CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MISS MOLDOVA 2017! Cum arată tânăra de 19 ani care va reprezenta R.Moldova la concursul Miss World

 

 

 

Image result for Ana Badaneu, photos

 

 

A fost desemnată Miss Moldova 2017, titlu pentru care au concurat  23 de participante înscrise în concurs, dintre care doar una a reușit să impresioneze juriul şi să ocupe locul I.

 

 

Image result for Ana Badaneu, photos
Image result for miss moldova 2017 photos

Competiția de selectare a celei mai frumoase domnișoare din R.Moldova  în acest an a avut loc în ziua de 14 mai 2017 

Image result for Ana Badaneu, photos
Ana Badaneu

 

 Tânăra care va reprezenta R.Moldova la Miss World se numește Ana Badaneu, are 19 ani, și este studentă la Academia de Studii Economice din Chişinău. 

Coroana i-a fost transmisă de Daniela Marin, fosta Miss Moldova 2016, care a predat ștafeta acestei frumoase brunete, care va reprezenta R.Moldova la cel mai prestigios concurs de frumusețe din lume.

 

 

 

Related image

 

Foto: Daniela Marin, miss R.Moldova 2016

”Nu coroana te face valoroasă, ci tu, muncind, dai valoare coroanei. Rămân încredinţată că adevărata frumusețe se naște în interior”, a declarat Daniela Marin, când a anunțat câștigătoarea concursului.

Publicitate

16/05/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

„KATYN-ul românesc de la Fântâna Albă”- Un documentar la TVR Moldova despre barbaria sovietică. VIDEO

 

 

 

 

Image result for masacrul fantana alba comemorare 2017 photos

 

 

 

Canalul principal al Societăţii Române de Televiziune, TVR1, a difuzat ieri documentarul „Katyn-ul românesc de la Fântâna Albă”, realizat de trimisul special al TVR MODOVA, Vasile Munteanu, şi lansat pe acest post TV la 24 aprilie. Pelicula readuce în memorie crima comisă la 1 aprilie 1941 de soldaţii sovietici, care au împuşcat peste trei mii de români bucovineni, civili, în tentativa lor de a trece graniţa sovieto-română, consemnează deschide.md/ro.

Grupul era format din oameni provenind câteva sate din Valea Siretului – Pătrăuţii-de-Sus, Pătrăuţii-de-Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni – şi purta, spun martorii, un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci de cetină). Ei au fost omorâţi în Poiana Varniţa, la aproape trei kilometri de graniţa cu România, după ce au ignorat somaţia grănicerilor sovietici, care au tras din plin, încontinuu, cu mitraliere, supravieţuitorii fiind apoi urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu săbiile.

Pelicula e preţioasă mai cu seamă prin mărturiile localnicilor.

„…Începând cu 1941 sunt scrise cu sânge, pagini negre din istoria neamului românesc… În ziua de 1 aprilie 1941, peste 1500 de locuitori din satele Pătrăuți de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupa și Socieveni s-au pornit către centru rational Hliboca. Cu timpul li s-au alăturat și alți locuitori din satele de pe valea Siretului, și procesiunea care intra în Hliboca atunci, constituia peste 5 mii de oameni. Ei au inaintat cererile lor administrației de pe atunci a raionului, cu rugămintea de a li se permite să treacă frontiera și să meargă în patria mama. Indignați de faptul că nu li s-a permis acest lucru, românii exclamau că nu mai suportă să trăiască în felul acesta și s-au pornit din nou către Suceveni, cu gândul să treacă în mod illegal frontier pentru a ajunge în România… ”, a povestit Petru Grior, președintele Centrului de Cercetări Istorice și Culturale, Cernăuți.

„…Atunci când au ajuns la podul de la Sireți au fost întâmpinați de o coloană de cavaleri ruși care i-au atenționat să se întoarcă, caz contrar vor fi toți împușcați. Însă mulțimea, provocată de agenți ruși, care îi îndemnau să înainteze, și-au continuat drumul…”, povestește cu ochii în lacrimi Mihai Bicer, martor al tragediei de la Fântâna Albă.

Cu regret, masacrul de la Fântâna Albă este prea puțin studiat. Nimeni nu știe exact câți oameni zac astăzi sub molizii din valea Siretului mic. Totuși, martorii acelei tragedii spun că neamul românesc a pierdut atunci peste 3 mii de feciori și fiice.

 

 

 

Masacrul de la Fântâna Albă, când sovieticii au mitraliat 3000 de români care voiau să treacă graniţa din Basarabia în România.

 

 

 

 

„…Din păcate nu se știe nici cifra concretă a celor care au murit atunci, mulți dintre ei au fost îngropați în morminte comune. Nu există o arhivă care poate fi consultată pentru a găsi răspunsurile la toate întrebările…” declară Marin Gherman, doctor în Științe politice, Cernăuți despre masacrul prin care au trecut atunci românii.

La memorialul din pădurea Varnița, se vine foarte rar, marele comemorări sunt doar pe 1 aprilie. În restul anului zona este cuprinsă de buruieni. Localnicii propun ca în acel loc de dus sacru pentru neamul românesc. Ei propun ca acolo să fie ridicat un schit, astfel, călugării ar avea grijă de monument tot anul și s-ar ruga pentru sufletele martirilor.

În 2011, Parlamentul de la București a declarant ziua de 1 aprilie, drept zi națională de cinstit memoria românilor, victim ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizată de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, Nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Sursa: TVR Moldova. 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/05/19/cand-isi-vor-cere-scuze-urmasii-criminalilor-rusi-si-unguri-autori-ai-genocidului-impotriva-poporului-roman/?preview_id=91943&preview_nonce=a5f4642117

16/05/2017 Posted by | ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | Lasă un comentariu

Rezoluţia celui de- Al XIII-lea congres al UDMR de la Zalău şi documentul strategic privind priorităţile Uniunii pe următorii doi ani. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Peste 800 de delegați și 200 de invitați, reprezentanți ai partidelor politice din țară și din străinătate, au fost prezenți sâmbătă la cel de-al XIII-lea congres al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), care se desfășoară la Zalău.

De notat participarea la congres a vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt şi a președintelui PSD, Liviu Dragnea.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR a vorbit în deschiderea lucrărilor congresului despre necesitatea păstrării unei relații armonioase, de parteneriat, între România și Ungaria, în beneficiul ambelor state. Liderul UDMR a spus că speră ca relațiile dintre cele două partide, PSD și UDMR să capete consistență și rezultatele acestui “tandem” politic să fie benefic atât românilor, cât și comunității maghiare din România.

Prezent la Zalău pentru a participa în calitate de invitat la acest eveniment, liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, în deschiderea lucrărilor congresului, că speră la o relație de strânsă colaborare pe mai departe, relație care să se concretizeze în planuri duse la bun sfârșit, în dezvoltare, și care să consolideze pe mai departe relațiile dintre români și maghiari.

Referitor la învățământ, Liviu Dragnea a declarat că este de acord cu învățământul în limba maternă pentru copiii etnici maghiari, dar i-a sfătuit pe părinții acestora să îi învețe pe copii și limba română, pentru a avea mai mari șanse în găsirea unui loc de muncă în România”.

Liderul PSD a ţinut să mai amintească în discursul său și de autostrada Iași-Tg.Mureș.

„Este important ca una dintre autostrăzile viitoare din România să treacă prin Harghita şi Covasna, iar o autostradă care va lega Târgu-Mureş de Iaşi nu va fi doar un drum pentru etnicii maghiari sau pentru cetăţenii români din Moldova, ci va fi al nostru, al tuturor. Este grav că în 27 de ani, perioadă în care sau cheltuit miliarde de euro, în România nu există o autostradă care să treacă Carpaţii” şi nu a uitat să facă referire la felul în care vede rolul  minorităţii maghiare    din ţara noastră:

“Apreciez că UDMR, alături de partidele democratice din România, poate participa la construcția unui proiect nou pentru România, pentru următoarea sută de ani. Anul viitor vom sărbători împreună Centenarul. Dincolo de rănile istoriei sau de abuzurile unor regimuri profund nedemocratice, avem o istorie comună, mai ales aici, în Transilvania, o istorie care a însemnat conviețuire pașnică, prietenie și solidaritate între oameni, dacă ne uităm la nivel comunităților”.

Din discursurile liderilor maghiari au atras atenţia declaraţiile lui Marko Belo, despre Centenarul Marii Uniri:

“Oare noi, ungurii, pe lângă faptul că am recuperat o parte, nu totul din acele drepturi și bunuri care ne-au fost luate, foarte exact, ce ar trebui să sărbătorim? Să sărbătorim acele promisiuni care nu s-au ținut până în ziua de astăzi de la Alba Iulia? Sau politica școlară dintre cele două războaie mondiale? Oare ce să sărbătorim? Să sărbătorim ceea ce s-a întâmplat în 1959 când s-a închis Facultatea Bolyai și pe timpul lui Ceaușescu când limba maghiară a fost degradată ca o limbă de bucătărie în dictatura comunistă? Nimeni nu poate să ne ceară să sărbătorim acest lucru.

Apoi, bineînțeles, în 1989 și, repet, după o perioadă situația noastră s-a schimbat, însă în momentul de față ce să sărbătorim? Să sărbătorim faptul că legea care trebuie să asigure învățământul în limba maternă la toate nivelele nu se aplică, de exemplu în cadrul Facultății de Medicină de la Târgu Mureș?

(NOTĂ: Oare acest reprezentant de frunte al maghiarimii de la noi nu a aflat până acum că Facultatea de Medicină de la Tîrgu Mureş chiar are o secție în limba maghiară ?).

Marko Bela a continuat pe acelaşi ton: 

 „(…) Este foarte greu să sărbătorim în asemenea condiții pentru noi. Pot să spun este chiar imposibil”.
“Oare în 2018 ce o să sărbătorească românii? Oare are România ce sărbători în afară de faptul că prin voința puterilor câștigătoare cu 100 de ani înainte s-a creat statul modern român și că este un moment important istoric indiferent de atitudinea noastră?

Ce o să sărbătorească majoritatea românească anul viitor, împreună cu noi sau fără noi? Multe mii de kilometri de autostrăzi? Dar nu există! Rețea modernă de cale ferată? Nici asta nu există! Sau mai multe milioane de cetățeni care pleacă din fața mizeriei de acasă? Nici pentru asta nu putem să sărbătorim! Democrația parlamentară deplină să o sărbătorim? Poate statul de drept care este în ruine?”.

Nici președintele în exercițiu al UDMR, Kelemen Hunor, nu s-a lăsat mai prejos:

“În România, din păcate, tabloul pe care îl vedem este dezamăgitor. Nu funcționează statul de drept, nu funcționează democrația în România. Din păcate, nu putem vorbi de separația puterilor în stat în România, în ziua de azi, pentru că există foarte multe suprapuneri în ceea ce privește prerogativele și competențele puterilor de stat și există foarte multe abuzuri din cauza acestei lipse a separației puterilor în stat. Legislativul, instanțele judecătorești și Executivul parcă au intrat într-o competiție, într-o luptă.

Practic, care își propune să aibă rezultat final desemnarea unui învingător ce va fi deținătorul adevărului absolut, ceea ce nu este bine deloc pentru că acest lucru duce la haos, duce la intimidare și la lipsa completă a unui stat de drept funcțional și eficient. (…) Niciodată nu știi exact ce se va întâmpla mâine(…)

Noi, maghiarii din Transilvania, avem interesul ca România să fie un stat de drept funcțional, democratic, în care puterile de stat sunt separate, drepturilor minoritarilor să existe nu numai în sertare, pe hârtie, ci și în realitate și promisiunile care s-au făcut în 1918 să devină realitate și să fim recunoscuți ca minoritate, ca un factor făuritor de stat”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a mai declarat la congres că statul de drept şi democraţia nu funcţionează în România şi nu se poate vorbi de separaţia puterilor în stat, în condiţiile în care există suprapuneri în ceea ce priveşte prerogativele şi competenţele puterilor în stat, care duc la abuzuri.

”Am avut experienţe neplăcute, instituţiile de forţă au fost folosite împotriva noastră, instituţiile statului au fost îndreptate împotriva noastră, instanţele judecătoreşti s-au îndreptat împotriva noastră. (…) Este o dramă absolut absurdă a tot ceea ce se întâmplă în contextul utilizării simbolurilor naţionale, există procese pe rol împotriva personalităţilor de marcă ale comunităţii noastre, sunt procese inventate, politice, care nu au de-a face cu cazuri clare de corupţie”, a afirmat Kelemen.

Congresul UDMR a adoptat sâmbătă un document strategic privind priorităţile Uniunii pe următorii doi ani.

Potrivit Mediafax, maghiarii din Transilvania doresc să aibă putere de decizie în toate problemele care îi privesc, responsabilităţi mai mari, şi să nu le impună autorităţile de la Bucureşti anumite standarde.

”Dezvoltarea, progresul Transilvaniei garantează siguranţa viitorului nostru. Dorim să trăim decent, pe meleagurile natale şi să clădim un viitor sigur urmaşilor noştri. Acesta înseamnă locuri de muncă bine plătite, sistem educaţional maghiar competitiv, dezvoltare sustenabilă, păstrarea valorilor comunităţii noastre. În caz contrar, copiii noştri vor emigra, iar fără ei nu avem un viitor în Transilvania. Dorim să avem putere de decizie în toate problemele care ne privesc, să nu ne impună autorităţile de la Bucureşti anumite standarde. Dorim responsabilităţi mai mari şi puteri decizionale sporite la nivelul autorităţilor locale. Dorim să construim comunităţi locale bine pregătite şi puternice, care să poată exploata posibilităţile de dezvoltare”, se arată în documentul citat.

În documentul strategic se menţionează că UDMR este singura forţă politică care consideră că dezvoltarea Transilvaniei este o prioritate şi care militează pentru o descentralizare amplă şi autonomie regională.

De asemenea, UDMR cere recunoaşterea în Constituţie a comunităţii maghiare ca element constitutiv al statului, susţinând necesitatea unui contract social cu majoritatea românească având la bază Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918.

”Centenarul pentru noi trebuie să însemne o serie de noi posibilităţi şi nu pericole. (…) Acest nou contract social poate fi garantat prin trei cadre legislative: O nouă Constituţie, Constituţia modernă a României de astăzi să recunoască comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului şi să situeze pe primul loc cetăţeanul, nu statul. Legea-cadru a minorităţilor, vom readuce în faţa Parlamentului proiectul de lege a autonomiei culturale. (…) Descentralizare amplă şi autonomie regională, descentralizarea totală creează posibilităţi pentru comunităţile minoritare de a-şi extinde drepturile lingvistice cu drepturi economice şi de autoguvernare locală”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR au susţinut că maghiarii trebuie să se pregătească pentru aniversarea unui secol de la Marea Unire, ”nu precum oaspeţii supăraţi şi neinvitaţi”, ci să spună cu voce clară că nu doresc altceva în plus faţă de respectarea sută la sută a promisiunilor din 1918.”

“Vrem să fim cetăţeni cu drepturi egale ai acestei ţări, să avem posibilitatea folosirii fără restricţii a limbii noastre materne şi a simbolurilor noastre naţionale, ne dorim ca tradiţiile noastre să fie respectate, să decidem singuri în problemele care ne privesc, deoarece în ultimii o sută de ani am fost o comunitate generatoare de valori a acestei ţări”, se mai arată în documentul strategic.

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

      – http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-35/congresul-udmr-maghiarii-nu-vor-ca-bucurestiul-sa-le-impuna-standarde-nici-sa-sarbatoreasca-marea-unire-134125.html

 

–  http://www.telegrafonline.ro/congres-udmr-dorim-sa-nu-ne-impuna-bucurestiul-standarde

 

16/05/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: