CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

În judeţele româneşti cu populaţie maghiară semnificativă va fi impus în spitale criteriul etniei în dauna criteriului profesional. Limbile turcă,”romani”, dar şi alte limbi ale minorităţilor naţionale, vor deveni de asemenea oficiale în spitalele din România


 

 

 

 

 

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, a declarat recent în cadrul unei conferinţe de presă, că, aşa cum prevăd noile reglementări legale, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe va asigura, începând cu data de 1 ianuarie 2018, condiţiile necesare pentru ca pacienţii să-şi poată folosi limba maternă în relaţia cu personalul medical,  transmite Agerpres preluat de Mesagerul de Covasna.

 

 

Foto: Tamas Sandor

 

Întrebat dacă obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare nu va îndepărta medicii de această zonă, în condiţiile în care şi aşa se înregistrează un decit de personal medical, Tamas Sandor şi-a exprimat speranţa că Legea salarizării unice va opri exodul medicilor către străinătate, iar cei care provin din această zonă se vor întoarce acasă.

 ” Însă, într-adevăr, acele persoane care intră în contact direct cu cetăţenii de etnie maghiară din judeţul nostru, eu am susţinut şi susţin în continuare, trebuie să cunoască şi limba maghiară. Aici nu spun că trebuie să e ungur, ci că trebuie să cunoască şi limba maghiară. (…) Deci, susţin acest lucru. (…)

Nu înseamnă că toţi medicii din primul pas trebuie să ştie (…), asta înseamnă ca asistentul sau asistenta care e lângă medic să ştie, deci permanent să e cineva care cunoaşte şi meseria şi limba pacientului”.

În Spitalului Județean Covasna, 8 secții din cele 27 ale Spitalului de Urgență Covasna nu au doctori etnici maghiari.  

În toate aceste secții se va întâmpla una din două situații: fie vor fi scoase la concurs noi posturi de doctori și vor fi angajați automat doar doctori de limba maghiară (bugetul instituției va trebui mărit pentru a acoperi noile posturi), fie o parte dintre doctorii români angajați deja vor fi dați afară pentru a face loc altor doctori, etnici maghiari, care vorbesc limba maghiară.

Aceleaşi probleme le va ridica şi personalul medical mediu existent în prezent necunoscător al limbii maghiare.

„Această lege va impune criteriul etniei în dauna criteriului profesional”, scrie Dan Tănasă pe blogul său, acuzând că în acest fel se face jocul UDMR și al proiectului Trianon 100.

O hotărâre recentă a Curții Constituţionale a decis constituţionalitatea legii privind folosirea limbii materne în spitalele şi centrele de asistenţă socială din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%.

Actul normativ prevede şi un prag alternativ, cel puţin 5.000 de persoane. Legea, inițiată de UDMR a fost inițial votată în unanimitate în Camera Deputaţilor, ulterior fiind contestată la CCR de către PNL, PMP şi USR.

O urmare directă este modificarea Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul Sănătăţii.

Astfel, la articolul 7, după litera l) se introduce o nouă literă, lit. m), cu următorul cuprins:

,,asigurarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”.

Jurnalistul covăsnean Dan Tănasă, care a dat o atenție deosebită acestei modificări legislative, comentează:

„În fapt, adoptarea acestei prevederi legale constituie o nouă discriminare pozitivă inutilă la adresa comunității maghiare din România și va duce, printre altele, la epurarea etnică a românilor din unitățile spitalicești din Transilvania în general și din județele Covasna și Harghita în mod special. (…)

Niciun etnic maghiar din România nu s-a plâns că nu a fost angajat într-un spital din România pentru că este etnic maghiar sau pentru că știe limba maghiară la fel cum niciun pacient de etnie maghiară nu s-a plâns că nu este tratat în România pentru că nu există personal medical vorbitor de limba maghiară”.

Dan Tănasă, bun cunoscător al situației din Harghita și Covasna, aduce în discuție experiența cu modificările similare aduse legii administrației locale, Legea 215/2001, prin care „UDMR a epurat etnic pe românii din administrația publică locală din zonele controlate de UDMR”.

„Zeci de instituții publice din județele Covasna și Harghita, dar și din Transilvania în general, condiționează angajarea de cunoașterea limbii maghiare pentru absolut toate posturile scoase la concurs.

Un caz foarte cunoscut este, spre exemplu, Primăria Miercurea Ciuc, în care absolut toate posturile sunt condiționate la angajare de cunoașterea limbii maghiare”, scrie Tănasă.

 

Limba „romani” –  devine oficială în spitale 

 

 

O altă situație pe care Dan Tănasă o pune în evidență este oficializarea limbii romani în spitalele din București și din alte localități în care sunt peste 5000 de minoritari romi.

Tănasă crede că majoritatea care a susținut această modificare, nu ar fi luat în calcul că limba romani va deveni limbă oficială în spitalele din capitala României.

În București locuiesc peste 23.900 de romi, cifra oficială, dar peste 5.000 de cetățeni declarați de etnie romă „locuiesc și în Buzău, Cojasca (Dâmbovița), Craiova, Brăhăsești (Galați) sau Ploiești”, exemplifică jurnalistul.

„Toți acești cetățeni români de etnie romă se pot prezenta la unitățile spitalicești vorbind doar în limba romani.

Autoritățile publice locale sunt obligate acum, prin această lege, să asigure medici și asistente medicale vorbitori de limba romani, în caz contrar primarii acestor localități putând fi acuzați de încălcarea legii și chiar de discriminare a cetățenilor români de etnie romă”.

   Este de comentat faptul că, în timp ce investițiile pentru educație au scăzut în mod dramatic față de perioada anterioară lui 1989 (5% față de 11%), în condițiile în care nivelul de școlarizare scade, asemenea prevederi pot avea un impact major asupra nivelului conștiinței naționale, o noțiune care se dorește, probabil, să cadă în desuetudine.

 

Surse:

https://ro.sputnik.md/society/20170512/12613730/alerta-limba-romani-oficiala-spitale-institutii.html

http://www.dantanasa.ro/exclusiv-limba-romani-si-limba-turca-devin-limbi-oficiale-de-stat-in-spitalele-din-bucuresti-buzau-constanta-si-craiova-cu-votul-psd-si-alde/

 

 

 

Anunțuri

05/06/2017 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. Sunt țări precum UK, unde dacă vrei să obții cetățenia, dai un examen de limbă și de cunoaștere a istoriei Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Examenul nu este o formalitate, din contra, este foarte dur. Dacă unii care chiar dacă s-au născut in țara numită România unde se vorbește LIMBA ROMÂNĂ la fel cum în Franța se vorbește limba franceză, sau în Germania unde se vorbește limba germană, nu vor să vorbească LIMBA ROMÂNĂ, păi atunci nu-i decât o soluție : să meargă acolo unde se vorbește limba pe care o vorbesc ei. Nimeni nu-i reține.

    Apreciază

    Comentariu de Dorel Romica Palenciuc | 06/06/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: