CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

15 mai 1848 – Marea adunare naţională de la Blaj şi Jurământul românilor transilvăneni. VIDEO


 

 

 

                      Andrei Șaguna (n.1808 - d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei, sursa:asaguna.roIoan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia

Andrei Șaguna (n.1808 – d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei  

Ioan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia

La 15 mai 1848, stil nou (3 mai 1848, stil vechi) începe în Transilvania Marea adunare naţională de la Blaj, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani.

Adunarea, în timpul căreia românii s-au declarat naţiune de sine stătătoare, a avut loc pe Câmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna.

Încă de la ora 5 dimineaţa mulţimea de români era în picioare. La ora 6 a început în Catedrala din Blaj serviciul divin, ţinut de episcopul Lemeni, iar la ora opt s-a dat de clopotul cel mare al Catedralei semnalul de începere al Adunării Naţionale.  

La ora nouă şi jumătate cei doi comisari guberniali au fost invitaţi să vorbească românilor adunaţi, prezentând decretul guvernului prin care se permitea ţinerea adunării şi instrucţiunile guvernului maghiar despre cum să fie condusă adunarea.

Instrucţiunile au fost explicate poporului de către episcopul Şaguna. După acest moment, s-a luat decizia ca adunarea să se ţină nu în biserică, ci în câmp liber.

Toţi participanţii s-au mutat pe un câmp din apropierea Catedralei, numărul lor fiind apreciat de martorii oculari la cca 40.000.

Pe acest câmp, care în timpul adunării a fost numit „Câmpia Libertăţii”, s-a format un cerc în mijloc, unde s-au aşezat episcopii, preoţii şi intelectualii români.

 

 

 

 

Imagine similară

 

Marea adunare naţională de la Blaj, 3/15 – 5/17 mai 1848, pictură de epocă.

De jur-împrejur s-a aşezat mulţimea de români, în mod ordonat, lăsând printre grupuri, până în centru, căi atât de largi încât putea trece o trăsură.

Mai departe de tribuna centrală s-au ridicat alte tribune, de la care tribunii explicau celor mai îndepărtaţi ceea ce se vorbeşte în mijlocul adunării.

Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți) şi Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României).

Preşedinţi ai Marii Adunări Naţionale de la Blaj au fost aleşi episcopii Andrei Şaguna (ortodox) şi Ioan Lemeni (greco-catolic).

Vicepreşdinţi au fost Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu, iar secretari Timotei Cipariu, Ioan Popasu, August Treboniu Laurian, Demetriu Boeriu, Iacob Bologa, Paul Dunca, George Anghel, Ioan Bob, Petru Manu şi Ioan Bran.

Marea adunare națională de la Blaj a fixat programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania.

 

Programul revendică, în cele 16 articole, următoarele:

 

  • dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;

  • dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;

  • emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;

  • desfiinţarea iobăgiei;

  • desfiinţarea breslelor;

  • libertatea cuvîntului şi a tiparului;

  • asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;

  • înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;

  • libertatea industriei şi a comerţului;

  • învăţămînt de toate gradele în limba română;

  • impozit proporţional cu veniturile;

După alegerea conducătorilor adunării, episcopul Şaguna a rostit o rugăciune pentru sănătatea împăratului austriac şi pentru libertatea naţională a românilor.

 După rugăciunea episcopului Şaguna, la cererea poporului, a luat cuvântul Simion Bărnuţiu, care după o scurtă introducere a supus votului mulţimii următoarele puncte, care au fost aprobate în unanimitate:

  1. Adunarea aceasta se proclamă de adunare generală naţională a naţiunii române din Transilvania

  2. Câmpul acesta, pe care se ţine prima adunare naţională română din Transilvania, întru eterna aducere aminte a acestei lucrări glorioase se va numi Câmpul libertăţii pentru totdeauna

  3. Naţiunea română declară, că vrea să rămână pururea credincioasă înălţatului împărat al Austriei şi mare principe al Transilvaniei, cum şi augustei case austriace

  4. Naţiunea română se declară şi se proclamă de naţiune de sine stătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale.

A urmat momentul depunerii jurământului de credinţă faţă de naţiunea română de către toţi cei prezenţi. Formula de jurământ a fost următoarea, spusă cu glas tare, toţi cei care jurau având o mână pusă pe inimă, iar cealaltă ridicată în sus:

„Eu, N.N jur în numele Tatălui şi al Fiului şi al Spiritului sfânt, Dumnezeului celui viu, cumcă voiu fi pururea credincios împăratului Austriei şi marelui principe Ferdinand I şi augustei case austriace.

Amicilor Maiestăţii şi ai patriei voiu fi amic, şi inimicilor inimic.

Cumcă ca Român voiu susţine totdeauna naţiunea noastră română pe calea cea dreaptă şi legiuită şi o voiu apăra cu toate puterile, în contra oricărui atac şi asupriri.

Nu voiu lucra niciodată în contra drepturilor şi a intereselor naţiunii române, ci voiu ţine şi voiu apăra legea şi limba noastră română, precum şi libertatea, egalitatea şi frăţietatea.

Pe aceste principii voiu respectat toate naţiunile ardelene, poftind egală respectare dela ele. Nu voiu încerca să asupresc pe nimeni, dar nici nu voiu suferi să ne asuprească nimeni.

Voiu conlucra după putinţă la desfiinţarea iobăgiei, la emanciparea industriei şi a comerciului, la păzirea dreptăţii, la înaintarea binelui, umanităţii, al naţiunii române şi al patriei noastre. Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi să-mii dee mântuirea sufletului, Amin.”

 

Jurământul s-a depus sub steagul imperial şi sub drapele naţionale româneşti.

Putem împărți steagurile românești de pe Câmpia Libertății, în două categorii: a) cu aur și b) cu argint.

Primele erau fie roșu-galben-albastru, fie albastru-galben-roșu, așa cum apar și pe picturile cu Marea Adunare Națională de la Blaj, dar și pe un steag adus din Țara Românească  și așezat în fața catedralei mitropolitane din Blaj. Pe culoarea galbenă a steagului era înscris: „VIRTUTEA ROMÂNIEI ÎNTREGITE”.

 

 

Steag cu motto „VIRTUTEA ROMÂNIEI ÎNTREGITE”

 

Steag al revoluționarilor români din Transilvania (avers), 1848

Steagul albastru-galben-roșu păstrat la Muzeul Memorial „Avram Iancu”, în județul Alba.

 

Steag al revoluționarilor români din Transilvania (avers), 1848, 1

Steag al revoluționarilor români din Transilvania (avers), 1848

 

Tot pe Câmpia Libertății, la Blaj, au fost și steaguri din cea de-a doua categorie, cu argint în loc de aur.

Steagurile  albastru-alb-roșu, aveau  mesaje diferite:

 <<VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ>>,  <<LIBERTATE, EGALITATE ȘI FRĂȚIETATE>>

 

 

 

   Steag cu motto „VIRTUTEA ROMANA REÎNVIATĂ”

Steag cu motto „NICI O UNIUNE CU ȚARA UNGUREASCĂ”

 

 

Despre aceste flamuri tricolore, reprezentate prin vânăt, alb și roșu, ungurii  ziceau că sunt ruseşti !

În afara acestora, s-au mai mai improvizat și altele mai mici, cu diferite inscripții, care exprimau dorințele națiunii:

<<LIBERTATEA ȘI INDEPENDINȚA NAȚIONALĂ>>, sau <<CREDINȚĂ NEÎNFRÎNATĂ CĂTRE NAȚIUNE ȘI TRON>>, în timp ce pe alta era scris <<NICI O UNIUNE CU ȚARA UNGUREASCĂ>>.

 

A doua zi, pe 16 mai 1848, Adunarea Naţională a început cu un serviciu divin celebrat la ora şase în Catedrala din Blaj, apoi şedinţa a început la ora opt, tot pe Câmpia Libertăţii.

În timp ce se deplasa spre locul şedinţei, episcopului Lemeni ţăranii români i-au strigat să nu facă nici o unire cu Ungaria.

S-a citit şi s-a aprobat protocolul şedinţei din ziua anterioară, iar apoi Simion Bărnuţiu şi episcopul Şaguna au cerut ţăranilor să îşi respecte îndatoririle faţă de domnii de pământ până la ştergerea oficială a iobăgiei, prin lege, iar vicarul Şuluţiu a propus ca de acum încolo în comunicările oficiale românii să nu mai fie numiţi olah şi valahi, ci români.

A urmat la tribună August Treboniu Laurian, care după ce a rostit un discurs, a prezentat punctele din petiţia naţiunii române adresată împăratului austriac.

Punctele acestei petiţii s-au votat în aplauze generale, apoi Treboniu Laurian, Bărnuţiu şi Bariţiu au fost purtaţi pe braţe de mulţimea de români entuziasmată.

Petiţia Naţională emisă cu prilejul acestei adunări naţionale a fost întregită cu o petiţie înaintată guvernului ungar de către reprezentanţii românilor care trăiau în judeţele de margine ale Transilvaniei (Arad şi Bihor) şi Banat, petiţie prin care se cereau anumite drepturi bisericeşti, militare, şcolare şi naţionale pentru românii din aceste regiuni, pe atunci considerate ca făcând parte din Ungaria propriu-zisă.

În aceeaşi şedinţă s-a decis să se aleagă două deputaţii, dintre care una să fie trimisă la Cluj, condusă de episcopul Lemeni, iar cealaltă la împăratul austriac, condusă de episcopul Şaguna, pentru a înmâna autorităţilor petiţia românilor.

S-a mai ales un Comitet Permanent cu sediul la Sibiu, condus de episcopul Şaguna, având ca vicepreşedinte pe Simion Bărnuţiu.

Cu aceasta s-a încheiat Adunarea Naţională din această zi.

Ziua de 17 mai a avut ca program doar autentificarea protocolului zilei anterioare, iar şedinţa a fost scurtă.

S-a mai propus ca pe Câmpia Libertăţii să se ridice un monument în amintirea Marii Adunări Naţionale de la Blaj.

La ora unu şi jumătate după amiaza comisarii guberniali au declarat adunarea închisă, recunoscând buna purtare a românilor în aceste zile.

Cu acestea, românii au plecat către casele lor, rămânând la Blaj numai fruntaşii lor, pentru a se consulta asupra ceea ce urma să fie făcut în continuare.

Generalul austriac Schurter, comandantul trupelor destinate pentru păstrarea ordinii, a afirmat după acest moment că nicăieri pe unde a umblat în Europa nu a văzut o adunare de popor atât de mare şi atât de disciplinată.

 

Note:

  • Ioan Lemeni (n. 22 aprilie 1780, Dezmir, comitatul Cluj – d. 29 martie 1861, Viena) a fost între 1833-1853 episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia (cu sediul la Blaj), suspendat din funcție de autoritățile austriece în anul 1848, ca urmare a trecerii sale de partea Revoluției de la 1848 și a guvernului revoluționar de la Pesta.

  • Andrei Șaguna (n. 20 ianuarie 1808, Miscolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Andrei Șaguna, în fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. 

 

 

 

 

Surse: 

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Adunarea_Na%C5%A3ional%C4%83_de_la_Blaj

http://www.istoria.md/articol/866/15_mai,_istoricul_zilei

 

https://maghiaromania.wordpress.com/2016/04/01/un-steag-care-nu-ii-reprezinta-pe-romani/

 

Berindei, Dan – Revoluția română din 1848-1849, Editura Enciclopedică, București, 1998, ISBN: 973-45-0241-7

 

Păcăţian, Teodor V. – Cartea de aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară, volumul I, ediţia a II-a, Sibiu, Tipografia Iosif Marschall, 1904.

 

 

 

 

 

26/07/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. […] 15 mai 1848 – Marea adunare naţională de la Blaj şi Jurământul românilor transilvăneni.… […]

    Apreciază

    Pingback de S-a întâmplat în 18 aprilie 1848, 18/30 - Jurnal Spiritual | 17/04/2019 | Răspunde

  2. […] 15 mai 1848 – Marea adunare naţională de la Blaj şi Jurământul românilor transilvăneni. VI… […]

    Apreciază

    Pingback de S-a întâmplat în 18 aprilie 1848, 18/30 – Jurnal FM | 18/04/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: