CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ce ştim despre Bucureştiul nostru ? VIDEO


Imagine similară

 

Ce ştiaţi despre Bucureşti?

 

1. Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din UE.

2. Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret. Aceasta a fost data in folosinta in octombrie 1869, cu un an si o luna mai devreme decat actuala Gară de Nord (Gara Targoviştei atunci), infiinţată în noiembrie 1870.

3. Unul dintre cele mai vechi drumuri din Bucureşti a fost  Podul Mogoşoaiei, apărut la 1692 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. 

Acesta era pavat  cu trunchiuri de copaci, iar străzilor astfel pavate li se spunea „poduri”, motiv pentru care şi noua cale a primit denumirea de „Pod”.

După ce la 8 octombrie 1878, Armata Română victorioasă în Războiul de Independenţă şi-a făcut intrarea triumfală în Capitală, Podul Mogoşoaiei a primit numele de Calea Victoriei, nume păstrat până în prezent.

 
4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti, capitala Munteniei fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.

Acest mijloc de transport  a fost  atestat documentar în mai 1848, când, pentru parcurgerea distanţei dintre centrul oraşului Bucureşti şi moşia de la Băneasa, Solomon Rosenthal organizează un asemenea serviciu de transport dând următorul anunţ:

„Pentru înfru­mu­seţarea moşiei Bănesei şi pentru înlesnirea comunicaţiei ce voiesc a merge la aceea moşie, atât pentru trebuinţare cât şi pentru preumblare, m-am străduit cu mari cheltuieli de am făcut două trăsuri, în care încape mai multe persoane (care se numeşte omnibuz).” 

 Taxa de deplasare (progronul) era de 1 sfanţ în zilele de sărbătoare, iar în zilele de lucru de 60 de parale.

 

 

Imagini pentru foto omnibuze cu cai în bucuresti

 

 

 

5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană.
Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

 

6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, însă bombardamentul ratând ţinta, a distrus Teatrul Naţional.

 

 

7. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.

 

 

8. Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania, fapt care aminteşte de viaţa comercială  dinamică a Ţării Româneşti.

 

 

 

Imagini pentru lipscani photo

 

9. Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

 

 

 

Imagini pentru domnitorul Gheorghe Ghica photos

Foto: Gheorghe Ghica (n. 1600 – d. 1664, Constantinopole), a fost domn al Moldovei din 3/13 martie 1658 până în 2 noiembrie 1659 şi al Ţării Româneşti ,din 20 noiembrie 1659, până în 1 septembrie 1660.

 

 

 

 

10. Între 1798 şi 1831, populaţia Bucureştiului s-a dublat.Recensământul din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori.

Între 1948 şi 1992 populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.

 

 

 

Imagine similară

 

 

11. Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă(1591) Biserica Enei (1720) şi altele.

 

Demolarea Bisericii Enei 1977 Foto c Radu Stefanescu 08

Foto: 1977 – Demolarea Bisericii Enei

Cel mai vechi asezamant religios din Bucureşti este Biserica Domneasca, situată  în “Centrul Vechi”al oraşului.

 

 

Imagini pentru biserica domneasca din bucuresti photos

 

A fost construita de domnitorul Mircea Ciobanul în timpul primei sale domnii (1545-1554) şi se păstrează până în zilele noastre în forma sa originală. 

 

 

 

 

12. Bucureştiul este înfrăţit cu  oraşele Londra, Moscova, Atena, Hanovra, Montreal, Detroit, Regina (capitala provinciei Saskatchewan din Canada), Sofia, Chişinău, Ankara, Pretoria, Damasc, Amman şi Lagos.

Din anul 1994, Bucureştiul s-a înfrăţit cu Atlanta (capitala statului Georgia din SUA), iar în 1997 cu Budapesta. Nicosia (capitala Ciprului) este înfrăţită cu Bucureştiul din 2004, iar în 2005, Beijingul s-a alăturat listei de prieteni ai capitalei României.

 

 

13. Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

 

Imagini pentru Palatul Telefoanelor photos

14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci.

 

 

Imagini pentru gratar mititei photos

 

 

Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T.Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o“o abodanță”, gheața – “cremă de Siberia”, scobitoarea – “o baionetă”, țuica – “o idee”.

Cârnații mici au fost numiți “mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș.

A fost un succes culinar care a durat până în timpurile noastre !

15. In 1694 se înfiinţează de către domnul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în clădirile de la mănăstirea „Sf. Sava”, prima instituţie de invaţământ superior din Bucureşti – Academia Domneasca.

Învăţământul filosofic se făcea după cursurile lui Teophilos Korydalleus.

 

16. 96.05% dintre bucuresteni sunt crestin-ortodocsi. Ponderea ortodocsilor in Bucuresti a crescut simţitor dupa 1930 când aceasta a fost calculata la 76.08%?

Credincioşii de confesiune mozaica aproape au disparut din Capitala.Ponderea lor era de aproape 12% in 1930 în timp ce in 2002 coboarâse sub 0.5%.Cea mai importanta comunitate minoritara din oras este formata din ţigani. Acestia reprezinta 1.4% din totalul populaţiei (aproximativ 27.000 de persoane).

17. Casa Poporului din Bucuresti este a 2-a cea mai mare cladire din lume, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire construită vreodată.

 

 

Imagine similară

 

 

18.„Ghencea“ este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. În acest cartier s-a ridicat Biserica Ghencei.

19.În istoria numelor cartierelor bucureştene este menţionat şi  numele  doctorului Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea Spirea), care a ridicat, în 1765, pe Dealul Lupeştilor o biserică numită Spirea Veche. De aici şi denumirea „Dealul Spirii“.

 

20. Drumul Taberei se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, a intrat în Bucureşti cu trupele sale pe la vest şi şi-a aşezat aici tabăra de panduri.

21.Dintre poveștile cartierelor bucureștene se remarcă  cea a  cartierului Titan – Balta Albă. Numele cartierului Balta Albă ar putea avea două explicații.

Prima explicație e legată de un obicei morbid al începutului de secol XIX și face referire la un loc mlăștinos, unde, pe la 1813, în timpul ciumei lui Vodă Caragea, se aduceau cadavrele ciumaților care erau acoperite acolo cu var nestins. În timpul acestei epidemii au murit peste 50 000 de oameni. Această groapă comună a fost astupată, dar când ploua, tot locul fiind mai jos decât drumul, devenea o baltă albă, din cauza varului. De aici și numele Balta Albă.

 

mistere-59

De altfel documentele vremii precizează că în această zonă – Dristor, Balta Albă au fost aduse multe cadavre ale ciumaților. Printre ele erau și muribunzi care însă nu-și dăduseră încă ultima suflare pe care cioclii îi luaseră pentru a le grăbi sfârșitul și a le fura ce aveau mai de preț prin locuință.

 

black-death_26438400

A doua explicație este mai puțin morbidă decât prima. Se zice că în prin anul 1900 trăia aici un cârciumar, ce se numea Petre şi pe lângă cârciuma sa avea şi o grădină de vară. Lângă local era şi un teren destul de mare şi mlăștinos, unde atunci când ploua se strângea apa care nu se evapora rapid, ci rămânea acolo pentru multe săptămâni. Când razele soarelui se reflectau în acea baltă, crea impresia unei întinderi albe şi astfel cârciumarul a numit localul său „Balta Albă”, iar în interiorul acestuia a realizat o pictură cu o baltă pe care înotau câteva raţe.

 

Balta Alba

Numele de Titan a apărut mult mai târziu. El se trage din mitologia greacă, și face referire la copiii zeilor Uranus şi Gaea. Între anii 1965 si 1984 a existat un boom al blocurilor de locuințe, Bucurestiul atingând un număr de 446.100 apartamente în această perioadă. Astfel a luat nastere cartierul Titan-Balta Albă cu 90000 de apartamente. 

 

Publicitate

19/08/2017 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 11/05/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: