CEA MAI COSTISITOARE PUBLICAȚIE DIN LUME – MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ÎN LIMBA MAGHIARĂ

 

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ÎN LIMBA MAGHIARĂ –  1754 EURO CHELTUIELI PE EXEMPLAR 

Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare şi pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, stabilește următoarele în punctul 9 al art. II- Articolul 21 va avea următorul cuprins:

“Art. 21 Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, şi în limba maghiară. Pentru Partea I în limba maghiară, cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Secretariatului General al Guvernului”.

Ordonanța de Urgență nr. 26/2012 a fost semnată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta și contrasemnată de Secretarul general al Guvernului Ion Moraru, ministrul pentru relația cu Parlamentul Mircea Dușa și viceprim-ministru, ministru al finanțelor publice Florin Georgescu.

Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, care a prevăzut pentru prima oară în istoria postcomunistă a României că ”Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, şi în limba maghiară” (art. 18) a fost semnată de președintele Camerei Deputaților Adrian Năstase și președintele Senatului Ulm Spineanu.

Legea nr. 202/1998 prevede, în articolul său 5, următoarele:

”În Partea I se publică următoarele categorii de acte: A. actele juridice ale Parlamentului: a) legile, hotărârile și moțiunile; b) hotărârile și moțiunile celor două Camere ale Parlamentului; 

B. actele cu caracter politic ale Parlamentului și ale celor două Camere; 

C. actele birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, potrivit legii; 

D. decizii ale președinților Camerei Deputaților și Senatului; 

E. actele Președintelui României: a) decretele; b) mesajele și alte acte adresate Parlamentului; 

F. actele Guvernului: a) hotărârile, cu excepția celor care au caracter militar; b) ordonanțele emise în temeiul unei legi speciale de abilitare; c) ordonanțele de urgență; d) declarațiile de politică generală și alte asemenea declarații;

G. deciziile prim-ministrului, potrivit legii;

 H. actele normative ale organelor de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, potrivit competenței lor stabilite prin lege, adoptate în vederea organizării executării legii; 

I. actele normative adoptate de autoritățile administrative autonome și de alte autorități publice, potrivit competenței lor conferite prin lege, în vederea organizării executării legii; 

J. deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale; 

K. acte ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit legii; 

L. deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca urmare a soluționării recursurilor în interesul legii;

 M. deciziile și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțate în cazurile în care statul român are calitatea de pârât;

 N. actele normative adoptate de persoane juridice – altele decât autoritățile publice – care au fost abilitate prin lege să asigure executarea unor legi;

 O. alte acte care, potrivit unor dispoziții legale, se publică în Partea I a Monitorului Oficial al României”.

 

Potrivit datelor furnizate oficial de către Secretariatul General al Guvernului, în perioada  2013-2016, pentru editarea, în traducere, în limba maghiară a Monitorului Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), s-au cheltuit următoarele sume, repartizate pe ultimii patru ani, astfel:

 

 

 

 

An	Suma suportată din bugetul Secretariatului General al Guvernului României
2013	299 950 lei
2014	233 380 lei
2015	206 640 lei
2016	201 670 lei
TOTAL	941 649 lei

 
 
 
 
 
Potrivit Secretariatului General al Guvernului, tirajul anual cumulat al publicației Monitorul Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară (Románia Hivatalos Közlönye) a fost următorul:

 

 

 

An	Tiraj anual cumulat
2013	33 exemplare
2014	30 exemplare
2015	28 exemplare
2016	25 exemplare

 
 
 
 
 
Cheltuielile bugetare pentru editarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară (Románia Hivatalos Közlönye), după cum a comunicat Secretariatul General al Guvernului României, ca finanțator, au fost per exemplar, următoarele:

 

 

 

 

An	Cheltuielile bugetare per exemplar, lei şi echivalent în Euro, curs actual
2013	9089,39 lei sau aprox. 1976,68 Euro
2014	7779,33 lei sau aprox. 1691,78 Euro
2015	7380,00 lei sau aprox. 1604,94 Euro
2016	8066,80 lei sau aprox. 1754,30 Euro

 

 

 

 
Astfel, Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, este, pe de o parte, publicația cu cel mai mic tiraj pe ediție şi anual din România și din lume, şi, pe de altă parte, publicația care implică per exemplar cele mai mari costuri bugetare, făcând dovada ineficienței financiare şi a risipei nejustificate a resurselor bugetare ale statului.

O adevărată publicație de lux și o ultrararitate editorial-poligrafică pe glob. Este de mirare că Guiness Book nu s-a sesizat sau nu a fost sesizat până acum asupra acestui record cu totul inedit al României plătitoare (și Ungariei beneficiare).

Publicația Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, a apărut și în anii anteriori, începând cu 1998.

Pagina oficială de internet al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, precizează următoarele:  
„Data primei apariţii: 20 noiembrie 1950, în temeiul Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 1155 din 20 octombrie 1950” (semnată de Petru Groza, Partidul Muncitoresc Român), făcând trimitere la epoca stalinistă şi sugerând o continuitate a politicilor publice ale statului în raport cu politicile impuse țării din exterior, în perioada prezenței militare sovietice în România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prețul de vânzare pentru un exemplar al publicației Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, a fost, bunăoară, în anul 2016, de doar 24 de lei.Veniturile totale din vânzarea microtirajului anual de 25 de exemplare au constituit 600 de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 201 670 de lei.

Trăgând linie, avem un mare minus. La un simplu calcul aritmetic constatăm că diferența dintre cheltuieli și venituri pe anul 2016 a fost de -201 070 de lei.

În ultimii 20 de ani situația este aceeași la acest capitol, pierderile bugetare totale fiind estimate la peste -4 milioane de lei sau -870 000 de Euro pentru un număr de beneficiari finali care nu au depășit niciodată cifra de 33 de persoane, acestea nefiind de regulă cetățeni români.

 

 

 

 

 

 

 

Microtirajul ridicol, ca și prețul de vânzare, necorelat cu cheltuiala bugetară, ne conduc la concluzia că editarea publicației Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, nu este o măsură de protecție a minorității maghiare din România, total indiferentă față de această trăsnaie editorial-poligrafică de lux, ci are cauze politice exterioare intereselor statului român și necesităților minorității maghiare din țară, explicația reală regăsindu-se mai degrabă pe zona activităților de spionaj cu mijloacele celui spionat.

Parlamentul României (Camera Deputaților şi Senatul), Guvernul României, prefecturile judeţene şi prefectura municipiului Bucureşti, administraţiile publice locale din România nu figurează printre ridicol de puținii abonați ai publicației Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară.Niciun cetățean de rând din România nu și-a perfectat vreodată abonament la publicația Románia Hivatalos Közlönye.

Există presupunerea că singurii beneficiari ai tirajului respectivei publicații, cea mai scumpă din istoria tipăriturilor periodice din România, sunt reprezentanții misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Ungariei, precum și ai altor structuri maghiare din România sau Ungaria care au drept sarcină monitorizarea procesului legislativ de la București pe cheltuiala Bucureștiului însuși.

De formă, pagina de internet a publicației Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye) ne anunță că face publicitate Monitorului Oficial al Ungariei în baza unui acord de colaborare reciprocă, din noiembrie 2006, afișând linkul ediției electronice a acestuia.  
Consultând pagina de internet a Monitorului Oficial al Ungariei am putut constata că povestea cu reciprocitatea este doar o poveste. Monitorul Oficial al Ungariei nu afișează linkul ediției electronice a Monitorului Oficial al României și nici nu publică o ediție a Monitorului Oficial al Ungariei, în limba română.

Ajungem tot acolo: potrivit gramaticii budapestane, se scrie reciprocitate, dar se citește tot monitorizare și spionaj…

 

 

 

 

 

SURSA: 

https://cubreacov.wordpress.com/2017/09/15/cea-mai-costisitoare-publicatie-din-lume-monitorul-oficial-al-romaniei-in-limba-maghiara-la-1754-euro-cheltuieli-pe-exemplar/#comment-5258

Publicitate

Delegația Parlamentului României va propune la Sesiunea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), dezbaterea de urgență a situației îngrijorătoare generate de restrângerea drastică a dreptului la învățământ în limba maternă a românilor a minorităţilor neucrainene. VIDEO

 

 

 

Foto: Senatorul Titus Corlățean, fost ministru de externe al României

 

 

 

Delegația Parlamentului României la APCE va propune dezbaterea de urgență la Sesiunea APCE a situației îngrijorătoare din Ucraina generate de restrângerea drastică a dreptului la învățământ în limba maternă

Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), senatorul Titus Corlățean, a convocat miercuri, 13 septembrie 2017, o ședință de urgență a delegației române pe tema situației îngrijorătoare generate de adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a unei noi legi a educației, potrivit căreia este restrâns în mod drastic dreptul la învățământ în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale, inclusiv pentru membrii comunității românești autohtone din Ucraina, transmite Romanian Global News.

În acest context, Delegația Parlamentului României la APCE a hotărât demararea procedurii de înscriere pe ordinea de zi a celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 9-13 octombrie 2017) a unui punct privind organizarea unei dezbateri de urgență pe acest subiect, care va include și propunerea adoptării unei rezoluții a Adunării Parlamentare.

Amintim că la rândul său Avocatul Poporului din România, s-a sesizat recent din oficiu și  a cerut clarificări Ombudsman-ului ucrainean, în legătură cu adoptarea noii legi a Educației din Ucraina, care afectează învățământul în limba maternă în cazul comunității etnicilor români.

 

„Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și se va adresa Împuternicitului Parlamentului de la Kiev pentru drepturile omului (Ombudsman), doamna Valeria Lutkovska, pentru a cere clarificări în legătură cu adoptarea noii legi a Educației din Ucraina, care, în esență, desființează sistemul de învățământ în limba maternă, afectând, implicit, comunitatea celor aproximativ 400.000 de etnici români aflați pe teritoriul Ucrainei”, informează un comunicat al Avocatului Poporului transmis, vineri, Agerpres.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului vizează posibila încălcare a drepturilor cetățenilor români din Ucraina, astfel cum sunt acestea reglementate în art. 7 din Constituția României privind românii din străinătate, art. 2 al Protocolului Adițional nr. 1 din 20 martie 1952 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 14 din Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale, art. 8 din Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare și art. 13 din Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina.

La rândul lor, Ministrul de Externe Teodor Melescanu, alaturi de omologii sai din Bulgaria, Grecia si Ungaria, a transmis ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Secretarului General al Consiliului Europei si Inaltului Comisar al OSCE pentru Minoritati Nationale o scrisoare comuna prin care isi exprima ingrijorarea fata de adoptarea recenta de catre Rada Suprema a Ucrainei (Parlamentul)  a proiectului de Lege a Invatamantului din Ucraina si cer asigurarea protectiei drepturilor minoritatilor nationale.

Noua lege a educaţiei din Ucraina – care va fi trimisă pentru promulgare presedintelui Petro Porosenko – prevede introducerea treptata a noului sistem si, prin aceasta, inlocuirea materiilor care se predau in limba română cu discipline care vor fi predate in limba ucraineană.

Prima faza a reformei va avea loc incepand cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare si a gradiniţelor). Predarea materiilor in limba româna se va pastra doar in clasele primare (1-4).

De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementata in cazul claselor medii, iar din 2027-in clasele superioare (9-12).

Această aşa zisă reformă a sistemului de invatamant din Ucraina a starnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a scolilor romanesti si de ucrainizare a minoritatilor etnice.

In acest sens, a fost semnat un apel catre preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate.

Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arata ca, in prezent, in aceasta tara locuiesc peste 400.000 de etnici romani, potrivit TVR Moldova.

 

CITIŢI :

http://www.rgnpress.ro/rgn_17/categorii/politic/25786-2017-09-15-10-59-36.html

http://www.ziare.com/social/romani/avocatul-poporului-s-a-autosesizat-in-cazul-noii-legi-a-educatiei-din-ucraina-si-cere-clarificari-autoritatilor-de-la-kiev-1481330

http://www.rador.ro/2017/09/15/sesizarea-din-oficiu-a-avocatului-poporului-in-legatura-cu-adoptarea-noii-legi-a-educatiei-din-ucraina/