Un imam musulman spune un cumplit ADEVAR: Ţările arabe nu produc nimic şi nimeni nu munceşte !
Adevărul despre țările arabe, în care nimeni nu muncește și nu se produce nimic…Yusuf al-Qaradawi este un imam de origine egipteana, cunoscut mai ales pentru emisiunea sa, „Sharia and Life”( Sharia si viata), difuzata de Al Jazeera, o emisiune cu tematica religioasă ce are o audienţă estimată la aproximativ 60 de milioane de oameni la nivel mondial.
El mai este cunoscut de asemenea şi pentru un site foarte popular printre musulmani intitulat Islamonline.net, la a carui infiinţare a participat în 1997.
Yusuf Qaradawy a incercat să le explice musulmanilor în timpul unei emisiuni difuzate de Qatar TV , de ce ţările arabe nu progreseaza la fel de mult şi de repede precum ţările europene.
„Folosim trenuri si avioane, dar nu sunt trenurile şi avioanele noastre. Sunt fabricate în fabrici occidentale şi exportate în ţările noastre. E adevărat, putem cumpăra cele mai magnifice lucruri din lume pentru casele noastre şi pentru noi…Oamenii noştri pot cumpăra cele mai luxoase maşini, Rolls-Royce sau Mercedes 500 sau 700, modelul S, M, si L, cu toate dotările de lux. Noi le deţinem, dar nu le fabricăm noi. Noi nu producem nici măcar un cui in nici una dintre aceste maşini. Alţii fac asta pentru noi.
Veniturile intregii lumi arabe, incluzând veniturile obţinute de ţările care exportă produse petroliere, nu ajung la nivelul unei singure ţări europene, cum ar fi Spania.
Spania! Nu mai vorbim de Germania, de Franţa, Marea Britanie, sau Italia. Doar Spania, care este în coada ţărilor de pe lista celor industrializate – veniturile întregii lumi arabe nu ajung nici măcar la nivelul celor ale Spaniei…
Cum se poate aşa ceva? Pentru că noi nu muncim, şi dacă chipurile mai municm, nu o facem profesionist.
S-a făcut un sondaj pentru o anumită perioadă de timp, pentru a vedea cât timp petrece muncind un angajat guvernamental în anumite ţări arabe.
Media era de… 27 de minute pe zi.
27 de minute! In restul timpului, aceştia beau cafele, citesc ziare, sau se fâţâie pe ici pe colo. Doar un numar mic de oameni muncesc cu adevarat. Restul nu!
Pe la mijlocul anilor ’70 m-am dus in Germania. Am ajuns acolo dimineaţa. L-am intrebat pe şoferul care m-a adus de la aeroport de ce sunt străzile atât de goale în Germania şi nu sunt pline ca la noi, în tarile arabe.
Atunci, acesta mi-a raspuns:
– Oamenii sunt acum la lucru. Dupa ora şapte seara, m-a adus înapoi la hotel şi străzile erau goale. L-am intrebat ce se intampla de strazile sunt iaraşi goale.
Şoferul mi-a raspuns:
– Oamenii au venit acasă de la muncă şi se odihnesc acum, fiindcă sunt extenuaţi. Tot ce işi doresc acum este să-şi mănânce cina, să se uite la ştiri şi să se ducă la culcare, pentru că mâine dis de dimineaţă trebuie să se trezească şi să fie gata din nou pentru munca grea.„, a declarat Yusuf al-Qaradawi.
http://www.efemeride.ro/adevarul-despre-tarile-arabe-in-care-nimeni-nu-munceste-si-nu-se-produce-nimic
„Codul bunei neveste” şi soţia ideală la 1934
Într-o ediţie din anul 1934 din almanahul românesc Calendarul „Lumea Ilustrată”, era publicat „Codul bunei neveste”, în care abundau informaţiile şi sfaturile adunate de la femei căsătorite, dar şi lecţiile despre viaţa de cuplu menite să facă mariajul trainic şi bărbatul fericit.
Multe din regulile de care nevastele trebuiau să ţină cont în 1934 ca să se asigure că bărbatului îi va sta gândul la familie şi nu va fi tentat de alte distracţii, par astăzi demodate, dar multe dintre acestea îşi păstrează şi azi valabilitatea, dincolo de maniera umoristică în care sunt redate :
Iată cîteva dintre aceste sfaturi care erau date doamnelor în urmă cu aproape 100 de ani:
Dacă-ţi dai cu vre-o cremă pe obraz şi nas, să nu te vadă decât oglinda.
Mai toţi bărbaţii au o aversiune de neînvins împotriva ciorapilor cari nu sunt bine întinşi pe picior.“
Nu făcea gargară în faţa lui !
Să nu mergi în târlici!
Editorii almanahului au găsit de cuviinţă să scrie cu majuscule, de trei ori la rând, îndemnul „ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI! ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI! ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI!“, îndrumare urmată de alte câteva perle de înţelepciune adunate de la soţiile cu experienţă:
Nu-l sâcăi prea mult! Improvizează distracţii în casă, mai ales atunci când voi sunteţi singurii voştri mosafiri.
Dă-i, cel puţin, odată pe săptămână impresia că e burlac. Lasă-l să iasă singur şi nu-l întreba unde se duce. După aceea, el îţi va povesti singur.
Nu te indispune când găseşte câte un merit altei femei. Mai bine însemneaz’o pentru tine. De obicei, e privitor la ceva ce-ţi lipseşte ţie.
Fii cât mai rar bolnavă!
Prudenţă în… consumul de desmierdări
Nu-l întreba dacă te iubeşte.
Să nu vezi într’însul pe „bărbatul cel mai rău”, când eşti supărată.
Pentru orice bărbat adevărat, slujba deţine locul dintâi… iubirea e secundară.
„Pentru orice femeie adevărată, iubirea e locul dintâi… slujba (sau profesiunea) e secundară. În momentele grele, să te gândeşti întotdeauna la aceasta!
De asemenea, doamnele erau sfătuite cum să-şi ţină bărbaţii în frâu, oferindu-le impresia că ei sunt şefii:
Vorbeşte-i foarte rar de bani. Numai faptul că trebue să câştige bani îi umple destul capul, aşa că nu vrea să i se mai pomenească despre ei.
Dacă vrei să obţii ceva, apelează la mândria sau vanitatea sa. Vei recolta aproape întotdeauna succes.
Nu-i înjura rudele, fiindcă, de sigur, nici ale tale nu sunt mai bune.
Lasă-l să vorbească şi spune întotdeauna „da”… căci după aceea tot faci ce vrei tu.
Surse: http://www.identitatea.ro/cum-erau-sfatuite-romancele-sa-si-tina-barbatii-fericiti-in-codul-bunei-neveste-din-1934/
CITŢI ŞI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/03/07/anunt-matrimonial/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 