O carte de lingvistică numită „A Magyar Szokeszlet Roman Elemeinek Tortenete”, publicată sub patronajul Academiei Maghiare de Științe, dovedește că 2.333 de cuvinte din lexicul de bază al limbii maghiare sunt împrumuturi din limba română ! VIDEO
În anul 1982, sub patronajul Academiei Maghiare de Științe, a fost tipărită o carte de lingvistică numită „A Magyar Szokeszlet Roman Elemeinek Tortenete”, în care se dovedește că 2.333 de cuvinte din lexicul de bază al limbii maghiare sunt împrumuturi din limba română!!!
Cu toate că această carte a ajuns un an mai târziu la Academia Română, adică în anul 1983 (după cum ne spune directorul editurii Uranus, Dumitru Ioncică), lingviștii români au ignorat-o, astfel că aceleași 2.333 de cuvinte pe care ungurii demonstrează că le-au împrumutat din limba română, în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, apar ca împrumuturi din… maghiară (!!!) sau alte limbi.
Bakos Ferenc 1922-1996
În condițiile în care Institutul de Lingvistică al Academiei Române este condus de Academicianul Marius Sala, un specialist în ebraică, care și-a luat doctoratul în filologie cu teza Fonetica și fonologia iudeospaniolei din București, aproape că am putea înțelege lipsa de interes pentru lucrarea maghiară de lingvistică.
Acceptarea ei ar dinamita întregul DEX, acest “copil infirm al Academiei Române” (Dumitru Ioncică), pe care niciun lingvist din cadrul Institututlui de Lingvistică pare că nu vrea să-l trateze.
Imaginați-vă: ungurii spun că un mare număr de cuvinte din limba maghiară sunt împrumuturi din română iar lingviștii noștri pe puncte se fac că nu știu nimic de acest lucru pentru a conserva minciuna din DEX, care spune că românii nu au fost capabili să își conserve nici măcar cuvintele de bază legate de cele mai elementare lucruri și acțiuni și că limba română este o limbă bazată exclusiv pe împrumuturi din alte limbi!
Evident că fanaticii romanizării, latinopații cu patalama din toată țara sunt în pericol de a fi coborâți de pe pidestalul pe care s-au cocoțat.
În acest sens, vă recomand o altă carte demolatoare a romanizării și a DEX-ului, scrisă de cercetătoarea Iulia Brânză Mihăileanu:
“Pentru cine este nocivă Originea Traco-Dacă a Limbii Române?”.
Cartea este disponibilă pe http://dacia-art.ro/
Surse:
– Daniel Roxin – http://daniel-roxin.ro
– http://www.voci.ro/lingvistii-unguri-arunca-in-aer-academia-romana/
Suprafaţa României a crescut, arată calculele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
„Suprafaţa totală a României a fost actualizată de către Agenţia Natională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicitaţii imobiliare nr.7/1996, cu modificările si completările ulterioare”, arată un raport publicat de Institutului Naţional de Statistica (INS) citat de stirileprotv.ro.
În urma actualizării la care a procedat Agenţia Naţională de Cadastru si Publicitate Imobiliară (ANCPI), aflăm că în prezent suprafaţa totală a teritoriului României este de 238.397 km2.
Precedenta actualizare a suprafeței teritoriului României a fost făcută în 1971, când țara noastră a trecut de la proiecția cartografică Gauss-Kruger la modelul Krasovsky.
Și atunci, suprafața recalculată a țării crescuse, însă mai mult, de la 237.500 kmp la 238.391 kmp.
Aşadar, în urma recentei actualizări a suprafeţei ţării noastre, constatăm că aceasta a crescut cu 6 kilometri pătraţi, iar toate documentele oficiale şi site-urile de informaţii publice vor trebui actualizate, având în vedere faptul că pe site-urile publice sau private care cuprind informatii despre Romania, este trecuta vechea suprafaţă, de 238.391 kmp.
Ţara noastră este situată în emisfera nordică, la intersecţia paralelei 45° latitudine nordică şi meridianului de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanţe aproximativ egale faţă de extremităţile continentului european.
Suprafaţa României se modifică în timp, sub efectul schimbării cursului Dunării sau cursurilor râurilor care reprezintă frontiere cu statele vecine (Prut, Tisa, Mureş) şi mai ales pe ţărmul Mării Negre – unde suprafaţa creşte ca efect al depunerilor aluviunilor Dunării, dar şi scade, ca urmare a eroziunii, mai ales în sudul Litoralului.
Spre exemplu, suprafaţa şării noastre creşte constant în zona insulelor Sacalin, care urmează să devină în următoarele decenii ca urmare a aluviunilor Dunării depuse de curenţii marini, o peninsulă cu o suprafaţă sensibil mai mare decât cea a insulelor actuale, arată ultimele studii ştiinţifice ale specialiştilor.
Suprafaţa României reprezintă 4,8% din teritoriul Europei şi 5,4% din suprafaţa Uniunii Europene.
Frontiera de stat are o lungime totală de 3 150 km, vecinii României fiind Republica Moldova în nord-est, Ucraina în nord, Ungaria în nord-vest, Serbia în sud-vest, Bulgaria în sud şi frontiera maritimă la Marea Neagră, după cum urmează:
-
247 km –graniţe maritime
-
1 860 km – graniţe fluviale pe: Dunăre, Prut, Tisa
-
1 043 km – graniţe terestre
La suprafaţa terestră a ţării noastre se adaugă cei 23 700 km² ai platformei continentale a Mării Negre.
Din punct de vedere al suprafeţei, România se clasează pe locul 13 în Europa şi locul 80 pe Glob, iar populaţia sa rezidentă era potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, estimată în data 1 ianuarie 2017 la 19.310.216 locuitori, locul 10 în Europa şi 43 pe Glob.
Relieful ţării noastre este alcătuit din munţi, dealuri şi câmpii dispuse în amfiteatru, concentric.
Pe teritoriul României este situată aproape toată suprafaţa Deltei Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi, care reprezintă 31% din suprafaţa ţării, aceştia fiind comparaţi adeseori cu o cetate orografică având în interior Podişul Transilvaniei.
Diferenţa de altitudine între nivelul Mării Negre şi cel mai înalt vârf din Carpaţi, vârful Moldoveanu, este de 2 544 m.
Mai trebuie subliniat că 2/3 din lungimea lantului carpatic se desfăşoară pe teritoriul României.
În exteriorul Munţilor Carpaţi se află un inel de dealuri — Subcarpaţii şi Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) şi condiţiilor favorabile culturii viţei-de-vie şi pomilor fructiferi.
În est şi sud se extind trei mari podişuri (Moldovei, Dobrogei şi Getic), dar şi Podişul Mehedinţi, în timp ce în sud şi vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) şi Câmpia de Vest.
România beneficiază de toate tipurile de unităţi acvatice: fluvii şi râuri, lacuri, ape subterane, ape marine.
Particularităţile hidrografice şi hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziţia geografică a ţării în zona climatului temperat-continental şi de prezenţa arcului carpatic.
Din punct de vedere istoric, există 3 provincii tradiţionale: Valahia (formată din regiunile Oltenia, Muntenia şi Dobrogea), Moldova şi Transilvania (formată din regiunile Banat, Crişana, Maramureş şi Ardeal).
Împărţirea României în judeţe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când într-un hrisov, domnitorul muntean Mircea cel Bătrân numeşte „ţinutul Vâlcii”, judeţ.
Astfel, judeţul Vâlcea este primul judeţ atestat documentar de pe teritoriul actual al României.
România are în prezent 41 de judeţe, la care se adaugă municipiul-capitală Bucureşti, are 2 685 de comune însumând 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună şi mai are 263 de oraşe, dintre care 82 sunt municipii.