte să pună pumnul în gură şi să spună că lucrurile sunt frumoase, sunt bune, România e un model. E o afirmaţie fără conţinut. Nu este un model. Este un model cum să bagi pumnul în gura minorităţilor”, adeclarat Kelemen Hunor.Întrebat dacă a fost încălcat protocolul dintre UDMR şi coaliţia PSD-ALDE prin votul de miercuri din Camera Deputaţilor, preşedintele UDMR a declarat:

 „Încălcat în ce sens? Bunul simţ a fost încălcat şi regula dialogului. În protocol, nu scrie că această lege trebuie votată de coaliţia majoritară, dar bineînţeles că va fi dificilă în continuare o colaborare foarte echilibrată, până la urmă fiecare parte are nişte priorităţi.

Dacă priorităţile mele nu sunt susţinute de aşa-zişii parteneri, atunci şi eu trebuie să mă uit care dintre priorităţile lor pot să susţin”.

Plenul Camerei Deputaţilor a respins proiectul de lege propus de UDMR privind reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii, urmând votul în Senat, care este cameră decizională.

 

Surse:

http://ziuadecj.realitatea.net/politica/proiectul-udmr-privind-folosirea-limbii-maghiare-respins 

http://www.napocanews.ro/2017/10/kelemen-hunor-romania-un-model-despre-cum-sa-bagi-pumnul

http://m.gandul.info/politica/kelemen-hunor-acuza-un-refuz-total-al-dialogului-si-vede-foarte-dificila-colaborarea-cu-psd-alde-romania-un-model-cum-sa-bagi-pumnul-in-gura-minoritatilor 

Avertismentul generalului Constantin Degeratu: Regiunea transnistreană, Donbasul şi Crimeea sunt linia întâi a frontului Rusiei

 

 

 

 

Foto: Harta Republicii Novorossia pe teritorii actuale ale Ucrainei, un proiect – avertisment al imperialismului rus.

 

 

 

Degeratu: “Regiunea transnistreană, Donbasul şi Crimeea – linia întâi a frontului Rusiei”

 

„Linia de confruntare este acum cea care defineşte capacitatea de supravieţuire a statului ucrainean, iar această formulare include obligatoriu capacitatea de supravieţuire politică şi militară. Donbasul, Crimeea şi Transnistria formează această <<linie>> a frontului acum.

„Cortina de Fier” a lui Putin poate ajunge pe Prut şi în Delta Dunării, un scenariu de cosmar, pe care l-am mai trait, prin urmare guvernanţii ar trebui sa inteleaga cat de grava este situatia, pentru ca, deşi Armata Română este principalul responsabil pentru apărare, „examenul în cazul unei agresiuni este al statului român si al poporului român”, afirma într-un interviu generalul Constantin Degeratu, fost sef al Marelui Stat Major al Armatei Române, care  prezenta situaţia militară în regiune, inainte şi după anexarea Crimeii,  vorbind pe larg despre expansiunea militară a Rusiei, punctele vulnerabile în care aceasta ar mai putea ataca, eşecul inregistrat de Uniunea Europeana şi reacţiile NATO.

Dacă această linie cade – militar sau fie şi numai politic -, situaţia de securitate a României devine dramatică, pentru că noua <<Cortina de Fier>> a lui Putin ajunge pe Prut, în Deltă şi pe linia de demarcaţie româno-ucraineană stabilită la Haga, dar şi pe la sud de Cernăuţi şi în Herţa, ori pe Tisa maramureseană. Un astfel de scenariu este, cu siguranţă, unul de coşmar (deşi unii l-am mai trăit), iar riscul nu este deloc minor” .

Întrebat despre situaţia militară în zona Mării Negre, Constantin Degeratu explică: 

“La această dată (şi în perioada imediat următoare raţional previzibilă), situatia este – din perspectiva paradigmei de confruntare impusă de Rusia – una gravă, de tipul extremă urgenţă: Rusia este în ofensivă, şi-a atins unele obiective geopolitice la Marea Neagră (Crimea, Abhazia, Osetia de Sud), mai poate viza unele (Gurile Dunării) şi ar putea fi tentată să testeze viabilitatea Articolului 5 sub acoperirea stării de confuzie generată şi a micului şantaj nuclear. Tentatia poate fi potenţată de reacţia timidă a adversarului, slăbiciunile Alianţei, succesele obţinute facil şi de presiunile interne grave, dar şi de faptul că, în zona pontică, Rusia a atins un punct de dominantă militară covârsitoare şi se află în plin proces de expansiune”.

Acesta adaugă că vulnerabilităţile pe care mediul de securitate din vecinătatea României le cuprinde şi ar putea fi exploatate de Rusia vizează “atât amplificarea fragilităţii politice a statului ucrainean, cât şi exploatarea slăbiciunilor majore ale Uniunii Europene şi a angajamentului mai <<subţire>> al Statelor Unite în zonă”.

“Acestea ar putea face posibil ca Rusia să încerce fie să scoată de sub autoritatea Guvernului de la Kiev noi porţiuni de teritoriu (cele care ar putea face legătura terestră dintre Donbas şi Crimeea; cele ce privesc controlul gurilor Dunării, respectiv zona Estuarul Nistrului, Bugeac, Insula Şerpilor), fie să schimbe radical (sub aparenţa unui vot popular) orientarea politică a societătţi ucrainiene exasperate de ineficienţa actualei orientări (aducând Uniunea Euroasiatică pe vechea graniţa de vest a fostei URSS, cu reîncorporarea Basarabiei)”.

 

Citiţi aici interviul integral.

 

 

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/08/17/anihilarea-planului-imperialist-rusesc-novorosiade-catre-ucraina-a-impiedicat-armata-rusa-sa-ajunga-la-frontiera-cu-romania/