CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

24 septembrie 1992 – Intră în vigoare Legea privind stema şi sigiliul României


 

 

 

 

 

 Se împlinesc 25 de ani  de la intrarea în vigoare a Legii nr. 102/1992, privind noua stemă a României şi noul sigiliu al statului.

După căderea regimului comunist, încă din primele momente ale  revoluţiei de la 1989, stema comunistă a fost ruptă sau tăiată de masele revoltate de pe drapelul național, drapelele cu o gaură în mijloc în loc de stemă fiind unul din simbolurile acestei revoluții.

Pe măsură ce mijloacele au permis, vechea stemă comunistă a fost eliminată și de pe sigiliile oficiale, în interiorul lor apărând scris pentru început doar numele țării (în variantele ROMANIA sau ROMÂNIA).

 

Încă din timpul revoluției s-a pus problema adoptării unei noi steme, însă soluțiile oferite de heraldiști la acel moment nu au fost acceptate, preferându-se varianta ca noua stemă de stat să fie adoptată odată sau după adoptarea primei Constituții post-revoluționare.

Începând din 1990 s-au realizat și depus la Parlament mai multe proiecte şi apar mai multe comisii: Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, Comisia Camerei Deputaților înființată la propunerea președintelui acesteia Dan Marțian, Comisia Lărgită, Comisia Națională pentru Alcătuirea Stemei de Stat constituită la inițiativa Guvernului Petre Roman, fiecare propunând diferite variante de stemă.

Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul Camerei Deputaților, de către deputatul Nae Bedros (PNL), „Proiectul de lege pentru fixarea stemei României”.

Acest proiect, aparținând heraldiștilor Jean-Nicolas Mănescu, secretar general al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și Constantin E. Ștefănescu, membru al aceleaiși comisii. 

 

 

Proiectul propus de către Jean-Nicolas Mănescu și Constantin E. Ștefănescu în 1990 (varianta color) 

Jean-Nicolas Mănescu începuse elaborarea acestei lucrări încă din 1975. 

Problema adoptării unei steme pentru noua Românie a fost ridicată din nou după promulgarea Constituției din 1991. la 9 iulie 1992 s-a constituit Comisia Parlamentară care a solicitat concursul Comisiei de Heraldică, Genealogie si Sigilografie, singurul organism de specialitate existent in țară  Comisia parlamentară, analizând toate propunerile formulate, a reținut două propuneri pentru a fi prezentate celor două camere legislative.

Primul proiect aparținea heraldistului Gabriel S. Jivănescu. El propunea o stemă după modelul celei regale din 1921, în care scutul aflat pe pieptul acvilei era tripartit (Țara Românească, Moldova și Transilvania), iar deviza „Nihil Sine |Deo” era înlocuită cu „Virtus Romana rediviva”.

Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decorației „Trecerea Dunării”.

Politicienii vremii, însă, au refuzat simbolul Coroanei de Oțel de pe capul acvilei, fiindcă trimitea la monarhie, și astfel, au respins întreg proiectul. 

 
Proiectul propus de Gabriel S. Jivănescu şi Constantin E.Ştefănescu în 1990

Al doilea proiect aparținea lui Victor Dima, licențiat al Institutului de Arte Plastice din București și angajat al Ministerului Apărării Naționale, în acel moment. Macheta realizată de el s-a dovedit a fi pe placul politicienilor și, cu mici retușuri, a fost aprobată la 10 septembrie 1992.

În Monitorul Oficial în care a fost publicat actul normativ, numele lui Victor Dima figura ca „autor al machetelor grafice”. 

În 1992, prin Legea nr. 102 din 21 septembrie, au fost adoptate stema și sigiliul actual al României,  prin combinarea diferitelor propuneri prezentate până atunci.

Stema reproduce aproape în totalitate varianta mică din 1921 (cu excepția coroanei de oțel, a stemei dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a sceptrului), care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la cererea regelui Ferdinand I al României .

Stemei actuale îi lipsește, față de stema interbelică, câmpul argintiu-negru din interior (simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern).

 

 

 

 

Stema   României                                               Sigiliul statului

 

Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului.

La data de 8 iunie 2016, proiectul de modificare a Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, iniţiat de mai mulţi parlamentari PNL, PSD şi ALDE a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la data de 12 iulie, preşedintele Klaus Iohannis, a promulgat proiectul de lege.

Legea nr. 146/2016 prevede că Stema României şi sigiliul de stat au fost modificate, după cum prevede actul normativ, prin readucerea coroanei pe capul acvilei.

„Coroana de oțel de pe acvila din stema Regatului României a fost turnată din oțelul unui tun turcesc capturat în Războiul de Independență din anul 1877 și simbolizează caracterul național, suveranitatea și independența, obținută prin jertfa și lupta străbunilor noștri”, scrie în expunerea de motive care a însoțit noua lege în forma sa de proiect.

Potrivit iniţiatorilor legii, prin această decizie se pune punct „unei situaţii care ţine de vechiul regim comunist”.

În expunerea de motive a legii, iniţiatorii susţin că prezenţa coroanei pe stema României este un simbol al „independenţei, suveranităţii şi unităţii statului”.

Actul normativ stabileşte că, în noua formă, scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la data de 31 decembrie 2018, an în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora. Până la data respectivă, cele două modele de stemă a României şi respectiv de sigiliu al statului pot fi folosite în continuare, în paralel.

Monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională a României înainte de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după data respectivă, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

 

 

 

Surse:

http://www.rador.ro/2017/09/24/calendarul-evenimentelor-24-septembrie-selectiuni-2/

https://lege5.ro/Gratuit/gy2dkmbw/legea-nr-102-1992-privind-stema-tarii-si-sigiliul-statului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Heraldica_Rom%C3%A2niei

https://www.avocatnet.ro/articol_43446/Incepand-de-ast%C4%83zi-stema-Romaniei-arat%C4%83-altfel.html

25/09/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. Recent lecturasem un studiu din România unde autorul afirma ca in stema României și a RM s-au strecurat unele inexactități regretabile. Probabil că ele au fost insprate/cauzate de stema RM, adoptată în ajunul celei de la Bucuresti unde pozitia Lunii pe stemă, este în faza de descreștere. Asta potrivit ezotericii, nu e corect. În astfel de pozitie entitatea statală nu va avea nici odată energia necesară pentru a progresa etc . Observati stemele altor state prospere și veti vedea, că la ele poziția Lunii este în poziția de creștere. După mine, gafa, probabil, neintenționată, s-a produs din faptul că pe unele fotografii istorice cu imaginea obiectele cu unele steme, , s-a imortaliza, copia inversată , dar nu originalul stemei. În istoria României s-au păstrat însă și multe mostre de stemă unde Luna este în faza de creștere. De exemplu la Mănăstirea Cetățuia la intrare este un blazon ce conformă. că acolo unde Luna este in creștere, totul reînvie. Poate că aceasta e cauza că două state românești de un sfert de secol bat pasul pe loc. În loc să prospere, ele regresează, judecând după indicatorii economic și mărimea datoriilor externe și interne, nivelul de trai al cetățenilor. Este o ponia personală, asupra căreia am meditat de mai mult timp. Sper să fiu înțeles corect. Dacă gafa nu va fi înlăturaată, riscăm mult. O lege spirituală este – Ceea ce e în Cer este și pe Pămînt. Să luăm aminte…

    Apreciază

    Comentariu de Solon | 26/09/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: