CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Iosif Ivanovici – Un mare compozitor român despre care se vorbeşte prea puţin


 

 

 

 

 

Image result for IOSIF IVANOVICI photos

Compozitorul IOSIF IVANOVICI
1844-1902

 

Iosif Ivanovici cunoscut și ca Ion sau Ivan Ivanovici, s-a născut la Alba Iulia în anul 1844 (1845?) unde a trăit până în anul 1858 urmând şcoala primară şi gimnazială.

Numele i-a fost sârbizat după obiceiul timpului de către biserica din Vârşet şi mitropolia din Carlovitz aşa după cum multe nume bănăţene poartă frecvent terminaţia de „vici” (ex.numele Popovici).

Aşa se face că până în zilele noastre mai întâlnim diverse „surse” care îl cred de origine sârbă…

 Rămas orfan de mic copil a îndurat nenumărate lipsuri, iar la vârsta de 14 ani (în anul 1858) s-a înrolat copil de trupă, la fanfara militară a Regimentului 6 Infanterie din Galaţi, unde şeful de muzică ALOIS RIEDL i-a dat lecţii de clarinet şi s-a ocupat special de educaţia sa muzicală, fiind impresionat de talentul său muzical, dublat de o voinţă şi perseverenţă rar întâlnite.

Fiind unul dintre cei mai talentați interpreți din regimentul său, a fost încurajat să studieze muzica la Iași, unde se va afla sub îndrumarea pedagogului Emil Lehr.

Ulterior, va fi numit dirijor și compozitor al mai multor formații de muzică militară și muzică ușoară. Creația sa a cuprins în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri, îmbogăţind repertoriul naţional cu peste 350 de piese muzicale valoroase.

A compus valsuri („Amalia”, „Frumoasa româncă”, „Alina”, „Aurel”, „Cleopatra”; mazurci „La balul curţii”, „Pe Dunăre”, „Plăcerea balului” etc., precum şi polci, cadriluri, serenade, romanţe, piese în stil popular ca de pildă „Sârba moţilor” care a fost creată şi pentru a dovedi originea sa ardelenească de care a fost mândru întotdeauna.

Iosif Ivanovici ne-a lăsat şi importante lucrări pentru voce cu acompaniament de pian, printre care foarte cunoscută a fost „Frumoşii ochi albaştri”.

 În anul 1880, când avea vârsta de 36 ani, a apărut prin grija editorului său Constantin Ghebauer din Bucureşti, valsul care l-a făcut celebru în întreaga lume „VALURILE DUNĂRII”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Succesul a fost atât de mare încât peste 60 de edituri străine s-au întrecut să-i publice acest minunat vals, încât chiar EDUARD STRAUSS l-a introdus în repertoriul Orchestrei Curţii de la Viena. Încă de atunci, revista germană „Die Musik” l-a numit cu admiraţie”Regele valsului românesc”.

 „Valurile Dunării”, căruia editorul îi adaptase un text scris de C. Sbrob, şi apoi un altul de S. Pappini, devenise la acea dată cel mai popular şi mai îndrăgit vals, care a fost cel mai des cântat în toată Europa, iar în scurt timp faima lui s-a răspândit pe toate meridianele lumii până în America şi chiar în Coreea.

     Un alt mare succes al său a avut loc în anul 1889 la vârsta de 45 de ani, când a părticipat la un concurs internaţional pentru realizarea a unui „marş de defilare” în onoarea ţarului Alexandru al Rusiei, care era şi el prezent la acea expoziţie ce avea loc la Paris. Din 116 compozitori prezenţi în concurs, premiul I şi gloria de laureat i-a revenit lui. 

Şi-a petrecut aproape întreaga viață în Galați, înaintând la gradul de maior, iar mai târziu, în anul 1900, a fost numit în funcția de inspector general al muzicilor militare din România.
Compozitorul s-a stabilit în 1901 la București și a decedat aici un an mai târziu, în data de 16/28 septembrie 1902.

 În afară de faimosul vals „Valurile Dunării”, multe din piesele sale printre care se numără „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte până în ziua de astăzi din repertoriul fanfarelor militare.

    Trebuie şters colbul  care a aşternut uitarea în cei peste 100 de ani care s-au aşezat peste mormântul şi opera acestui mare român  …

 

  Inima română (fr. Cordialité roumaine), vals, op. 51

 

 

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Ivanovici

http://www.dacoromania-alba.ro/prof. Maria D’Alba

 

Publicitate

17/09/2017 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 18/09/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: