CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un mare umorist român – Ion Pribeagul. VIDEO

 

 

 

 

 

Caricatura lui Ion Pribeagu de pe coperta cărţii Mic şi al dracului.

Ion Pribeagu (n. 27 octombrie 1887, Sulița, județul Botoșani – d. 1971, Tel Aviv, Israel), a fost pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici, poet și umorist evreu originar din România.
În perioada 1939 – 1944 a scris textele umoristice pentru spectacolele lui „Constantin Tănase”.

Până să se hotărască la pseudonimul literar de Ion Pribeagu, care l-a consacrat, a început prin a-și anagrama prenumele și a folosit primul pseudonim: Sachi Disperatu.

Au urmat apoi alte pseudonime: Ion Palavră, Ivan Turbincă, Ion Vraiște, Vasile Ispravă, Vasile Găină.

A scris foarte mult în viața lui: piese, reviste, cronici și în proză, dar mai ales în versuri.

Ca poet și umorist, a fost deseori tentat să scrie mai libertin, așa cum au făcut la vremea lor Creangă, Alecsandri și alții.

 

 

Imagini pentru ion pribeagu photos

In perioada 1939 – 1944 a scris texte umoristice pentru spectacolele lui Constantin Tănase.

În vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a emigrat în Israel, unde a continuat să scrie poezie umoristică în limba română în “Cronica rimată a cotidianului Viața Noastră” din Tel Aviv și a fost autorul a câtorva spectacole de revistă(Wikipedia ro,)

Lucrări reprezentative:

  • Vârfuri de spadă, 1914

  • București noaptea,1922

  • București Iași,1922

  • Strofe ștrengare, 1934

  • Miere și venin

  • Puncte de foc, Israel, 1963

  • Mic și al dracului. Antologia unui rege al umorului, Editura Teșu, 2005

 Imagine similară

Este autorul versurilor cunoscutei melodii „Zaraza”.

 

 

 

01/07/2017 Posted by | UMOR | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Are cuvântul dl. Mircea Geoană…VIDEO

Imagine similară

Citim în http://biografii.famouswhy.ro/că Mircea Geoana este un politician roman, fost presedinte al Partidului Social Democrat, care în  liceu si-a descoperit pasiunea pentru sport, in special pentru baschet si tenis, pe care continuă să le practice şi astăzi.

A absolvit cursurile Facultatii de Mecanica, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, iar în 1987 a urmat cursurile Facultatii de Drept din Bucureşti.

A fost bursier al prestigioasei Ecole Nationale d’Administration Paris in 1992, si are doctorat in Economie mondiala la Academia de Studii Economice din Bucuresti. in 1994 a absolvit Cursul despre Institutii democratice al NATO.

Cat a fost ambasador al Romaniei la Washington a urmat Programul de dezvoltare manageriala al Grupului Bancii Mondiale in cadrul Harvard Business School. Mircea Geoana este presedinte al Institutului Aspen Romania, membru in Consiliul de Conducere al Institutelor Aspen Italia si SUA, este membru findator al Clubului Harvard Romania-Moldova, infiintat in 2004 si parte a Consortiului Roman pentru Educatia Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati, membru fondator al Asociatiei fostilor studenti romani la “Ecole Nationale d’Administration” si presedinte de onoare al Asociatiei George Marshall Romania, deasemenea are un rol activ in Black Sea Trust Fund si este membru al Global Progressive Forum.

In 1993 a fost numit purtator de cuvant al MAE, functie pe care a deţinut-o pana in 1995. In martie 2000 i-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador, iar intre 2000-2004 a ocupat functia de ministru de externe in Guvernul Adrian Nastase.

A fost preşedinte al Partidului Social Democrat din aprilie 2005 pâna în februarie 2010, din decembrie 2008 este presedinte al Senatului Romaniei. În 2004 este ales senator de Dolj.

În cariera sa de pâna acum a primit pentru meritele sale profesionale Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Comandor pe 1 decembrie 2000, pentru servicii deosebite aduse in politica externa a Romaniei, iar in octombrie 2002 a primit Legiunea de Onoare-Franta.

Reporter: „Credeti ca sunt prea mulţi ofiţeri de informaţii in România?”.

Mircea Geoana: „Nu stim câţi suntem, în primul rand!”.

In ziua in care Adrian Nastase prezenta decizia sa de a se autosuspenda din toate functiile din partid ca urmare a scandalului „matusii Tamara”.

După ce a lăudat „acest act de curaj”, pe care îl „aşteptau cu toţii”, Geoană a dat cu bâta-n baltă:

„A fost o decizie nefericită a lui Adrian Nastase de a face nu ştiu ce declaraţie de avere!”, a clamat de la înalţimea tribunei liderul PSD.

„Si noi am manipulat sondaje si am mentinut PNL si PD la opt-noua la suta!

De ce? Pai, e greu sa creşti în sondaje când apar in ziare cazuri importante de corupţie şi pe televizor colegi care işi fac reclamă atacând partidul şi alti colegi”, spunea  presedintele PSD, Mircea Geoană, in noiembrie 2006.

Considerând probabil ca nu a şocat îndeajuns de mult asistenta, el a  continuat:

„In perioada 2002-2003, cand PD si PNL erau la opt-noua la suta in sondaje, acestea nu reflectau realitatea”.

„Nu ma tem decât de Dumnezeu şi, uneori, de soacră”

 „M-a sărutat pe obraz şi mi-a spus:

Lasă, mamă. Mai sunt alegeri şi peste 5 ani”

 

 

01/07/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cel mai întunecat an din istoria românilor

 

 

Imagini pentru cedarea basarabiei photos

La 28 Iunie, acum 77 de ani – Anul 1940, cel mai întunecat an din istoria românilor

Pentru neamul românesc n-a fost an mai întunecat și mai încărcat de durere, de suferință și umilință decât anul 1940.

Acum 77 de ani, la 28 iunie 1940, în urma ultimatumului guvernului de la Moskova, forțele armate sovietice au trecut la ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord, potrivit înțelegerilor peste capul popoarelor (înțelegeri dintre Stalin și Hitler), cuprinse în Pactul Ribbentrop-Molotov.

Pretutindeni în lume, chiar în Uniunea Sovietică, Pactul a fost blamat și calificat ca un act politic ce a înrâurit negativ evoluția vieții internaționale.

După cum se știe Basarabia a fost provincia ruptă din trupul Moldovei în anul 1812 și revenită la patria mamă în anul 1918 prin voința unei mari populații care, după un veac de aservire, nu-și uitase originea, nici limba strămoșească și nu-și înstrăinase nici obiceiurile și simțirea.

Unirea Basarabiei cu România nu a fost un act de cucerire, ci un act de eliberare săvârșit pe temeiul unor drepturi care au fost și au rămas în conștiința neamului nostru imprescriptibile.

Bucovina era provincia românească ruptă din trupul Moldovei în anul 1775 și revenită României integrate în hotarele ei etnice prin manifestarea voinței populației sale, lămurit exprimate în data de 28 noiembrie 1918.

Basarabia a fost și a rămas una din cele mai vechi fortărețe ale românismului, iar populațiile străine care s-au pripășit pe pământul ei nu i-au putut schimba nici caracterul și nici înfățișarea.

Basarabia cu populația ei răzeșească, cu toate cetățile și ctitoriile ei voievodale din vremea lui Ștefan cel Mare, a fost și a rămas provincie românească.

În noaptea de 26 spre 27 iunie 1940, guvernul U.R.S.S., printr-un ultimatum care expira în 24 de ore a cerut României de atunci acest teritoriu românesc, precum și nordul Bucovinei.

În această situație extrem de dificilă, România avea de ales între rezistența armată sau acceptare.

Rezistența însemna războiul, războiul unui imperiu numărând 180 milioane de oameni împotriva unei țări de aproape 20 milioane de locuitori, silită de o gravă situație internațională să vegheze și pe alte fronturi.

Acceptarea însemna jertfirea Basarabiei, ciuntirea Bucovinei de Nord și o gravă știrbire adusă unității noastre naționale.

Nu se cunoaște în istoria națională problemă mai chinuitoare decât aceea pusă spre rezolvare Coroanei și sfetnicilor ei în zilele de 27 și 28 iunie 1940.

Guvernul lui Carol al II-lea nu a putut rezista acestui ultimatum cu urmări tragice. Partea română a încercat să negocieze această problemă dar a primit un al doilea ultimatum, în care se cerea evacuarea de urgență a teritoriilor amintite.

După îndelungi dezbateri purtate în Parlamentul României, în ultimul ceas Consiliul de Coroană a fost nevoit să accepte decizia luată de guvernul sovietic.

Alături de savantul Nicolae Iorga și alți miniștri, Gheorghe Tătărescu, președintele Consiliului de Miniștri, declara în fața Parlamentului și a țării, printre altele, următoarele: „Am hotărât evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Sus, pentru a salva azi ființa statului român și pentru a nu pune în primejdie viitorul românismului. Declar aici că am luat această hotărâre sub presiunea forței, într-unul din cele mai grele momente ale istoriei noastre, lăsând viitorului și urmașilor sarcina să judece actul nostru”.

Fără un temei legal, sovieticii ocupau abuziv și ținutul Herța, ce nu fusese pomenit în notele ultimative.

În final, era pierdută Basarabia, având o suprafață de 44 500 km2 , cu o populație de peste 3 milioane locuitori, nordul Bucovinei cu ținutul Herța, ce aveau peste 6 000 km2 și o populație de 500 000 locuitori.

Așadar, pentru integritatea teritorială a României, data de 28 iunie 1940, rămâne o zi nefastă în care sovieticii cu acordul Germaniei ne-au smuls abuziv din pământul străbun.

Trecând prin epoci de criză fără pereche și vremuri zbuciumate, reamintim trecutul și adevărul istoric, prețuim și cunoaștem mai îndeaproape istoria neamului românesc, reînviind astfel spiritul național.

 

Leon Armeanca

http://www.ziarulmara.ro/?p=56450

01/07/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: