BASARABEANCA. VIDEO
Cântec preluat de la Corul Profesoral din Straşeni, Basarabia.
Interpretează Teudosia Cozmin.
Nascută în 1938, în raionul Floreşti, comuna Bobulesti, în Basarabia românească, a fost deportata de ocupanţii ruşi în anul 1949, impreună cu mama si surorile sale în regiunea Amur.
S-au intors în locul de baştină în 1957.
Tatal său a fost arestat in 1945, după care nu s-a mai ştiut nimic de el
ROMÂNCUȚA – BASARABEANCA
Nu port opincuţă,
Ciobaniţă nu-s,
Dar sunt romanucuţă,
Sus inima, sus.
Am o ţară, două n-am,
Nu-s de vină ca mi-i neam,
Că mi-i neam şi o iubesc
Şi-o sărbătoresc.
România-i Ţara mea,
Şi-o să ne unim cu ea
C-aşa vrem şi tu, şi eu,
Dar şi Dumnezeu.
Cântă Ciocârlia
Şi-mi şopteşte aşa:
Tu eşti româncuţă
Eu sunt vocea ta.
Am o ţară, doua n-am,
Nu-s de vina că mi-i neam,
Că mi-i neam şi o iubesc
Şi-o sărbătoresc.
România-i Ţara mea,
Şi-o să ne unim cu ea
C-aşa vrem şi tu, şi eu,
Dar şi Dumnezeu.
Sus la iconiţă
Busuioc am pus
Eu sunt româncuţă
Sus, inima, sus!
Am o ţara, două n-am,
Nu-s de vina că mi-i neam,
Că mi-i neam şi o iubesc
Şi-o sărbătoresc.
România-i Ţara mea,
Şi-o să ne unim cu ea
C-aşa vrem şi tu, şi eu,
Dar şi Dumnezeu.
Tot românul are
Ochii inlacrimaţi
Noi dorim Unirea
Fiindca suntem fraţi.
Am o ţară, două n-am,
Nu-s de vină că mi-i neam,
Că mi-i neam şi o iubesc
Şi-o sărbătoresc.
România-i Ţara mea,
Şi-o să ne unim cu ea
C-aşa vrem şi tu, şi eu,
Dar şi Dumnezeu.
CITIŢI :
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns