Prinderea prin trădare a eroilor Horea, Cloşca şi Crişan

 

 

 

 

Prinderea lui Horea şi Cloşca

După ce vicecontele Kray şi-a dat seama că Horea şi Cloşca s-au ascuns în labirintul necunoscut de armată a munţilor din faţa Albacului, a chemat la el pe pădurarul Anton Meltzer din Abrud. Acesta aflând de la vicecolonel că s-a pus premiu mare pe capul conducătorilor răscoalei a propus un plan de prindere. Pentru asigurarea succesului acestui plan ca şi ocrotirea gornicilor care urmau să formeze echipele de prindere a lui Horea şi Cloşca, Meltzer mai propusese postarea unei trupe de militari în satul de la poalele munţilor. Apoi pădurarul încredinţă executarea planului unui număr de şapte români din Râu Mare care cunoşteau bine munţii şi întreg ţinutul şi puteau să se apropie cu mult curaj de Horea, ca prieteni.      Astfel, fraţii Nuţu de 50 de ani şi Ion de 32 de ani, împreună cu Gheorghe, Vasile şi Simion Matieş, cu Simion, Iacob şi Dumitru Neagu şi cu Ştefan Trif, primind paşapoarte ca să poată umbla nestingheriţi de străjile militare, au plecat în căutarea lui Horea şi Cloşca, împărţiţi în trei trupe. Grupa lui Nuţu Maties a pornit peste muntele La Gura Muschilor spre Muntele Fulgerata, pe pârăul Fulgereti în sus, până la locul Scorucet. Au fost două zile de căutări zadarnice. Deabia a treia zi, luni 27 decembrie, au descoperit urme în zăpada căzută de curând. Urmând aceste urme au dat, mai întâi, peste Cristea Nicolae, straja lui Horea şi Cloşca, pe care l-au silit să mărturisească unde sunt ascunşi căpitanii.    Horea şi Cloşca, au fost prinşi la 27 decembrie sub un brad pe jumătate găunos, lângă un foc mare la care se încălzeau. Ţăranii de care s-au folosit au dat de urma lor pe zăpada căzută proaspăt. Prinseră mai întâi, la o mică depărtare, pe o strajă a lor pe care o forţară să le spună unde se află căpitanii. Ţăranii erau şapte la număr din care numai patru aveau puşti. Aceştia patru plecară înainte. Apropiindu-se de colibă, Horea îi primi ca pe prieteni. Îi întrebă dacă nu umblă cumva după vânat. Răspunseră că da şi că sunt siliţi să caute vânat pentru armată dar nu pot găsi nimic şi sunt pe jumătate îngheţaţi. Atunci Horea îi pofti să sadă lângă foc. Doi se aşezară lungă Horea, ceilalţi doi, lângă Cloşca. Acesta îi întrebă numaidecât ce noutăţi mai sunt în sate. Răspunseră că oamenii peste tot se plâng de mulţimea cea mare a soldaţilor (cătanelor) încât poporul trebuie să fugă. “Acuşi îi scoatem noi şi pe ei de aici şi-i dăm dracului” ripostă Cloşca, înjurând. În timpul acesta se apropiară de foc cei trei ţărani rămaşi în urmă.      În acest moment Ştefan Trif şi Nuţu Matieş se aruncară amândoi, unul asupra lui Horea, celălalt asupra lui Cloşca, îi prinseră de gât, îi trântiră la pământ şi cu ajutorul celorlalţi doi şi a celor trei sosiţi care alergară şi ei, îi legară. În timp ce îi legau, Horea scoase o mână de hârtii din sân şi le aruncă în flăcări. Ţăranii ocupaţi fiind de legare, nu le-au putut salva. Temându-se ca nu cumva să cadă asupra lor oamenii lui Horea, îi duseră cât putură mai repede într-o stână de oi, ceva mai îndepărtată, de unde anunţară trupa de soldaţi, în căutarea lor şi ei. Soldaţii sosiră numaidecât şi gornicii îi predară îndată pe amândoi. Horea şi Cloşca erau înarmaţi cu puşti şi lănci. Cloşca mai avea în plus şi o pereche de pistoale. Alte lucruri la dânşii nu s-au aflat, nici cai, nici bani, nici scrisori, decât doar la Cloşca 6 florini. Probabil că toate lucrurile – bănuieşte vicecolonelul Kray – le-au ascuns pe la prietenii lor sau le-au îngropat în pădure sub zăpadă. Ei spun că de aceea au stat aşa de mult ascunşi prin pădure pentru că voiau să meargă la Viena îndată ce vor fi sosit banii pe care-i ceruseră de la sate (Raportul în traducere).             Prinderea lui Horea şi Cloşca, de desenatorul Schedy şi de gravorul Franz Stober din Viena. Scena desenata din imaginaţie.        Horia şi Cloşca în închisoare, păzit de 4 gardieni. Gravură în aramă de autor necunoscut.

http://www.dacoromania-alba.ro/

Prof. Dr. Cloşca L. Băluţa

 

 

 

 

Prinderea lui Crişan

 

 

 

Escorta lui Horea şi Cloşca prin Zlatna şi întâmpinarea preotului Ioan Crişănuţ, gravură de Johan Hieranymus Leoschenkahe din Viena. Gravură în aramă de autor necunoscut, din colecţia „Biblioteca Universităţii din Cluj” 

 

Tabelul căpitanilor locali ai răscoalei de la 1784 a lui Horea, Cloşca şi Crişan

1. Gheorghe a lui Nistor din Albac  2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac  3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare  4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare  5. Teodor Lazăr din Râul Mare  6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel  7. Ilie Bursu, din Ponorel  8. Filip Drăgoiu din Ponorel  9. Ursu Şoldeş din Săcătura  10. Nicolae Pleşa din Scărişoara  11. Vasile Giurgiu din Scărişoara  12. Nicolae Tafe din Scărişoara  13. Igă Crângul din Scărişoara  14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra  15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra  16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra  17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra  18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra  19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra  20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)  21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)  22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)  23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)  24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)  25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)  26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)  27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)  28. Ilie Sîntu din Vârşi  29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea  30. David Onu Surdu din Muşca  31. Samuil Marţi, nobil din Abrud  32. Ioan Biro din Roşia  33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş  34. Teodor Faur din Baia de Arieş  35. Vasile Todor din Baia de Arieş  36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea  37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea  38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea  39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea     Căpitani aleşi de popor  40. Vasile Marian din Mogoş  41. Onu Barbudin din Mogoş  42. Nicolae Barbu din Mogoş  43. Onuţ Ungureanu din Mogoş  44. Ioan Timariu din Mogoş  45. Vasile Jinariu din Mogoş  46. Lula Bârle din Mogoş  47. Gavrilă Bârle din Mogoş  48. Sântion Marian din Mogoş  49. Ioan Chirilă din Mogoş  50. Ionuţ Dandea din Bucium  51. Nicola Forde din Ponor  52. Solomon Ispas din Vulpăr  53. Ioan Muntean din Vulpăr  54. Drăgoiu Rotea din Cârna  55. Ionel Săcăreanu din Cârna  56. Serafim Goanţă din Cârna  57. Ionaşcu din Vinţu de Jos  58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)  59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj  60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj  61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului  62. Gheorghe Nicula din Vale  63. Simion Ferenţ din Vale     Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai  mari căpitani ai Zarandului după Crişan  64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului  65. Toma Berna din Vaca  66. Ioan Faur din Tomnaticu  67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud  68. Ilie Dâncuţ din Ociu  69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni  70. Gheorghe Adam din Crişcior  71. Popa Costin din Criscior, ales de popor  72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad  73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad  74. Ioan Manu din Ilteu  75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi  76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)  77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin  78. Ioan Lopedatu din Săvârşin  79. Tripa Grozavu din Săvârşin  80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin  81. Jucu Celnogeanu din Conop  82. Adam Babă din Baia de Criş  83. Ioan Sava din Baia de Criş  84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi  85. Ioan Golcea din Brad  86. Ioan Suciu din Brad  87. Dănilă Todoranu din Brad     Căprari săteşti  1. Iacob Topa din Albac  2. Anghel al Manciului din Albac  3. Anghel al lui Ţilaş din Albac  4. Ispas Galdău din Rîul Mare  5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura  6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura  7. Bunu Corcheş din Săcătura  8. Ion Bădău din Săcătura  9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea  10. Petru Vesa din Cîmpeni  11. Lupu Dehelean din Cîmpeni     Numiţi de Cloşca:  12. Simion Mămăligă din Mogoş  13. Ioan Miclea din Mogoş  14. Ioan Sularu din Mogoş  15. Onu Sularu din Mogoş  16. Ioan Bogdan din Mogoş  17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş     Recunoscuţi de popor:  18. Pavel Teiuşanu din Mogoş  19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş     Numiţi de Horea:  20. Ignat Damian din Muşca  21. Petruţiu Macavei din Muşca  22. Văsii Gavrilă din Muşca     Numiţi şi juraţi de Horea:  23. Sântion Pavenu din  Muntele Gircuţa  24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa  25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa  26. Lupu Roncea din Brezeşti  27. Ursu Roncea din Brezeşti  28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş       Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a Ec. Ioan Străjan

 

 

 Bibliografie:

 

1.Acte vieneze, III, 96; Arhiva comisiei, III, 549-550; D. Prodan, op. cit., p. 368-370
2.O. Beu, L’empereur Joseph II et la revolte de Horia, Sibiu, 1944, p. 87-89; D. Prodan, op. cit., p.372