CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ţara Năsăudului/ Districtus Rodnensis/ Vallis Valachalis – Istorii uitate

 

 

 

 

 

 Image result for tara nasaudului maps photos

Foto: Harta Năsăudului dinaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial (sursa: http://www.istoria-romanilor.com )

 

 

 

Ţara Năsăudului, este o regiune situată în nord-estul Transilvaniei, între culmile înalte ale Rodnei si Călimanilor şi are  două rute de circulaţie foarte vechi, singurele practicabile în această parte de miazanoapte a Carpaţilor şi de o importanţă mai mult decât strategică.

 

 

 

 

 

Image result for nasaud map photosBistrita-Nasaud1.jpg

 

Harta  judeţului (sursa imaginii: aici)

Vorbim de Drumul Dornelor si al Sucevei (care strabate Pasul Tihuta, trecatoare de renume intre culmile Calimanilor si cele mai joase ale Bargaielor), respectiv de cel al Rodnei (insirat de-a lungul Vaii Somesului Mare).

Acesta este ţinutul al cărui relief porneste de la înaltele piscuri ale coloşilor carpatici orientali, amintiti anterior, trece prin varfurile vulcanice si munceii aruncati de-a valma, ai Muntilor Bargau, pentru a se domoli între colinele, şesurile şi văile Podişului Transilvan.

Sunt meleaguri care-şi cântă cu mândrie moştenirea istorica de secole, precum şi trainicele tradiţii populare în  fascinantele sezatori , jocuri fecioresti sau sublimele clopuri cu pană de păun, cu care se mândresc feciorii locului. 

 

 

 

 

image0322.jpg

 Foto: Celebrul clop nasaudean cu pene de păun

 

 

Tot de-aici au văzut lumina zilei  titanii literaturii române George Cosbuc si Liviu Rebreanu, alături de alte numeroase somităti din diferite domenii de activitate care au pastrat şi au perpetuat cu demnitate mandria de a fi nasaudean.

Nu in ultimul rand, natura acestor locuri este una mai mult decat variată si primitoare, lasând loc întemeierii aşezărilor româneşti atât în luncile fertile ale râurilor cu ape bogate şi limpezi, cât şi pe prispele  munţilor.

Influenţa colonistilor germani se reflecta indeosebi în prima aşezare mai mare intemeiată de aceştia în arealul Nasaudului – cetatea  Bistriţa, atestată documentar la anul 1206, actuala capitală a judetului, care incă îşi etalează cu demnitate moştenirea săsească, oglindită indeosebi în arhitectură, dar şi in comportamentul oamenilor.

 

 

 

 

Related image

Orasul Bistriţa

Nasăudenii, oameni puternici si mandri, au avut de-a lungul timpului un cuvant important de spus. La initiativa suveranei austriece Maria Theresia, „Districtus Rodnensis” (denumit asa pe vremea romanilor, dupa satul Rodna, faimos odata pentru minele sale de argint) sau „Vallis Valachalis” (cum a fost intitulat acest tinut in vremea regelui Matei Corvinul), a devenit un district militarizat incepand cu anul 1762, formându-se aici Regimentul II de Graniţă Românesc, care îngloba un numar de 44 de localitati.

Aceasta militarizare a graniţelor,  facea parte din strategia habsburgilor la frontierele imperiului (fiind aplicată cu succes până în zona Banatului, şi a sudului Transilvaniei, dar si in alte regiuni ale crăimii)şi a avut un efect benefic în ceea ce  priveste modernizarea vieţii sociale, dar ţi a mentalitaţilor locuitorilor.

Se poate spune că percepţia populara de libertate şi de neingrădire, data de privilegiile cu care Matei Corvinul a inzestrat  teritoriul năsăudean de la rascrucea Drumului Rodnei si celui al Dornelor si Sucevei, s-a imbinat cu o anumita disciplină reieşita din influenţa pe care Catanele Negre (granicerii căliti in spiritul cazon austriac) a avut-o asupra arealului cu pricina.

Practic, mentalul obedient, specific altor categorii de ţărani (din regiuni in care iobagia a fost cuvantul de ordine) nu le stă in fire nasaudenilor, acestia fiind greu de strunit de cei care au cautat sa-i stapaneasca.

Pentru a tempera si a-şi apropia aceasta populaţie românească demnă şi predispusă la revolte, administraţia de la Viena a dus o politică prudentă, iar desele vizite imperiale precum si activitatea unor ofiteri de prestigiu si afuncţionarilor angajati in dezvoltarea regiunii au reuşit să câştige  increderea localnicilor. Propaganda austriaca revendica o asa-zisa descendenţă comună a Familiei de Habsburg şi a populatiei romaneşti – pe filiera latina.

Nu întâmplător Regimentului de Graniceri avea deviza „Virtus Romana Rediviva” (un  apel la latura sensibila a unei populatii ce se mândrea cu originile sale), faceau parte din acelasi proces adesea subtil de fidelizare a năsăudenilor.

 

 

 

 

r2gv17nn.jpg

Virtutea Romana Renascută

„Salve Parvae Nepos Romuli” („Va salut mici nepoti ai lui Romulus”) este formula in latina adresata de catre Imparatul Iosif al II-lea localnicilor din Vallis Valachalis.

Pentru cine nu a sesizat pe moment, cele 4 cuvinte din exprimarea in limba lui Traian se regasesc in denumirea unui acelasi numar de localitati actuale din Bistrita-Nasaud, la origine sate granicereşti întemeiate  in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.

Ce mandrie mai mare poate fi pentru acesti oameni decat să vadă  că pecetea locului de provenienta este data personal de fostul mare carmuitor de la Viena!

Iosif al II-lea a fost supranumit si „Bunul Imparat”, fiind faţa împărătească ce s-a aplecat poate cel mai mult spre problemele ţăranilor români, ale oamenilor simpli, prin desele sale vizite in zona de graniţa a Nasaudului si prin reformele intreprinse (in continuarea masurilor mamei sale, imparateasa Maria Theresia),  castigand prestigiu în ochii oamenilor locului şi intrand în mitologia populară ca un ocrotitor si binefacator al celor amarati, napastuiti de soarta.

Graniţa din aceasta parte a Imperiului s-a dovedit intr-un final a fi pe maini bune, recunoştinţa năsăudeană faţă de atentia oferită de habsburgi fiind adesea exprimată in actele de bravura ale granicerilor.

Astfel, Batalionul al II-lea al Regimentului Nasaudean a participat, printre altele, la luptele dintre austrieci si francezi desfaşurate in noiembrie 1796 in nordul Italiei.

In Batalia de la Arcole (langa Verona) acesti bravi oşteni au trezit admiratia a însuşi marelui împărat al francezilor, Napoleon Bonaparte, atunci cand armata acestuia a fost ţinută in loc vreme de 3 zile la capătul podului de pe râul Apone, un afluent al râului Adige.

Dedesubt, intr-o fotografie din secolul al XIX-lea apare una din fostele „Cătane Negre” ale faimosul Regiment II Grăniceresc, purtand in maini ramasiţele stindardului de lupta ce le-a ghidat vitejia nasaudenilor în sângeroasa bătalie cu trupele napoleoniene.

 

 

 

 

catanele_negre.jpg

Fost granicer roman din Nasaud

 

 

În intreaga campanie din Italia, dar si din Prusia (perioada 1793-1801), pierderile sufenite de catre Catanele Negre s-au ridicat la 1534 de oameni. Au urmat alte campanii duse cu vitejie contra armatelor franceze, dar si împotriva turcilor sau apolonezilor răsculati, în 1846, în Galiţia.

 

 

 

regiment+graniceresc.jpg

Harta: Zona strategică acoperită de Regimentul II român Năsăudean

 

 

In timpul amplelor mişcări sociale din anii de gratie 1848-1849, un batalion al regimentului romanesc a fost ademenit de mandatarii guvernului maghiar, in incercarea de a-l face sa se alature revolutiei acestora. Strategia nu a functionat, iar granicerii nasaudeni s-au implicat activ in luptele din Transilvania duse impotriva armatei revolutionare ungare, reafirmandu-si astfel atasamentul fata de Imparatul Austriei.

In aceasta ordine de idei, decizia imperiala de a desfiinta in anul 1851 regimentele de graniceri din armata austriaca (inclusiv Regimentul II Nasaud) a constituit o mare deziluzie in randul localnicilor, care au acceptat cu greu noua stare de fapt.

Se pare insa ca forta armata românească (Regimentul II Nasaud si Regimentul I Orlat, cantonat in sudul Ardealului) de sub tutela imperiala devenise prea versată şi prea calită in lupte, iar conjunctura desteptarii nationalismului european prin semnalul dat de „primavara popoarelor” de la 1848 a alimentat temerile austriecilor, cum ca exista o oarecare probabilitate ca dârjii luptatori sa nu mai poata fi tinuţi in frâu la un moment dat , luându-se astfel cea mai radicală masură cu privire la zonele militarizate de la limita craimii.

Insa suprapunerea acestei decizii conjuncturii in care regimentele de graniceri secui trădaseră cu ceva timp în urmă interesele Vienei (alaturandu-se revolutionarilor maghiari) a fost privita ca o afront adus loialitatii năsăudenilor, a carei temeinicie nu se punea in discutie. Totusi, propaganda imperială prin intermediul Bisericii şi al şcolilor, dar si activitatea ulterioara a multor soldaţi şi ofiţeri români din armata austriacă, au atenuat pe parcurs dezamăgirea populaţiei.

 

 

 

 

 

Image result for graniceri nasaudeni photos

Foto: Grăniceri năsăudeni (reconstituire)

Statistic vorbind, în cei 88 de ani de existenţă (16 aprilie 1762 – 22 ianuarie 1851), Cătanele Negre au participat la 20 de campanii militare, însumând 133 de bătălii, în care şi-au pierdut viaţa peste 3000 de soldaţi.

Drept recunoştinţă pentru aceste inalte fapte de bravură, Imparatul Franz Josef I a decis decorarea drapelului regimentului cu Medalia de Aur, la momentul respectiv acesta fiind singurul stindard din toata Armata Imperială onorat cu aceasta inalta distinctie!

In timp, conştiinţa românilor transilvaneni, precum si apariţia unei elite intelectuale capabile sa apere interesele acestora, au dus la o orientare naturala spre cauza unui stat national unitar, insa nostalgia vremurilor in care fiii Nasaudului faceau parte din grandioasa armata imperiala facea totuşi ca percepţia pozitiva fata de Curtea de la Viena sa dainuiasca multe decenii.

Sunt fapte concrete care dovedesc schimbarile masive de psihologie ale unei populatii traditional reticente fata de ocarmuirea straina, dar care a stiut sa aprecieze preocuparile migaloase ale administratiei austriece fata de trecutul, prezentul si viitorul unui terittoriu si al unei populatii strategic asezate la limita Imperiului, in calea pericolelor de la Rasarit.

Iar daca socotim, peste veacuri amprenta lasata de habsburgi asupra stilului de viata, a organizarii societatii rurale, gospodariei si familiei, nu putem vorbi decat de niste castiguri mai mult decat concrete, care au consolidat mentalitatile de ansamblu nasaudene. Totodata, nu trebuie omis nici faptul conform caruia avantajele oferite de Imparat au dus la consolidarea unei inedite oaze de romanism in zona Nasaudului.

Astfel, pe langa alte libertati, privilegiul de a studia, de a invata in limba romana a fost un catalizator al culturii si creatiei in limba materna. Iar acest lucru se reflecta in numarul mare de eruditi pe care i-a dat zona cu pricina in secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, pe langa Rebreanu sau Cosbuc putându-se aminti somitaţi precum Ion Pop-Reteganul (folclorist), Andrei Muresanu (celebrul poet), Iuliu Moisil (carturar si istoric), Leonida Pop (consilier militar al Imparatului Franz Iosif), Constantin Pavel (intemeietorul Operei din Cluj), Florian Porcius (reputat botanist, membru al Academiei Romane), Nicolae Draganu (lingvist), Iuliu Hossu (episcop greco-catolic), Nicolae Balan si Gavriil Banulescu (mitropoliti) s.a.

Prin capitalizarea diferitelor tipuri de venituri obtinute de comunele nasaudene, dar si din contributia persoanelor fizice, in vremea militarizarii austriece s-au creat o serie de fonduri graniceresti cu rol de acoperire a cheltuielilor administrative interne, sustinerea scolilor si confectionarea de echipament militar pentru vajnicii slujitori de la granita Imperiului. Dupa dizolvarea regimentului, reprezentantii comunelor au decis ca aceste fonduri sa nu fie impartite intre localitati, ci sa fie menite incurajarii culturii zonale, instruirii localnicilor, realizarii de scoli si remunerarii prin burse a tinerilor ce se trageau din mandrii graniceri.

Putem corobora aceasta decizie cu privilegiile oferite de Imparat, avand astfel o imagine fidela a complexului de factori ce a dus la inflorirea creatiei romanesti nasaudene. Fara doar si poate, Nasaudul ramane unul din „leaganele” emanciparii romanilor ardeleni, iar bogata sa istorie si mostenirea culturala lasata neamului ar trebui sa repuna acest tinut intr-un con de lumina mult mai favorabil.

In alta ordine de idei, sperand ca interesul a fost starnit, va invit ca dincolo de frumusetile Bucovinei si ale Maramuresului sa explorati si vecinatatile nasaudene, descoperind centre urbane cu o arhitectura de exceptie, colectii muzeistice si case memoriale cu un bogat bagaj informativ si emotional, ruine si urme ale unor conflicte ce pornesc din Evul Mediu timpuriu pana la cele doua razboaie mondiale, sate de munte de un farmec aparte, „vinuri imparatesti” precum cel de la Lechinta, borcutul (sau borvizul) intalnit in multe zone de la contactul vulcanismului carpatic, statiuni turistice de renume (Sangeorz Bai, Valea Vinului, Colibita, Piatra Fantanele), căi rutiere ce serpuiesc printr-un peisaj ameţitor de frumos, o cale ferata de referinta la nivelul peisajului strabatut si al lucrarilor de arta feroviara realizate pe parcurs (linia Ilva Mica-Vatra Dornei), precum si o suita de inaltimi ale Rodnei, Bargaului, Calimanilor sau Tiblesului ce pot satisface toate gusturile in materie de natura si frumos.

Mai multe imagini:

 

 

 

 

Instantanee din Muntii Rodnei 

Rodna_Bargau+2022.jpgRodna_Ineut+2101.jpg

Rodna_Bargau+2686.jpg Rodna_Bargau+3189.jpgRodna_Bargau+3192.jpg Rodna_Bargau+2730.jpgRodna_Bargau+2605.jpgRodna_Bargau+2675.jpgRodna_Bargau+2642.jpgSalva_Nasaud+2579.jpg

REFERINŢE: Buta I., Buta Ana Aurelia, „Muntii Rodnei – Ghid Turistic” (Colectia MN, nr. 20), Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1979; Naum T. Moldovan G., „Bargau – Ghid Turistic” (Colectia MN, nr. 42), Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987;

http://www.istoria-romanilor.com/tara-nasaudului-o-istorie-uitata/2013/10/08

http://www.academia.edu/3686561/The_Image_of_the_German_in_the_Traditional_Society_of_Nasaud_County_http://www.casajarda.com/147082/93201.html http://www.cjcbn.ro/ http://www.cluj.travel/tara-nasaudului-in-vreme-de-razboi/ http://complexulmuzealbn.ro/http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Calea_ferat%C4%83_Ilva_Mic%C4%83-Vatra_Dorneihttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regimentul_2_gr%C4%83niceri_de_la_N%C4%83s%C4%83udhttp://istorie-furata.blogspot.ro/2013/09/pagini-din-istoria-nasaudului-orasul.htmlhttp://museum.ici.ro/transilvania/bistrita-nasaud/romanian/http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/ziar/portal.nsf/AllByUNID/AEFC205750142DE6C225787300304960?OpenDocument http://www.revistatransilvania.ro/arhiva/2006/pdf/numarul3/p43-53.pdfhttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/nasaud/ http://www.scribd.com/doc/51589144/Salve-parva-Romuli-nepos-%E2%80%99%E2%80%99 http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/OBIECTIVE-CULTURAL-ISTORICE-SI93918.php http://www.transilpedia.ro/zone-etnografice/tara-nasauduluihttp://www.travelworld.ro/orase/romania/nasaud.html http://www.traditia-militara.ro/index.php?article=14&language=ro http://www.worldwar2.ro/forum/index.php?showtopic=3982&st=270http://6dorobanti.ro/forum/YaBB.pl?num=1245992851 Via: http://nicolaecristianbadescu.blogspot.ro/2013/10/tara-nasaudului.html

18/05/2017 Posted by | DIVERSE | , , | Lasă un comentariu

Unirea rămâne posibilă, dar condiţia este să nu uităm nicio clipă că România este Basarabia şi Basarabia este România !

 

 

 

 

 

Related image

 

 

 

 

Mai este posibilă unirea Basarabiei cu România?

Nu puţini cetăţeni români din Ţară, dar şi din diaspora se arată nedumeriţi sau chiar miraţi că moldovenii de dincolo de Prut au ales un preşedinte pro-rus în persoana lui Igor Dodon, care, nici mai mult sau mai puţin, se prezintă ca un „preş şifonat” în faţa „ţarului Putin” ce îi dăruieşte, vezi Doamne, o hartă a Moldovei Mari, dându-i speranţe că Moldova se va reface în dauna României sub tutela Ursului de la Moscova.

Dacă pătrundem cu ochii minţii prin negura istoriei noastre milenare, vedem cum dovezi arheologice, lingvistice şi istorice arată că de la abandonarea Daciei de către romani, şi anume din anul 271 (împăratul Aurelian) şi până în anul 1330 (anul fondării Ţării Româneşti) şi anul 1343 (anul fondării Moldovei), matca de continuitate a Poporului Român au fost peşterile şi pădurile Arcului Carpatic.

După invazia asiatică asupra Europei şi până la apariţia celor două mari imperii – turc şi rus -, românii au ieşit din pădurile şi peşterile Carpaţilor şi s-au aşezat în cele două state româneşti ce ţineau de la Dunăre la Marea cea Mare şi Nistru, pe pământul strămoşesc al regilor Burebista şi Decebal. Românii au coborât la sud, până la Dunăre şi Marea cea Mare şi au întemeiat Ţara Românească, românii au venit la est până la Nistru şi Ceremuş şi au fondat Moldova.

Apoi a fost necesar ca în faţa primejdiei repetate a invaziei tătarilor, Domnul Ştefan cel Mare şi Sfânt să colonizeze, între Prut şi Nistru, pe cei mai capabili şi mai viteji dintre moldoveni. Aceştia au colonizat acest teritoriu şi au construit cetăţi puternice ca acelea de la Hotin, Soroca, Cetatea Albă şi Tighina.

Aceştia au fost strămoşii basarabenilor de astăzi. Din păcate, după ocuparea Basarabiei de către ruşi, au fost aduşi în acest teritoriu ruşi şi alte naţiuni privilegiate, iar adevăraţii moldoveni au fost surghiuniţi în Siberia. Acesta este adevărul, aceasta este realitatea istorică de necontestat.
Din punct de vedere logic, dar şi economic, cred că Unirea mai este posibilă şi în vremurile noastre, doar că acum am pierdut trenul, odată cu alegerea lui Igor Dodon ca preşedinte pro-rus al Republicii Moldova.

Personal, cred că traversăm o perioadă destul de tulbure a istoriei mondiale şi europene, şi cred că totul depinde de ce vom face în continuare – noi, poporul de pe ambele maluri ale Prutului, dar mai ales, ce vor face politicienii noştri.

Fie ne vindecăm împreună ca naţiune, fie ne vom prăbuşi.

Clasa intelectualilor de pe cele două maluri ale Prutului a ales Unirea, urmează să aleagă clasa politică. Nu este o alegere a unui singur om, este alegerea unei naţiuni de-a ne dezvolta într-o Europă Unită împreună.

Am făcut, după 1989, greşeli după greşeli ca naţiune, ne-am împiedicat unii de alţii, iar acum, în ultima vreme, nici nu mai avem puterea să ne privim în ochi unii pe alţii. Am ajuns la ură, ceea ce este cel mai grav…

Mai avem, totuşi, o şansă să ne revenim, dar condiţia este să nu uităm nicio clipă că România este Basarabia şi Basarabia este România !

18/05/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Liderul românilor din Bulgaria a cerut azil politic în România. VIDEO

 

 

Cererea de azil politic a liderul românilor din Bulgaria, Dr. Ivo Gheorghiev, lider al Organizației Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

Acesta a trimis conducătorilor statului român un Memoriu prin care solicită azil politic în România.

Potrivit corespondentului Romanian Global News din Vidin, liderul  etnicilor români de la sud de Dunăre, Ivo Gheorghiev, a declarat că este persecutat şi că i s-au înscenat procese aranjate de serviciile de securitate bulgare, pentru ca el să renunţe la lupta sa pentru recunoaşterea drepturilor celei de-a doua minorităţi ca mărime din Bugaria, minoritatea română.

Situaţia românilor din Bulgaria

Problema minorităţi româneşti din Bulgaria şi  numeroasele abuzuri pe care românii le suportă din partea statului bulgar nu este destul de cunoscută la Bucureşti.

Românii din Bulgaria nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, ci doar ca grup etnic, neavând astfel dreptul la educaţie în limba lor în şcoli de stat şi nici la biserici proprii.

Statul bulgar a învăţat de la cel sârb şi pentru a denatura numărul real al românilor din această ţară, îi separă pe românii de la sud de Dunăre în români, aromâni şi vlahi (după cum îşi spun românii acolo), încercând astfel să-i scoată de sub protecţia României şi de ai dezrădăcina de originile lor străvechi. 

Vlahii (românii sud-dunăreni) trăiesc în grupuri mai mari în valea Timocului, valea Dunării şi în partea nordică a munţilor Balcani.

Aromânii din Bulgaria trăiesc în partea sudică, în zone montane.Grecia la fel de capricioasă.

Din păcate, Bulgaria nu este singurul stat membru al Uniunii Europene, care are aceeaşi atitudine faţă de românii împrăştiaţi la sud de Dunăre.

Aceeaşi atitudine agresivă faţă de români (vlahi, aromâni) se constată şi în mai depărtata Grecie.

 

Aflaţi mai multe accesând 10TV.MDAutor: Sîrbu Costel-Cosmin

 

 

 

18/05/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

   

%d blogeri au apreciat asta: