CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.CRONOLOGIE (I). FOTO.VIDEO


 

Imagini pentru asasinat sarajevo photos

 

15/28 iunie 1914 – Sunt asasinaţi la Sarajevo (în Bosnia), de către Gavrilo Princip,un tânăr naţionalist sârb,  prinţul moştenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand şi soţia sa, Sofia.

Atentatul a reprezentat pretextul declanşării Primului război mondial, la care au participat 33 de state, cu o populaţie de peste un miliard de locuitori; bilanţul conflagraţiei a fost de cca. 10 milioane de morţi şi 20 de milioane de răniţi şi mutilaţi, pagubele materiale fiind evaluate la peste 278 de miliarde de dolari.

 

 7/20 iulie 1914 – reprezentanţii Antantei au făcut cunoscut acordul ţărilor lor privind unirea Transilvaniei cu România, în schimbul participării României la război împotriva Puterilor Centrale.

15/28 iulie 1914 – Austro-Ungaria a declarat război Serbiei.

 

19 iulie/1 august 1914

 

 Germania a declarat război Rusiei. Împăratul Wilhelm al II-lea a transmis telegrafic regelui Carol I (foto), comunicându-i declaraţia de război contra Rusiei şi cerându-i expres să i se alăture.

La 20 iulie/2 august 1914, o telegramă, cu conţinut similar, a fost adresată regelui Carol I din partea împăratului Austro – Ungariei Franz Joseph I.

Comunicări similare au avut loc, periodic, din partea celor doi împăraţi, până la intrarea României în conflict.

 

 

21 iulie/2 august 1914 – Germania a declarat război Franţei şi Belgiei.

 

 

 

 

22 iulie/3 august 1914 – Consiliul de Coroană s-a întrunit la Castelul Peleş (foto) de la Sinaia în prezenţa regelui Carol I, a principelui moştenitor Ferdinand, a primului ministru Ion I.C. Brătianu, a tuturor membrilor guvernului, a foştilor prim-miniştri conservatori şi liberali. Regele Carol I s-a pronunţat pentru intrarea României în război alături de Puterile Centrale.

A fost sprijinit numai de Petre P. Carp, care considera acest război ca o nouă înfruntare între germanism şi panslavism.

În opinia lui Petre P. Carp expansiunea Rusiei reprezenta pentru România primejdia cea mai mare.

În urma unor aprinse dezbateri, Consiliul de Coroană a respins intrarea ţării noastre în război alături de Puterile Centrale, întrucât acestea, prin agresiunea asupra Serbiei, au încălcat caracterul defensiv, de apărare, al Tratatului din 1883, şi a hotărât adoptarea unei politice de neutralitate armată, decizie în concordanţă cu interesele naţionale ale României.

 

 

 

 

Regele Carol I, monarh constituţional, s-a supus voinţei generale. Au urmat o serie de presiuni diplomatice exercitate de către puterile beligerante asupra României pentru a intra în război.

Antanta a promis sprijin pentru unirea cu statul român a provinciilor româneşti aflate sub ocupaţia Austro-Ungariei, iar Puterile Centrale recunoaşterea graniţelor Moldovei dinainte de anul 1812.

 

 

2/15 septembrie 1914 – armata rusă a ocupat oraşul Cernăuţi (foto), iar la 15/28 septembrie 1914, Storojineţ, atingând graniţa ţării noastre la Movileni şi a marcând noua frontieră cu inscripţia „Rusia nouă“.

La 21 octombrie 1914 austriecii au reocupat regiunea. Bucovina a devenit teatru de război, cunoscând ocupaţii alternative ale trupelor ţărilor beligerante.

 

10/23 septembrie 1914 – a fost încheiat la Bucureşti acordul româno-italian prin care cele două state se angajau să se consulte reciproc în problema menţinerii neutralităţii, iar dacă aceasta va fi încălcată, să acţioneze de comun acord, în vederea salvgardării propriilor interese.

 

 

 

18 septembrie/1 octombrie 1914 – s-a încheiat la Petrograd, Convenţia secretă ruso-româno, prin care Rusia se angaja să garanteze şi să apere integritatea teritorială a României şi recunoaşterea drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români în schimbul unei neutralităţi binevoitoare a ţării noastre faţă de Rusia („Acordul Sazonov – Diamandy“).

 

 

 

 

 

24 ianuarie/6 februarie 1915 – s-a încheiat acordul româno-italian care prevedea asistenţă mutuală în caz de agresiune neprovocată din partea Austro-Ungariei.

 

 

 

13/26 aprilie 1915 – s-a încheiat Tratatul de alianţă între Italia şi Antanta.

Italia (foto – regele Victor Emanuel III) declara război Austro-Ungariei (9/22 mai 1915).

În pofida acordurilor existente între România şi Italia, guvernul de la Roma nu a informat guvernul român în legătură cu semnarea acestui tratat.

 

 

 

10/23 iunie 1915 – Ionel I.C. Brătianu a respins propunerea contelui Ottokar Czernin (ministrul Austro-Ungariei la Bucureşti – foto), privind intrarea în război de partea Puterilor Centrale, în schimbul retrocedării Bucovinei şi a unor concesii minore oferite României de guvernul Ungariei.

 

 

 

 

 

22 iunie/5 iulie 1915 – Se desfăşoară la Calais întrevederea  dintre Th. Delcassé, ministrul de externe al Franţei, şi premierul britanic H.H. Asquith (foto), care s-a finalizat cu încheierea unui acord privind satisfacerea revendicărilor guvernului român în vederea intrării ţării noastre în război de partea Antantei.

 

 

 

 

29 iulie 1916 – are loc, la Pless (oraş din Polonia – foto), un Consiliu de Război al Puterilor Centrale la care este fixat planul de campanie militară împotriva României şi rolul încredinţat Bulgariei în această operaţiune.

 

15/28 august 1916

 

Germania  declară război României.

 

 

 Foto: Stema Germaniei

 

 

4/17 august 1916 – S-a semnat, la Bucureşti, de către Ion I.C. Brătianu, primul-ministru al României, de Stanislas Poklevski-Koziell, contele de Saint-Aulaire, Sir George Barclay şi baronul Carlo Fasciotti, miniştri plenipotenţiari la Bucureşti ai Rusiei, Franţei, Marii Britanii şi Italiei, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte.

Printre condiţiile intrării României în război, de partea Antantei, se stipula şi satisfacerea dezideratului unirii cu România a teritoriilor româneşti: Bucovina, Transilvania, Crişan, Maramureş, Banat, aflate în stăpânirea Austro-Ungariei.

 

 

 

 

Tratatul de alianţă a fost completat cu o convenţie militară, prin care România se obliga să-şi mobilizeze toate forţele militare terestre şi navale şi să intre în război cel mai târziu până la 15/28 august 1916 şi numai împotriva Austro-Ungariei; convenţia prevedea condiţiile de colaborare dintre armata română şi armatele aliate: ofensiva generală a armatei ruse pe direcţia câmpiei ungare; ofensiva frontului de la Salonic împotriva Bulgariei; preluarea apărării Dobrogei de către trupele ruse; începerea aprovizionării României cu armament şi echipament militar.

 

 

 

17/30 august 1916

 

 

 

 

 

Trupele Armatei a II-a române au intrat în Braşov.

 

 

 

17/30 august 1917

 

 

 

Turcia a declarat război României.

 

 

18/31 august – 19 august/1 septembrie 1916.

 

 

 

 

 

Trupele bulgare au atacat (fără o declaraţie prealabilă de război) elementele înaintate ale armatei române din Dobrogea.

 

 

18/19 august–1/2 septembrie – 24 august/6 septembrie 1916

 

 

Are loc bătălia de la Turtucaia. Trupele române de la Turtucaia, comandate de generalul Constantin Teodorescu, subordonat comandantului Armatei a III-a, generalul Mihai Aslan, suferă grele pierderi, sunt înfrânte şi obligate să se predea.

 

 

 

 

„Dezastrul de la Turtucaia“ a costat armata română mii de morţi şi răniţi (160 de ofiţeri şi 6000 de soldaţi), iar 480 ofiţeri şi 28.000 de soldaţi sunt făcuţi prizonieri, din încercuire scăpând numai 5500 de militari.

Această grea înfrângere a influenţat în mod negativ starea de spirit a ostaşilor români şi a populaţiei.

 

 

 

19 august/1 septembrie 1916

 

 

 

 

 

Bulgaria a declarat război României (foto – țarul bulgar Ferdinand).

 

19 august/1 septembrie 1916

 

 

 

 

 

Trupele române din Armata a I-a au luat cu asalt poziţiile fortificate din zona Cerna şi au pus stăpânire pe aliniamentul Ozoina – Alion.

 

23 august/5 septembrie – 25 august/7 septembrie 1916.

 

 

 

 

Bătălia de la Bazargic s-a soldat cu retragerea trupelor ruso-române şi ocuparea oraşului de către armatele germano-bulgare-turce.

 

 

23 august/5 septembrie 1916.

 

 

 

 

 

Trupele române din grupul „Cerna“, comandat de generalul Ion Dragalina (foto), au intrat în Orşova, ţinând sub control calea Dunării, utilizată de inamic pentru aprovizionarea armatelor germano-bulgare care operau pe frontul de sud.

 

 

24 august/6 septembrie – 29 august/11 septembrie 1916.

 

 

 

 

S-a desfăşurat bătălia de la Miercurea-Ciuc, în urma căreia trupele Armatei de Nord, după lupte aprige, eliberează oraşul.

 

26 august/8 septembrie 1916

 

Trupele române au evacuat Silistra, ameninţată după pierderea   Turtucaiei.

 

 

 

 

14/27 august 1916 – al doilea Consiliul de Coroană, la Palatul Cotroceni din Bucureşti, în prezenţa regelui Ferdinand I şi a principelui Carol, moştenitorul Tronului.

 

 

 

La Consiliu au participat membrii guvernului, preşedintele Adunării Deputaţilor, vicepreşedintele Senatului, foşti miniştri, şefii partidelor de opoziţie, foşti preşedinţi ai Adunării Deputaţilor.

Reprezentanţii conservatorilor antantofili, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, C. Olănescu, C. Cantacuzino-Paşcanu au susţinut intrarea în război de partea Antantei, dar Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman şi Theodor Rosetti au cerut continuarea poziţiei de expectativă, de respectare „a neutralităţii cinstite“.

Petre P. Carp, germanofil convins, se opunea intrării României în război de partea Antantei („A merge cu Rusia – declara el – este a izbi în interesele ţării şi în continuitatea dinastiei“), acesta pronunţându-se pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale.

Cu o mare majoritate, Consiliul de Coroană a aprobat tratativele angajate de Ionel I.C Brătianu, implicit pentru intrarea României în război de partea Antantei.

 

 

 

14/27 august 1916 – România a declarat război Austro-Ungariei. Declaraţia de război, remisă împăratului Austro-Ungariei de Edgar Mavrocordat, ministrul României la Viena, era motivată prin lipsa de înţelegere a cercurilor guvernante austro-ungare faţă de aspiraţiile şi interesele legitime ale românilor din Transilvania.

 

 

 

 

 

14/27 august –- 15/28 august 1916 – în noaptea de 14/27 spre 15/28 august 1916 armata română a trecut Munţii Carpaţi în Transilvania prin 17 puncte, începând operaţiunile militare împotriva Austro-Ungariei.

Pe frontul de nord transilvănean, comandamentul român a angajat 80% din efectivul total al trupelor române, care au pus stăpânire pe trecătorile Carpaţilor, angajând lupte la Timişu de Jos, în partea sudică a Sibiului şi în apropiere de Orşova.

La 19 august/1septembrie 1916, dispunerea trupelor române pe frontul Carpaţilor era următoarea: de la Vârciorova la izvoarele Argeşului – Armata I (comandant, generalul I. Culcer), la centru Armata a II-a (comandant, generalul Alexandru Averescu care, pe 27 august/9 septembrie 1916, este trimis pe frontul din Dobrogea, fiind înlocuit cu generalul I. Crăiniceanu), la aripa dreaptă, Armata a IV-a (comandant, generalul Constantin Prezan).

 

 

27 august/9 septembrie 1916

 

S-a desfăşurat bătălia de la Şelimbăr. Trupele române învingătoare au împins frontul până la Răşinari şi Orlat.

 

 

 

 

15/28 august 1916 – S-a difuzat Proclamaţia către ţară, semnată de regele Ferdinand, de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ionel I.C. Brătianu, precum şi de membrii guvernului:

„Români! Războiul care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că, pentru viitor, numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor.

Pentru neamul nostru, el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirei lui. După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze statul Român prin Unirea Principatelor, prin Războiul Independenţei, prin munca lor neobosită, pentru renaşterea naţională.

Astăzi, ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea Străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei unde Ştefan cel Mare doarme somnul lui de veci.

În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le reda dreptul ca într-o Românie întregită şi liberă de la Tisa până la Mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi aspiraţiunilor gintei noastre.

Români! Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui.

Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei. Cu Dumnezeu înainte.“

 

 

 

 

1/14 septembrie – 9/22 septembrie 1916

 

S-a desfăşurat bătălia de la Merişor-Petroşani. Puternica ofensivă germano-austro-ungare a determinat retragerea efectivelor române pe linia de frontieră.

 

 

1/14 septembrie 1916

 

 

 

Armatele ruso-române din Dobrogea au început să se retragă spre linia Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla.

 

 

 

3/16 septembrie – 8/21 septembrie 1916

 

 

A avut loc bătălia de la Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla. Ofensiva germano-bulgaro-turcă, condusă de feldmareşalul von Mackensen, a fost respinsă de trupele româno-ruse, comandate de generalul rus Zaioncikovski.

 

 

 

 

2/16 septembrie 1916 la Periş, lângă Bucureşti, în condiţiile înfrângerilor suferite de trupele române în Dobrogea, s-a desfăşurat întâlnirea comandanţilor de armate la Marele Cartier General unde, cu excepţia generalului Constantin Prezan, care susţinea menţinerea planului de campanie iniţial, s-a decis oprirea ofensivei în Transilvania, întărirea poziţiilor ocupate şi pregătirea forţelor necesare care urmau să fie transportate pe frontul de sud; 12/25 septembrie 1916 – capitala Bucureşti a fost bombardată de aviaţia inamică.

 

 

 

 

12/25 septembrie 1916

 

Contraofensiva Diviziei 11 infanterie române din sectorul Jiului, s-a soldat cu intrarea trupelor române în oraşul Petroşani.

 

 

 

13/26 septembrie – 15/28 septembrie 1916

 

Bătălia de la Sibiu a reprezentat prima mare confruntare de pe frontul de nord. Sub presiunea trupelor germano-ungare (din cadrul Armatei a IX-a), conduse de generalul Erich von Falkenhayn (care preluase comanda Armatei a IX-a germane la 6/19 septembrie 1916), trupele române sunt nevoite să se retragă. 16/29 septembrie – 20 septembrie/3 octombrie 1916 – bătălia de la Praid-Sovata a reprezentat ultima acţiune ofensivă a armatei române de pe frontul din Transilvania.

 

 

 

18 septembrie/1 octombrie – 20 septembrie/3 octombrie 1916.

 

 

S-a desfăşurat bătălia de la Petroşani care a determinat retragerea trupelor române pe linia de frontieră.

 

 

 

 

 

 
18 septembrie/1 octombrie – 22 septembrie/5 octombrie 1916.

S-a încercat de către generalul Alexandru Averescu desfăşurarea unei contraofensive în Dobrogea prin forţarea Dunării la Flămânda (25 km. nord-est de Giurgiu) („manevra de la Flămânda“).

După un succes iniţial, contraofensivă a fost oprită, trupele fiind transferate pe frontul din Transilvania, unde ofensiva germano-austro-ungară devenea ameninţătoare.

 

 

20 septembrie/3 octombrie 1916

Ofensiva generală germano-austro-ungară (Armata a IX-a germană şi Armata I austro-ungară), comandată de către generalul Erich von Falkenhayn (foto), declanşată la 13/26 septembrie 1916, a dus la retragerea generală a trupelor române din Transilvania.

Aliaţii României nu şi-au respectat angajamentele asumate în scris de a sprijini militar ţara noastră.

 

 
24 septembrie/7 octombrie – 25 septembrie/8 octombrie 1916

 

S-a desfăşurat bătălia de la Braşov la care a participat Armata a II-a română, aflată sub comanda generalului Alexandru Averescu. Trupele române au fost nevoite să se retragă şi au ocupat poziţii pe crestele Munţilor Carpaţi.

 

 

28 septembrie/11 octombrie – 14/27 octombrie 1916.

 

 

 

A avut loc  prima bătălie de la Oituz. Trupele Diviziei a 15-a infanterie române, conduse de generalul Eremia Grigorescu (foto), au oprit înaintarea armatei germano-austro-ungare în ziua de 9/22 octombrie 1916 şi au restabilit linia frontului pe înălţimile montane care reprezentau frontiera.

La 30 septembrie/13 octombrie 1916, generalul David Praporgescu, comandantul Grupului român de la Olt, a fost ucis de un obuz inamic.

Sub deviza „Pe aici nu se trece“, ostaşii Diviziei 15 infanterie (denumită şi „Divizia de Fier“) au luptat cu tenacitate, comandantul acesteia, generalul Eremia Grigorescu, fiind distins cu ordinul „Mihai Viteazul“ clasa a III-a.

 

 

29 septembrie/12 octombrie – 10/23 octombrie 1916

 

 

S-au desfăşurat luptele de la Predeal. Armata germano-austro-ungară a ocupat această localitate montană şi a încercat, fără succes, să străpungă frontul spre Valea Prahovei.

30 septembrie/13 octombrie – 15/28 noiembrie 1916 – în zona Câmpulungului, la Bran şi Dragoslavele, a fost oprită ofensiva germano-austro-ungară de către Divizia 22 infanterie română, zădărnicind intenţiile inamice de a prelua controlul asupra trecătorilor din estul Carpaţilor Meridionali şi de a pătrunde în Muntenia.

 

 

 

1/14 octombrie 1916

 

Armata a IV-a română, aflată sub comanda generalului Constantin Prezan (foto), a încheiat retragerea şi a ocupat poziţii pe crestele Carpaţilor Orientali.

 

 

3/16 octombrie 1916

 

 

 

Misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (foto), a sosit în România.

 

 

 

3/16 octombrie – 14/27 noiembrie 1916

 

S-a declanşat o puternică ofensivă germano-austro-ungară pe văile Oltului şi Topologului.

Trupele inamice au ocupat Râmnicu-Vâlcea (12/25 noiembrie 1916) şi Curtea de Argeş (14/27 noiembrie 1916).

 

 

 

6/19 octombrie – 8/21 octombrie 1916

 

 

 

S-a declanşat o puternică ofensivă germano-bulgară în Dobrogea. Frontul româno-rus a fost străpuns, oraşul Constanţa a fost evacuat, iar trupele ruso-române din zonă au început retragerea.

 

 

 

10/23 octombrie – 16/29 octombrie 1916

 

A avut loc  prima bătălie pe Jiu. Trupele Armatei I române, comandate de generalul Ion Dragalina (l-a înlocuit pe generalul Ioan Culcer), au respins ofensiva inamică (Grupul Kneussel) şi au oprit, temporar, prin rezistenţa şi ofensiva Diviziei 11 infanterie (14/27 octombrie – 16/29 octombrie 1916), înaintarea acestuia spre Oltenia şi vestul Munteniei. În confruntare s-a remarcat Ecaterina Teodoroiu – „Eroina de la Jiu“.

Generalul Ion Dragalina, în timpul inspectării frontului, a fost grav rănit şi a încetat din viaţă în ziua de 24 octombrie/6 noiembrie 1916, într-un spital din Bucureşti.

Comanda Armatei I române a fost preluată de generalul Nicolae Petala. 28 octombrie/10 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916 – a doua bătălie de la Oituz a dus la respingerea ofensivei armatelor germano-austro-ungare. 29 octombrie/11 noiembrie – 4/17 noiembrie 1916 – s-a desfăşurat a doua bătălie de la Jiu. Presiunea a patru divizii de infanterie şi a două divizii de cavalerie germane a determinat cedarea frontului de către armata română.

Trupele inamice au ocupat oraşul Jiu (2/15 noiembrie 1916) şi au pătruns în Câmpia Olteniei. 8/21 noiembrie 1916 – trupele germane au ocupat Craiova.

 

 

 

10/23 noiembrie 1916

 

Armata germano-bulgară (Grupul Kösch), comandată de feldmareşalul Mackensen (foto), a forţat Dunărea la Zimnicea, primejduind ultimele linii de rezistenţă ale armatei române din faţa capitalei Bucureşti.

 

 

 

 

11/24 noiembrie 1916

Generalul Constantin Prezan, fost comandant al Armatei de Nord române, a fost numit comandant al Grupului de Armate, compus din Armata I (generalul D. Stratilescu), Grupul apărării Dunării (generalul C. Iancovescu), Divizia 21 infanterie (generalul D. Lambru), Divizia 9/19 (generalul C. Scărişoreanu), precum şi din alte mari unităţi aflate în rezervă sau in refacere.

 

11/24 noiembrie 1916 – Armata germano-austro-ungară (Grupul Kühne) a forţat Oltul la Stoeneşti şi a declanşat o puternică ofensivă, împreună cu Grupul Kraft, în Câmpia Munteniei.

 

 

12/25 noiembrie 1916

 

 

 

Autorităţile de stat române au părăsit Bucureştiul şi s-au mutat la Iaşi care a devenit, temporar, Capitala României, redusă la o treime din teritoriul iniţial (foto – familia regală părăsește Capitala).

 

 

 
14/27 noiembrie 1916

Grupul de manevră (Diviziile 2/5, 9/19, şi 21 infanterie),sub comanda generalului Constantin Prezan, a atacat pe direcţia Alexandria – Zimnicea trupele Grupului Kösch care se afla în ofensivă spre Bucureşti.

Lipsa sprijinului din partea trupelor ruse nu a dus la valorificarea succesului, soldaţii români având de înfruntat singuri un inamic numeros şi bine dotat din punctul de vedere al tehnicii de luptă.

 

15/28 noiembrie 1916 – Regimentul 2 Roşiori, condus de colonelul Naumescu s-a opus inamicului la Prunaru-Vlaşca dar a suferit numeroase pierderi în rândul ostaşilor.

 

 

23 noiembrie 1916.

 

 

După succesele inițiale ale armatei române, au urmat o serie de înfrângeri, care au dus la ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale.

 

 

 

ocuparea bucurestiului in primul razboi mondial

Foto: Trupele germane mărşăluiesc prin Bucureşti

 

 

Armata  germană a ocupat şi oraşul Ploieşti, unde cele 26 de instalaţii de rafinare a petrolului, toate cele 1677 sonde (dintre care 1047 productive) din regiunea petroliferă, rezervoarele din schele şi rafinării, cu 82.700 tone de petrol şi derivate din petrol au fost distruse de români, la solicitarea guvernelor englez şi francez, pagubele ajungând la 9.980.527 lire sterline.

 

 

 

 

CITŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/05/19/1916-si-jertfele-romaniei/

 

 

 

 

 

Anunțuri

02/06/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. […] cum am văzut în prima parte a articolului https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/06/02/romania-in-primul-razboi-mondial-cronologie-fot… o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forţe austro-ungare copleşite din […]

    Apreciază

    Pingback de ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (II). CRONOLOGIE. FOTO. VIDEO « CER SI PAMANT ROMANESC | 07/06/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: