Adunarea Generală a ONU va examina problema retragerii forţelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova

 

 

 

 

 

„Retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova” va fi examinată de Adunarea Generală a ONU.

 

 

Autoritățile moldovene au solicitat oficial ONU includerea chestiunii privind retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului pe agenda sesiunii de toamnă a Adunării Generale a forului (12 septembrie).

Reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Națiunile Unite, Victor Moraru, a expediat o scrisoare oficială Secretarului General al ONU în care menționa că prezența militarilor ruși în stânga Nistrului „reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale”.

El a cerut ONU să sprijine eforturile Republicii Moldova în vederea finalizării procesului de „retragere necondiționată, ordonată și completă a forțelor armate străine de pe teritoriul național”.

Reprezentantul permanent al Moldovei la ONU, a făcut referire la Declarația summit-ului OSCE de la Istanbul, din 1999, prin care Federația Rusă se angajase să finalizeze evacuarea munițiilor și militarilor săi din Moldova până la sfârșitul anului 2002, lucru care nu s-a întâmplat. Chișinăul cere ONU ca subiectul să fie examinat separat.

Asta după ce, la începutul lunii mai curent, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că „dislocarea pe teritoriul țării a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”.

În aceeași hotărâre a Curții, militarii ruși, dislocați în stânga Nistrului, sunt etichetați ca „trupe de ocupație” care controlează 11% din teritoriul Republicii Moldova.

La data de 21 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația privind retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării, care solicită, între altele, Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova să promoveze adoptarea unei rezoluţii de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind retragerea trupelor militare ruse aflate ilegal pe teritoriul ţării.

Adunarea Generală a ONU va examina la începutul sesiunii anuale din luna septembrie cererea Republicii Moldova privind includerea în agenda Adunării Generale a ONU a unui punct întitulat „Retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”.

Ministerul Afacerilor externe precizează că este vorba de staționarea ilegală a Grupului operativ al Forțelor Armate a Federației Ruse pe teritoriul R.Moldova în ultimii 25 de ani, fapt care contravine prevederilor constituționale, neutralității permanente, suveranității și principilor imperative ale dreptului internațional.

Inițiativa Republicii Moldova nu pune în discuție și nu urmărește retragerea militarilor ruși care fac parte din forța trilaterală de menținere a păcii care operează în zona de securitate din regiunea transnistreană.

Toate informațiile în acest sens vehiculate recent în mass-media, în particular din Federația Rusă, distorsionează atât esența inițiativei Republicii Moldova la ONU, cât și a stipulărilor textuale ale documentelor transmise Secretarului General al ONU, se spune într-un comunicat al MAEIE.

Rusia amenință voalat cu dezghețarea conflictului

 

Rusia a reacționat aproape imediat la demersul Chișinăului. Reprezentantul Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea, a apreciat gestul Chișinăului ca fiind „neprietenesc și destul de neașteptat” și a spus că „acest lucru nu va contribui la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean”.

Potrivit lui, Adunarea Generală a ONU nu este „platforma potrivită” pentru astfel de discuții. Totuși, surse diplomatice de la Chișinău au comunicat pentru DW că chestiunea privind retragerea trupelor ruse din Moldova va fi examinată de ONU, momentan elaborându-se un proiect de rezoluție în acest sens.

Diplomația moldoveană a venit, însă, cu unele precizări – cererea adresată ONU de a examina retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova se referă la militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse, nu și la pacificatorii ruși dislocați în autoproclamata republică separatistă.

Această precizare pe care Ministerul de Externe de la Chișinău a ținut să o facă neapărat a trezit suspiciuni la Chișinău. Unii politicieni au atenționat că a cere retragerea armatei ruse din stânga Nistrului fără a solicita înlocuirea actualei misiuni rusești de pacificare este ca și cum ai pune lupii paznici la oi.

 Ambasadorul Moldovei la Moscova, Andrei Negruţă, a fost convocat la Ministerul de Externe al Rusiei 

Ambasadorul Moldovei la Moscova, Andrei Negruţă, a fost convocat vineri la Ministerul afacerilor externe al Rusiei în legătură cu scrisoarea trimisă de autorităţile de la Chişinău către ONU privind retragerea militarilor ruşi care staţionează ilegal în regiunea transnistreană, scrie ria.ru.

La rândul său, şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că dacă Chișinăul va insista ca subiectul privind retragerea trupelor rusești din Transnistria să fie discutat la ONU, Rusia va cere forului să pună în discuție problema recunoaşterii Transnistriei.

„Rusia este garantul soluționării conflictului și, prin urmare, poate reprezenta interesele Transnistriei la ONU”, a încercat să explice Krasnoselski.

Ca și reprezentantul Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea, liderul transnistrean a amenințat voalat cu dezghețarea conflictului: „Sunt profund convins că cei care doresc retragerea pacificatorilor ruși din zona de Securitate, doresc, de fapt, escaladarea conflictului în regiune”.

Krasnoselski a invocat „pacificatorii ruși” în pofida precizării MAE moldovean în care a accentuat că demersul Chișinăului, adresat ONU, se referă la trupele GOTR, nu la pacificatori.

Pe de altă parte,şi presa din Rusia nu a ratat şansa de a manipula şi a distorsiona  iniţiativa Republicii Moldova, scriind că Chişinăul ar cere retragerea trupelor de menţinere a păcii din regiunea transnistreană.

Anterior, şi reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzea, a interpretat eronat scrisoarea Chişinăului.

Diplomatul a declarat că autorităţile Moldovei cer retragerea militarilor din contingentul de menţinere a păcii, în timp ce reprezentantul R.Moldova la ONU solicitase de fapt scoaterea ultimului efectiv militar al Armatei a 14-a rămas pentru paza depozitului de muniţii din Cobasna.

 

 

Foto: manevre militare ruseşti în Transnistria

 

Iar viceministrului rus de externe, Serghei Reabkov, declara că „iniţiativa Chişinăului de a cere ONU să includă pe agenda următoarei sesiuni a Adunării Generale a subiectului privind retragerea trupelor ruse din Moldova este una provocatoare”.

Ucraina, susține demersul Chișinăului

Ucraina a anunțat că va sprijini inițiativa Republicii Moldova de retragere a trupelor ruse din Transnistria. Consilierul președintelui ucrainean, Irina Friz, a menționat că „trebuie folosite toate instrumentele internaționale pentru a ne asigura că trupele de ocupație ale Federației Ruse sunt complet retrase din Republica Moldova”.

Nu este prima dată când autoritățile moldovene cer ONU să se implice în problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană. Un demers similar a fost lansat de către ex-ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicolae Ţîu, încă în 1993, la un an de la semnarea Acordului de încetare a focului la Nistru.

În septembrie 2014, un alt ex-ministru de Externe al Moldovei, Natalia Gherman, a cerut Rusiei, de la tribuna ONU, să-și retragă trupele din Republica Moldova, numai că Natalia Gherman a cerut atunci inclusiv retragerea „forței de menținere a păcii din Transnistria” și înlocuirea acesteia cu o misiune civilă internațională.

În opinia fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, o eventuală rezoluţie a ONU în problema retragerii armatei ruse din Moldova ar avea mai mult „o valoare politică”, deoarece, spune el, „rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu au statut obligatoriu”.

 

 

 

 Radio Chișinău, http://www.dw.com/ro şi PUBLIKA.MD 

Publicitate

Cine a auzit de Constantin Mandicevschi, autorul versurilor celebrei melodii populare „Cântă cucu-n Bucovina”? VIDEO

 

 

Sunt probabil puţini cei care au auzit de Constantin Mandicevschi, vlăstarul unei familii preoțești cu bogate ramificații, autorul versurilor melodiei „Cântec despre Bucovina” (Cântă cucu, bată-l vina).   

S-a născut la 24 mai 1859 în satul Băhrineşti (astăzi raionul Hliboca, regiunea Cernăuți), și a murit la 14 decembrie 1933, în orașul Cernăuți.

Este fiul parohului bisericii din satul Băhrinești, Vasile Mandicevschi și al soției sale Vero­nica Popovici, fiica profesorului  Institutului Teologic, Cons­tantin Popovici. 

Mama sa era sora marelui savant cu renume european, Eusebiu Popovici, profesor universitar de istorie bisericească și a arhimandritului Clementei, Constantin Popovici, de asemenea profesor universitar.

A fost profesor de istorie şi director de liceul din Suceava, inspector școlar, directorul Bibliotecii Universității din Cernăuți, autorul versurilor renumitului cântec popular  „Cântă cucu-n Bucovina”, un imn al românilor bucovineni.

Constantin Mandicevschi a absolvit școala veche moldovenească din Cernăuți în anul 1869, şi a urmat cursrile de la Obergymnasiumul din Cernăuți, susținând în vara anului 1877 bacalaureatul.

A frecventat apoi Universitățile din Cernăuți și Viena, susținând în 1884 examenul de capacitate la istorie, geografie, limba şi literatura germană.

Constantin va desfăşura o rodnică activitate  pedagogică între anii 1884 – 1893, ca profesor  la Gimnaziul Superior Ortodox din Suceava, unde a predat cursul de istorie şi limba germană. În această perioadă a făcut cunoştinţă cu poetul Mihai Eminescu, care în anul 1885 s-a aflat de Crăciun la Suceava.

În anii 1918-1922, când a fost inspector școlar, apoi director general al școlilor din Bucovina. Aceasta a fost o perioadă foarte grea de după război.
La 15 octombrie 1922 Con­­stantin Mandicevschi e numit director al Bibliotecii universitare din Cernăuţi.

A fost prieten cu marele istoric şi patriot unionist bucovinean Ion I. Nistor.

Nu sunt mulţi aceia dintre noi care au cunoştinţă de faptul că marele cărturar român din Bucovina, Constantin Mandicevschi, este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, scrise în anul 1904 pe melodia unui cântec bucovinean adaptat  la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, care luptau pentru  renaşterea demnităţii unei Românii, care la acea vreme era ciuntită din toate părţile.  

Cântecul a fost interpretat ani în şir de rapsodul popular vasile Mucea, care l-a descoperit în satul Corceşti, raionul Storojineţ, în nordul Bucovionei, în 1943, dar a fost inregistrat prima data de Grigore Leşe de-abia în anul 1996.

Este mai mult decât o doină, este o pagină a destinului românesc care evocă un episod din istoria poporului nostru, la începutul secolului al XX-lea.

Stihurile originale ale lui C. Mandicevschi au fost transpuse pe melodia  unui cântec de jale bucovinean, acest cărturar român patriot fiind unul dintre organizatorii festivităților de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare la Putna din 1904.

Cântecul a prins şi a fost preluat de românii din  satele din zonă ca un cântec popular. După a doua pierdere a Bucovinei, fiecare rapsod popular care l-a cântat a adăugat versuri, l-a modificat.

Originea sa era deja pierdută, la data când l-a cules Vasile Mucea, un muzicant din popor care l-a interpretat cu strălucire.

Ca un fapt divers, Mandicevschi, autorul versurilor a murit în 1933, anul în care se năștea Mucea, ca și cum doina asta se încăpățâna să se agațe și de un suflet de muritor pentru a supraviețui.

Acum, după ce rapsodul popular a redat-o românilor, acest cântec – doină trăiește în sufletele tuturor.

 

 

 

Sursa:

 Vladimir Acatrini – colaborator al Bibliotecii ştiinţifice a Universităţii naţionale Iuri Fedkovici din Cernăuţi, Bucovina de Nord – http://nordulbucovinei.blogspot.ro/2017/07/constantin-mandicevschi-autorul.html

 

 

 

 

Nu este mult de când Mucea  s-a dus la cei drepţi, dar noi vom asculta mereu cu emoţie simplitatea şi curăţenia ce a pus în melodiile sale.

 

Cântă cucu bată-l vina
De răsună Bucovina
Cântă cucu bătă-l vina
De răsună Bucovina
Cântă cucu-ntr-un brăduţ
De răsună-n Cernăuţi

Bucovină, plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?
Bucovină, plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?

Au foşti duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Au fost  duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară

Inapoi cand or veni
Tot pe tine te-or iubi
Muntilor cu creasta rară
Nu lasati straja sa piară
Munţilor cu creasta rară
Nu lăsati straja sa piară

Daca piere straja noastră
A pierit si ţara noastră
Daca piere straja noastră

Ambele versiuni ne arată însă că spiritul românismului nu a pierit ! 

Este un cântec -manifest, un strigăt de luptă al tuturor sufletelor de români. 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/21/videoo-comparatie-interesanta-imnurile-nationale-ale-albaniei-si-molossiei-sunt-melodii-romanesti/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/20/video-cucuruz-cu-frunza-n-sus-si-povestea-imnului-de-stat-al-israelului-hatikva-the-origin-of-the-national-anthem-of-israel-hatikva/