CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

6 august – A luat sfârşit Bătălia de la Mărășești, în urma căreia armata română a respins o puternică ofensivă a armatei germane. VIDEO


 

 

 

 

După  victoria armatei române de la Mărăşti, armata germană și-a mutat centrul ofensivei între Siret și cotul Carpaților, pe direcția Focșani-Mărășești-Adjud.

Germanii au încercat străpungerea frontului atât în zona Oituz, concomitent cu un atac în sudul Moldovei, între cotul Carpaţilor şi Siret (zona situată la Nord de Focşani, având ca punct strategic localitatea Mărăşeşti). 

Prin cele două acţiuni ofensive, aflate în strânsă legătură, Germania şi aliaţii săi de pe Frontul de Est (Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia) urmăreau scoaterea României din război şi pătrunderea în sudul Ucrainei, ceea ce ar fi creat premisele câştigării războiului în est. 

 

Cuib de mitralieră, Armata Română, Primul Război Mondial, sursa:art-historia.blogspot.com

 

Foto: Cuib de mitralieră al Armatei Române în Primul Război Mondial 

 

 

Ofensiva germană de la Mărășești a început în dimineața lui 24 iulie printr-un violent bombardament de artilerie, la momentul în care  în acest sector avea loc o importantă dislocare de trupe ruse, care erau îndreptate spre Bucovina, pentru a preveni un atac.

În acelaşi timp s-a produs şi defecțiunea unor mari unități ruse care au refuzat să lupte și s-au retras, astfel încât unitățile românești trebuiau să acopere rapid pozițiile părăsite.

A revenit generalului Constantin Cristescu dificila misiune de a reconstitui linia românească a frontului, prin organizarea unor noi poziții de luptă în locul celor părăsite de ruși, pentru a evita destrămarea frontului.

 

 

Imagini pentru generalul Constantin Cristescu photos

 

 

Prin durată şi intensitate, această bătălie a fost cea mai mare de pe frontul românesc din tot cursul Primului Război Mondial.

 

(w400) Mărăşe�

Confruntările s-au desfăşurat pe o lungime a frontului de cca. 35 km, întreaga fâşie a frontului având cca. 75 km (între Nămoloasa şi Valea Sării).

Aici stăteau faţă în faţă efective importante: de o parte Armata IV rusă (care avea 84 de batalioane, 32 de escadroane şi 79 de baterii) şi Armata I română, alcătuită din 6 divizii, dintre care una de cavalerie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic etc. (forţele luptătoare ale armatei române însumau 170 000 de oameni); de cealaltă parte, Armata IX germană, cu 174 de batalioane, 16 escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de ciclişti etc.

Bătălia de la Mărăşeşti, continuarea în timp şi spaţiu a celei de la Mărăşti, a durat 28 de zile şi s-a finalizat la 6 august 1917.

Prin rezistenţa viguroasă a trupelor româno-ruse la Mărăşeşti şi Oituz, inamicul a fost forţat să renunţe la ofensivă, eşuând în încercarea de a ocupa Moldova şi de a scoate România din război.

Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României că stat.

A eșuat astfel unul din cele mai periculoase planuri ofensive ale armatei germane, dornică de a exploata anarhia din rândul trupelor ruseşti care se bolşevizau rapid.  

batalia-de-la-marasesti

 

 

 

Lupte înverșunate s-au dus pe platoul Muncelului, la Răzoare, pe dealurile Panciului, pe podul de la Cosmești, la Doaga, în zona satului Dumbrava, în marginea orașului Mărășești, în care s-au distins luptătorii regimentului 32 infanterie ”Mircea”, care pe 25 iulie au fost protagoniștii unui atac inedit și celebru.

Datorită căldurii extreme au șarjat la baionetă liniile inamice în cămăși, reputând o victorie răsunătoare.

Militarii companiei 1 mitraliere din Regimentul 51 infanterie, comandată de căpitanul Grigore Ignat au fost ”găsiți morți cu mâinile încleștate pe piese, sub un morman de cadavre inamice”.

 

(w220) Grigore Ig

 

Foto: Căpitanul Grigore Ignat

Sergentul Ignat Iliescu din regimentul 51 infanterie ”văzând pe comandantul de pluton rănit, ia comanda și cu dor nebun de răzbunare s-aruncă prin surprindere asupra unei companii inamice de mitraliere, trece prin baionetă toți servanții, cu ofițer cu tot și reușește cu plutonul său să captureze opt mitraliere”.

 

Foto: Ecaterina Teodoroiu

În ultima zi a operațiunilor a căzut în luptă în sectorul Muncelu, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu.

În ordinul de zi se menționa:

”Ecaterina Teodoroiu a fost la înălțimea celor mai viteji apărători ai patriei sale, pe care i-a trecut prin puterea cu care își înfrângea slăbiciunea femeiască, știind să dovedească vigoarea bărbăției de trup și de suflet și calitățile întregi ale unui ostaș îndrăzneț, neobosit și plin de entuziasmul de a se face folositor cu orice preț… Aceea care în vitejia-i comunicativă a murit în clipa când se descoperea spre a-și îndemna ostașii cu vorbele ”Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine”, are drept din clipa aceasta la cinstirea veșnică a tuturor românilor”.

Pierderile trupelor române în morţi, răniţi sau dispăruţi s-au cifrat la 610 ofiţeri şi 26 800 soldaţi şi gradaţi;  Armata a IV-a rusă a avut şi ea pierderi serioase, cifrate la cca. 25 650 de oameni.

De cealaltă parte, Armata a IX-a germană, principala grupare de forţe a inamicului, a avut 60 000 – 65 000 de oameni scoşi din luptă (morţi, răniţi şi dispăruţi).

După o lună de lupte, armata inamică a fost silită să treacă la defensivă.

Statul român îşi continua existenţa,   şi a crescut speranţa românilor într-un deznodământ favorabil al războiului.

Mărășeștii, după expresia din ordinul de zi al generalului Eremia Grigorescu ”au fost mormântul iluziilor germane”.

Aici, generalul Mackensen, comandantul forţelor germane a cunoscut ”ce este înfângerea”.

Mulţi ostaşi  de toate gradele au fost distinşi, pentru eroismul de care au dat dovadă, cu ordine şi medalii şi alte recompense, iar drapelele unui mare număr de unităţi române au fost decorate cu ordinul „Mihai Viteazul„; comandantul Armatei I generalul Eremia Grigorescu împreună cu alţi generali şi ofiţeri au fost decoraţi, de asemenea, cu ordinul „Mihai Viteazul„.

 

 

 

 

Imagini pentru Mausoleul Eroilor din Mărășești photos

 

Mausoleul Eroilor din Mărășești 

 

Cea mai sinceră recunoaştere a eroismului românilor în timpul acelor nemaiîntâlnite încleştări armate , o avem  de la însuşi generalul  Anton Ludwig August  von Mackensen, comandantul  armatelor germane şi austro-ungare care atacau la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz :

„Dupa ce am luptat cu românii în 1916, am crezut cã a dispãrut armata românã, cã ea nu existã în 1917 când trebuia sã fac un nou efort şi sã cuceresc şi restul României.

Dar când a început bãtãlia de la Mãrãşeşti, Mãrãşti, Oituz, mi s-a spus cã în faţa mea este armata românã despre care eu aveam convingerea cã dispãruse. Dar armata românã înviase din cenuşa ei ca pasãrea Phoenix.

Rapoartele de front veneau năpraznice:

<<Nu sunt români, sunt negri ca dracii şi viteji! N-au nici o haină pe ei! Sunt şi în pielea goală! Sau în cămăşi. Şi la baionetă nu putem să rezistăm!>> Atacul la baionetă îi speria pe toţi! Şi fugeau… fugeau nemţii, care nu fugeau de obicei, de data asta fugeau!”

 

 

 

Imagini pentru mackensen photos la marasesti

 

 

 

Aşa povestea Mackensen: „Pe mine m-a bătut la Mărăşeşti armata română, care a înviat ca o pasăre Phoenix, şi care a speriat armata germană!”…

( O convorbire cu Mackensen din 1939 a generalul român Titus Gârbea (1893 – 1998), fost ataşat militar la Berlin.)

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/07/25/la-24-iulie-1917-batalia-de-la-marasti-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse: 

http://www.istoria.md/articol/917/6_august,_istoricul_zilei

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_M%C4%83r%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti

http://stiri.tvr.ro/marasti-marasesti-si-oituz-cum-ne-amintim-de-eroi

Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, George Marcu, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

Revista fortelor terestre

http://www.rador.ro/2014/11/25/armata-romana-inviase-din-cenusa-ei-ca-pasarea-phoenix/

 

 

03/08/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: