CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Deputat român: „Cerem autorităţilor bulgare să-i aplice, prin reciprocitate, un tratament euroconform minorităţii naţionale române aflate în dificultate şi ameninţate cu asimilarea completă”


 

 

 

 Image result for romanii din bulgaria map photos

Identitatea etnică a românilor din Bulgaria

 

 

Asupra identităţii lor etnice, pentru oameni de bună credinţă, nu mai există îndoieli, dacă ţinem seama de rezultatele observaţiilor mai vechi ale cunoscutului Emanoil Bucuta (1923) făcute în lucrarea „Videnenii”, sau de cele mai recente, făcute de etnologul român Virgil Nestorescu (1993). Despre fraţii noştri români din Bulgaria, unele date le întâlnim şi în lucrarea „Românii din Bulgaria”, de Vlad Bejan şi Ion Căpreanu (1998) şi în „Note de călătorie şi însemnări”, de dr. Anatolie Macris (2001).

Merită să menţionăm că despre identitatea de neam şi de limbă a fraţilor noştri din zona Vidinului vorbesc şi sociologii, şi lingviştii bulgari, ca să nu mai amintim pe cunoscutul lingvist german Gustav Weigand (1892) care, la începutul secolului trecut, a fost impresionat de calităţile acestei comunităţi româneşti. Românii din ţară, în general, preocupaţi de soarta fraţilor lor de peste Dunăre, obţinuseră de la otomani dreptul de a întreţine pentru aceştia biserici şi şcoli româneşti.

Aşa se face că în Bulgaria, la Sofia, a fost înfiinţat un liceu românesc, în care, în perioada interbelică şi-au făcut studiile secundare un mare număr de români din Timocul bulgăresc sau din alte zone ale ţării vecine. Acest liceu, după 1944, ca şi alte şcoli cu limbă de predare română, au fost desfiinţate. Cu toate acestea românii şi-au păstrat conştiinţa identităţii de neam.

Aromânii din Bulgaria

Aromânii erau concentraţi până de curând în regiunea Pirin sau Macedonia Pirinului, la sud-vest de Sofia, în jurul localităţii Giumaia sau Dzumaia de munte, astăzi parte a oraşului redenumit Blagoevgrad, care, până în 1913, s-a aflat sub administraţie otomană directă. După această dată Giumaia a intrat în componenţa statului bulgar, iar aromânii grămuşteni de aici (supranumiţi „cipani”) au fost supuşi unei campanii dure de bulgarizare.

Din acest motiv, o mare parte a acestora s-a stabilit ulterior în Regatul României, în Cadrilater, de unde au fost împroprietăriţi ulterior în Dobrogea propriu-zisă.

Un alt segment al aromânilor grămuşteni din zonă, care aveau simpatii pro-greceşti, s-au mutat în nordul Greciei, unde pot fi intâlniţi şi astăzi în orăşelul Prosotsani. În Bulgaria propriu-zisă, aromânii se află astăzi doar izolat, în aria muntoasă din sud-vest. În număr mai mare locuiesc în aşezarea Peştera.

Recensămantul bulgar din 1926 dădea următoarele cifre: 69.080 de români, 5.324 aromâni, 3.777 „cuţovlahi”, 1.551 „ţânţari” (în total 79.728 de persoane). Divizându-i în diferite subramuri, sub diferite nume, care desemneazuă de fapt una şi aceeaşi etnie, bulgarii au încercat să dilueze ca număr şi mai mult elementul româno-vlah din această ţară. Pe teritoriul Bulgariei se află şi o populaţie sedentarizată de saracaciani, concentrată în jurul oraşului Sliven. Unii istorici i-au considerat pe saracaciani drept aromâni fărşeroţi grecizaţi.

 

Deputatul Constantin Codreanu: “Cerem autorităţilor bulgare să-i aplice, prin reciprocitate, un tratament euroconform minorităţii naţionale române aflate în dificultate şi ameninţate cu asimilarea completă”

Preşedintele Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria a subliniat că, potrivit Constituţiei, Bulgaria se autodefineşte drept „stat mononaţional”, în pofida faptului obiectiv că diverse minorităţi naţionale deţin o pondere importantă în structura corpului social din această ţară. Doar persoanele de origine etnică română se ridică, potrivit estimărilor mai multor ONG-uri pentru drepturile omului, la un număr oscilând între 350.000 – 500.000.

Pentru înţelegerea fenomenelor şi tendinţelor demografice din Bulgaria, domnul Ivo Gheorghiev a arătat că, în 1908, în această ţară existau 97.000 de persoane de naţionalitate română la un total al populaţiei de 2,8 milioane.

Astăzi, minoritatea naţională din Bulgaria nu dispune de şcoli în limba maternă, de biserici în care serviciile divine să fie oficiate în limba română şi nici de presă naţională. Singurul progres din ultimii ani îl constituie ţinerea, cu sprijinul statului român, a unor cursuri de limbă română în doar 5 şcoli de limbă bulgară din cele circa 100 de localităţi din Bulgaria în care persoanele de naţionalitate română sunt reprezentate compact sau majoritar.

„Este regretabil că Bulgaria, contrar evidenţelor, nu recunoaşte existenţa în cuprinsul său a minorităţilor naţionale, în speţă a celei române, şi nici nu a semnat sau ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, aşa cum au făcut-o majoritatea statelor din Europa, inclusiv România.

Cât priveşte tratamentul aplicat minorităţii naţionale române din cuprinsul său, Bulgaria nu recurge la principiul reciprocităţii, în condiţiile în care statul român recunoaşte minoritatea naţională bulgară din România, îi asigură toate drepturile naţionale, culturale, religioase, inclusiv reprezentarea în Parlament, iar limba bulgară este una dintre cele 20 de limbi regionale sau minoritare recunoscute şi protejate de statul român.

Este corect să vorbim despre reciprocitate când ne referim la minoritatea naţională română din Bulgaria şi minoritatea naţională bulgară din România, cerând ferm o abordare europeană aplicată minorităţilor noastre înrudite. Nu cerem privilegii, ci drepturi elementare şi tratament civilizat”, a declarat preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
De asemenea, deputatul Constantin Codreanu a ţinut să menţioneze că, din poziţia de preşedinte al Comisiei pe care o conduce, va sesiza factorii europeni şi instituţiile internaţionale competente asupra situaţiei cultural-identitare deosebit de dificile a minorităţii naţionale din Bulgaria, care depăşeşte numeric de câteva ori minoritatea naţională bulgară din România.

„Vecinii şi prietenii noştri bulgari trebuie să înţeleagă preocuparea noastră profundă faţă de situaţia dificilă a minorităţii naţionale române din Bulgaria, în condiţiile în care Sofia acordă o atenţie prioritară minorităţilor sale înrudite de peste hotare, inclusiv din România.

Prietenii bulgari trebuie să înţeleagă că nu poţi menţine, în secolul XXI, în cadrul Uniunii Europene, legislaţii şi practici care amintesc de secolul XIX. Minoritatea naţională română din Bulgaria trebuie să se bucure de toate drepturile identitar-culturale, lingvistice, religioase şi social-politice de care beneficiază orice minoritate naţională din ţara noastră sau din orice societate autentic democratică.

În orice caz, Sofia trebuie să-şi onoreze plenar, în cazul minorităţii naţionale române, angajamentele ce-i revin conform prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, instrument regional pe care l-a ratificat. Vom efectua mai multe vizite oficiale în comunităţile de români din Bulgaria, pentru o şi mai bună cunoaştere a realităţilor de la faţa locului şi pentru a trata cu oficialii din ţara vecină necesitatea aplicării reciprocităţii şi tratamentelor euroconforme în cazul deosebit de dificil al minorităţii naţionale române din această ţară”, a specificat în continuare deputatul Constantin Codreanu.

În cadrul întâlnirii s-a discutat și relația pe care instituțiile statului român, inclusiv diplomații de la Ambasada României la Sofia o au cu asociațiile reprezentative ale comunității românești din Bulgaria.

În acelaşi context, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dat asigurări că va interveni oficial pe lângă factorii responsabili ai statului român în vederea acordării unui sprijin suficient minorităţii naţionale române deosebit de ameninţate din Bulgaria.

Împărţirea românilor din Bulgaria

Românii din Bulgaria se pot împărţi într-un sector timocean, un sector dunărean (care se întinde de la râul Timoc şi până la litoralul Mării Negre) şi un sector în interiorul ţării şi al Munţilor Balcani. Sub raportul numărului lor, cu toată „grija” bulgarilor de a-i scoate în statistici cât mai puţini, există numeroase statistici credibile, citate mai recent, după care numărul românilor din Bulgaria s-ar ridica la 250.000, iar al aromânilor la 150.000. După alte statistici, numărul real al acestora ar fi, cel puţin, dublu. Cei mai mulţi români sunt în zona Vidinului unde întâlnim 50 de comune, din care 30 sunt curat româneşti.

Alţi români trăiesc pe malul drept al bazinului dunărean, până la Ruse şi apoi în sate din sudul Dobrogei, care au ajuns sub stăpânirea bulgarilor, după Tratatul de la Craiova, încheiat în 1940. Cu toate acestea, numărul vorbitorilor de limba română din ţara vecină este astăzi, după datele oficiale, foarte mic, scăzând de la 96.000 înregistrat la începutul secolului, la 16.000 în 1934 şi la 2.700, dintr-o statistică mai recentă.

Explicaţiile acestui mod, cel puţin „misterios”, de scădere a numărului românilor din Bulgaria ni-l dă un reprezentant al „Asociaţiei Vlahilor” din Vidin care, printre altele, semnalează faptul că în multe zone s-au înregistrat cazuri de presiuni din partea autorităţilor bulgare, care-i obligau pe vlahi să-şi ascundă adevărata identitate.

Acest lucru este cu atât mai important cu căt, după cele mai multe statistici, în Bulgaria „trăiesc astăzi între 1 milion şi 2 milioane de români, reprezentând ca importanţă a doua minoritate, după cea turcă”. Din păcate, constituţia bulgarilor nu recunoaşte nicio minoritate, ceea ce şi explică tendinţa autorităţilor de a le ignora pe cele existente şi de a le nesocoti interesele. La sfârşitul deceniului trei, sursele istorice identificau trei grupe geografice de concentrare a populaţiei de origine română.

Prima grupă era constituită pe Valea Timocului, reţinând asemănarea izbitoare a costumelor, tradiţiilor şi limbii vorbite în zonă, cu cele din Oltenia. Din punct de vedere geografic, regiunea Timocului este o prelungire a masivelor muntoase şi a văilor şi podişurilor Olteniei. Românii „pădureni” şi cei „dunăreni” din regiunea Vidin constituie o unitate cu cei din Oltenia.

 

 

 

Citiți și:

http://www.romanii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=59:romanii-din-bulgaria-vlahii-si-aromanii&catid=45:romanii-de-langa-noi&Itemid=59

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nii_din_Bulgaria

https://danielvla.wordpress.com/2015/01/13/romanii-din-bulgaria/

Anunțuri

28/04/2017 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: