CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

4 iunie 1920 – o zi a dreptăţii pentru poporul român.Semnarea Tratatului de PACE de la Trianon.VIDEO 


 

 

 

 

Imagini pentru trianon tratat photos

4 iunie 1920 – A fost semnat Tratatul de Pace de la Trianon 

 

În 1920, în această zi, atât deputaţii cât şi senatorii din Parlamentul de la Budapesta s-au ridicat în picioare şi au strigat surescitaţi : Nem, nem, Soha ! („Nu, nu, niciodată !”), cuvinte ce aveau să devină apoi, deviza iredentismului şi revizionismului unguresc de toate culorile.

Cauza a reprezentat-o semnarea Tratatului de Pace de la Trianon.

Ce s-a întâmplat însă la Trianon, pentru a conduce la o asemenea reacţie furioasă a deputaţilor şi senatorilor maghiari?

 

 

 

Palatul Marele Trianon de la Versaille, Franţa

 

                           

                  Foto:   Palatul Marele Trianon de la Versailles 

 

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, stat învins în Primul Război Mondial, succesoare a Imperiului Austro-Ungar.

Tratatul a fost semnat la Palatul Marele Trianon de la Versailles în Franţa, de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte, pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria.

Acest document este divizat în patru părţi:

  • Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

  • Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria).

    În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

  • Partea a treia (articolele 36-78) intitulata „Clauze politice pentru Europa„, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.

  • Partea a patra (articolele 79-101), intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei” conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.

 

 

 

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

    Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării     Tratatului de la Trianon, 1920

 

 

Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat, au fost delimitate în anii imediat următori.

Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germana Odenburg) din Burgenland care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămînă parte a Ungariei.

Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

Tratatul de la Trianon a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populaţie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari.

Tratatul a recunoscut dreptul istoric al popoarelor nemaghiare, din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii), la autodeterminare şi a statuat o realitate existentă deja pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor).

El recunoştea unirea la România a Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului şi a estului Banatului, recunoştea unirea Slovaciei şi a aşa zisei Ucraine Subcarpatice cu Cehia, alcătuindu-se astfel statul Cehoslovacia şi recunoştea unirea cu Serbia a Croaţiei, Sloveniei şi a părţii de vest a Banatului.

Între prevederile sale importante pentru noi românii, s-a evidenţiat de asemenea:

 

„Articolul 47.

România recunoaşte şi confirmă, faţă de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu principalele puteri aliate şi asociate, a dispoziţiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populaţiei prin rasă, limbă şi religie, precum şi pentru a proteja libertatea de tranzit şi un regim echitabil pentru comerţul celorlalte naţiuni.”

„Articolul 161.

Aliaţii şi guvernele asociate afirmă şi Ungaria acceptă responsabilitatea Ungariei şi aliaţilor ei pentru cauzele de pierderi şi daune la care guvernele aliate, asociate şi cetăţenii lor au fost supuşi, ca o consecinţă a războiului impus prin agresiunea Austro-Ungarǎ şi aliaţii ei.”

 

Pe de altă parte, Tratatul de la Trianon a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, ideal al revoluţionarilor maghiari de la 1848  şi al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârşit a Dublei Monarhii, chiar dacă nu în frontierele imaginate de aceştia.

Cu toate acestea, Tratatul a fost şi continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă.

 

CONCLUZII :

 

 

Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, ca de altminteri tot sistemul de tratate de la Paris, din anii 1919-1920, nu a făcut decât să recunoască justețea deciziilor luate de românii înșiși. Conferința de pace de la Paris a fixat noua hartă a Europei valabilă, în multe privințe, până astăzi și reprezintă prima decizie din istorie a marilor puteri, care au ținut seamă, în mare măsură, de voința popoarelor (polonez, ceh, slovac, român, sârb, croat, sloven, lituanian, leton, eston), consfințind și destrămarea imperiilor multinaționale (german, austro-ungar, rusesc, otoman).

Pentru România, Trianonul a însemnat recunoașterea granițelor etnice aproape firești ale statului nostru înspre vest.

Actul respectiv a consfințit controlul oficial al statului român asupra a încă circa 100.000 km pătrați.

Să nu uităm că România antebelică avea doar 137.000 km pătrați (Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova dintre Carpați și Prut, fără Bucovina și fără Basarabia) și că după Marea Unire avea 296.000 km pătrați.

Tratatul de la Trianon a pus o anumită ordine în regiunea Europei Central-Orientale, dând Slovacia slovacilor, Croația croaților și Transilvania românilor, în acord cu dreptul popoarelor majoritare la autodeterminare.

 

 

Surse:

 
http://istoria.md/articol/487/4_iunie,_istoricul_zilei#1920; 
https://ro.wikipedia.org;
http://foaienationala.ro/ioan-aurel-pop-nu-am-primit-transilvania-cadou

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/06/01/o-istorie-putin-cunoscuta-1919-armata-romana-a-cucerit-ungaria-pentru-a-o-elibera-romani-treceti-tisa/?preview_id=44906&preview_nonce=3b74e4e73f

 

 

 

 

Anunțuri

04/06/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. […] via 4 iunie 1920 – o zi a dreptăţii pentru poporul român. Semnarea Tratatului de PACE de la Trianon… […]

    Apreciază

    Pingback de 4 iunie 1920 – o zi a dreptăţii pentru poporul român. Semnarea Tratatului de PACE de la Trianon.VIDEO  — CER SI PAMANT ROMANESC – pogaciblog | 04/06/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: