CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

11 iulie 1711- Bătălia de la Stănileşti şi urmările acesteia pentru Ţările Române


 

 

 

 

 

 

Imagine similară

Bătălia de la Stănileşti (7/18 – 11/22 iulie 1711) a fost o confruntare otomano-rusă cu urmări importante pentru Moldova şi Ţara Românească şi în acelaşi timp ultima angajare antiotomană a Moldovei. 

În timpul acestei bătălii forţele aliate ruso-moldovene au fost încercuite de turci, iar țarul Petru I a fost  constrîns să semneze pacea la Vadul Huşilor.

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711)

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711)

  Prin tratatul de la  Luţk din 13 aprilie 1711, domnul moldovean Dimitrie Cantemir se angaja să sprijine Rusia în războiul împotriva Turciei şi să accepte instalarea „temporară” de garnizoane ruseşti în cetăţile Moldovei.

În caz de victorie, Bugeacul revenea sub stăpânirea Moldovei, iar în caz de înfrângere, domnul urma să primească adăpost şi venituri corespunzătoare în Rusia.

Planul lui Petru cel Mare (1682 – 1725) al Rusiei era să traverseze Moldova şi să treacă la sudul Dunării, pentru a elibera popoarele slave de aici.
La 30 iunie/11 iulie 1711, aflat  în fruntea unei armate de 38.000 de ruşi şi 6.000 de moldoveni, ţarul Petru I porneşte în întâmpinarea turcilor care trecuseră Dunărea pe la Obluciţa.

Raportul de forţe era net în favoarea turcilor.

Cronicarul Ion Neculce arăta că ruşii şi moldovenii erau „de toată oastea ca 50.000. Şi ave şi 52 de puşci [tunuri, n.n.]. Şi cât şi era oaste, mai mult era bolnavă, flămândă şi obosită. Iar turcii era cu veziriul 400 000, fără poiedia tătarâlor, şi ave 400 de puşci. Oaste hrănită şi grijită bine”.

În realitate, turcii aveau cam 120 000 de oameni, împreună cu trupele tătărăşti venite să-i sprijine.

 

 

 

https://i0.wp.com/istoria.md/uploaded/poze/PERSONALITATI/Personalitati_cu_impact_istoric_major/Imperiul%20Rus/Petru%20I/Peter_the_Great_Russia.jpg

 Ţarul  Petru I al Rusiei

 

 

 

 

Planul țarului Petru I era să traverseze Moldova, peste Dunăre, pe direcția Istanbul, crezând că expediția sa va urma să fie un marș triumfal în ţinuturile ortodoxe din Balcani supuse Imperiului Otoman.

Armata rusă a ajuns la Iași la 5 iulie 1711 după care a atacat Brăila (cetate turcească la acea perioadă), pentru a motiva românii din Valahia să se alăture campaniei antiotomane.

Otomanii, după lupte intense, cedează Cetatea Brăilei 25 iulie 1711. Această victorie va rămâne fără vreun rezultat din cauza contra-atacului turc din 11 iulie 1711 în Moldova.

Otomanii cu un efectiv de 120 000 oameni, trec Dunărea la Oblucița.

Armatele țarului Petru I și domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir pornesc în marș spre otomani , dar tabăra ruso- moldoveană este înconjurată de oştile otomane comandate de marele vizir Baltadji Mehmed Paşa la 20 iulie. Ruşii se aflau într-o situaţie disperată, neavând provizii suficiente şi nici posibilităţi de aprovizionare.

Bătălia de la Stănileşti -  Planul luptii de la Stanilesti intre rusi si turci, 1711.  Gravură in aramă, 17,5 x 2 5 cm. Wm Hogarth sculpt.  Arată planul şi poziţia luată de Turci şi Ruşi în această luptă, lângă râul Prut. In medalion se dă Ţaru Rusiei, Petru I şi Vizirul Baltagi Mehemet, comandatul Turcilor.  Gravura face parte din cartea Voyage du Sr A .de La Motraye en Europe, Asie & Afrique.II. pag.19. Haye.1727 - foto - romaniaforum.info

 Bătălia de la Stănileşti  

 

 

Lupta a început pe 7/18 iulie 1711, când turcii au supus tabăra ruşilor unui bombardament puternic.

Timp de patru zile, ruşii reuşesc să reziste, şi chiar să treacă la contraatac, în după amiaza zilei de 10/21 iulie.

Având pierderi mari, inclusiv doi generali, se retrag din nou în tabără.

Turcii s-au ferit a sugruma armata ruso-moldoveană printr-un atac direct,  preferând să o  bombardeze masiv și repetat.

Pe 11/22 iulie, marele vizir acceptă, în mod surprinzător, propunerea de pace prezentată de mesagerul ţarului, P.P. Şafirov, fie deoarece nu a conştientizat situaţia reală a ruşilor, fie pentru că a fost mituit cu şase-şapte care pline cu bani (800 de pungi, fiecare în valoare de 500 de taleri), după cum arată unele izvoare, confirmate de soarta ulterioară a vizirului, care a fost mazilit.

Prin Pacea de la Vadul Huşilor (12/23 iulie 1711), i se permitea ţarului să se retragă din Moldova cu toată oastea şi cu armele.

Dimitrie Cantemir a fost lăsat să plece în Rusia, unde a trăit până la sfârşitul vieţii.

Avântul Rusiei spre sud-estul Europei era stopat, aceasta acceptând să cedeze cetatea Azov şi alte teritorii nord-pontice.

Consecinţele bătăliei de la Stănileşti au fost importante pentru Moldova şi Ţara Românească, Poarta luând măsuri ferme de consolidare a controlului asupra acestora.

Astfel, în acelaşi an, în Moldova a fost instaurat regimul fanariot, măsură luată curând şi în Ţara Românească, în 1716.

Ca urmare imediată, domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), a fost mazilit, deoarece nu acordase ajutor turcilor, ci stătuse în expectativă, aşteptând să vadă de partea cui este victoria.

Ulterior, acesta va fi executat împreună cu cei patru fii şi cu ginerele Ianache Văcărescu.

Rușii vor ataca, dar fără succes, și după mari pierderi se vor retrage, turcii acceptînd mesajul de retragere al țarului.

Unele izvoare indică faptul că retragerea armatei a fost cumpărată de ruși cu șapte care de aur.

Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir se refugiază în Rusia, unde devine consilier intim al ţarului.

În Moldova și în Valahia, în 1711 și respectiv în 1716 urmau să fie instaurate domniile fanariote, care reprezentau o necesitate a Porții otomane de a-și întări pozițiile în principate, și păstrării controlului asupra liniei Dunării de Jos și respectiv a siguranței Istanbulului.

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/02/despre-tratativele-moldo-ruse-de-la-lutk-din-1711-si-planurile-rusesti-de-anexare-a-moldovei/

 

 

Surse: 

http://www.istoria.md 

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki 

Anunțuri

18/07/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: