CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Memoriile generalului erou Rusescu. 3 august 1919 – Cucerirea Budapestei de către Armata Română


 

 

 

 

 

In vara anului 1919, in urma unui atac neprovocat al armatei noului guvern bolsevic instalat la Budapesta, Armata Româna patrundea pe teritoriul Ungariei, primele unitaţi române atingând capitala în noaptea de 3/4 august. Primele subunitaţi care au intrat in Budapesta au fost trei escadroane aparţinând Brigazii 4 rosiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Rusescu.

La bariera de est a oraşului, in seara zilei de 3 august, pe o ploaie torenţiala, forţele române au fost întâmpinate de o delegaţie a guvernului maghiar, care a solicitat generalului Rusescu să nu intre in capitală.

Acesta însă a ordonat ca tunurile să fie aşezate în poziţie de luptă şi apoi, în fruntea cavaleriei, a patruns în oraş. Pe timpul nopţii, efectivele române au fost cartiruite în cazarma husarilor din Budapesta.

Foto: generalul Gheorghe Rusescu (n. 9 septembrie 1867) a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, îndeplinind funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie.. 
În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 6 Roșiori și Diviziei 1 Cavalerie în perioada 18 noiembrie/1 decembrie 1916–22 decembrie 1916/4 ianuarie 1917.
În anii 1919-1920 a comandat Brigada 4 Roșiori în fruntea căreia a participat la operațiile militare din Transilvania (1919-1920). Brigada condusă de el  a fost prima unitate română care a intrat în Budapesta la 3 august 1919.A fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer  şi cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer.

Un fragment din memoriul generalului Rusescu, eroul care a intrat primul în Budapesta,în fruntea trupelor sale, in ziua de 3 august 1919, este edificator:

”Într-adevar nu străbătusem decât vreun kilometru şi sunt intâmpinat de o delegaţie de trei a guvernului unguresc ce venea în goana automobilului, ca să ma roage a mă opri, având  comunicări importante. La rândul meu i-am rugat să mă scuze, dar sunt în timpul de trap şi nu pot opri coloana; după care, am parcurs o distanţă de incă trei kilometri, şi când am apreciat că am intrega capitală in bataia tunului, am oprit. Plouând torenţial, am intrat intr-o locuinţa şi am angajat urmatoarele tratative:

Delegaţia îmi spune:

– „Guvernul se află intrunit intr-un consiliu şi ma roagă a mă retrage cu trupa.”

Am răspuns:

– „Nu numai ca nu mă retrag, dar imediat voi intra in oraş şi oprirea de înaintare nu o poate ordona decât Comandamentul Superior Român la care, le spun ca trebuie să se adreseze; şi in faţa delegaţiei dau ordin celor doua tunuri a pune în baterie asupra oraşului (5000-6000 m)”, după care adaug:

– „Timp nu este de pierdut, orice tratative altele decât ce priveşte detasamentul meu, care este fapt indeplinit, nu le pot trata eu, şi dumnealor să se adreseze Comandamentului Armatei Române, la Torek Szt Miclos.”

Delegaţia in faţa mea comunica Guvernului la telefon hotărârea.

 

 

 

Foto: Cavalerişti români la Budapesta

Raspunsul, tot telefonic, a fost că autoriza delegaţia a se duce la Marele Cartier General , iar eu să trimit un delegat la Consiliul de Miniştri. Le-am facut cunoscut ca voi veni chiar eu, fixandu-le că dacă până la orele 20 tratativele nu vor fi terminate bombardez orasul !

Odata cu plecarea misiunii, am raportat şi situaţia.

La Consiliul Guvernului Ungar, am ajuns la ora 18:30. Venise si căpitanul Mihăilescu ce intrase cu un escadron spre Malxasfold, Est – N-Est – Pesta. Guvernul îmi comunica că aşteapta sosirea şi a delegatului misiunii italiene, locotenent-colonel Romanelli. Le raspund ca e de prisos şi că nu se poate schimba întru nimic hotărârea mea.

Consiliul îmi face cunoscut ca situaţia este dificilă, ca populaţia e agitată, că 20.000 de lucrători armati se vor răscula, iar 3 regimente ce au in oraş, poate, ca nu vor putea fi stapanite la intrarea armatei române.

I-am asigurat sa nu aiba nici o teama, ca armata româna va mentine ordinea cea mai perfecta în Buda-Pesta, că trebuie să intru şi să imi pună la dispoziţie cazarma husarilor „Herzog Ioseph”  şi care sa fie evacuată de trupele ungare. (Era răspândit zvonul că toate cazarmele erau minate, dar n-am dat crezare). Discutiile prelungindu-se, le pun în vedere că armata roşie maghiară întreagă este cucerirea-budapestei-1919capitulata, oraşul e incercuit de trupele noastre şi catastrofa e inevitabila. O singura concesie ce le pot face, este ca grosul forţelor mele (real nu avem nimic mai mult decat cele trei escadroane, 2 plutoane, 2 tunuri si 2 grupuri de mitraliere) sa fie oprite, pentru noapte, acolo unde se gasesc, iar în oraş să nu intre decat Brigada IV, deja sosita cu mine.

Ora fiind avansată, le pun in vedere că din eroare am uitat a contramanda ordinul ca la ora 20:30, daca nu se termina tratativele, bombardamentul să înceapă chiar fiind eu in oraş.

Consiliul cedeaza! şi la ora 20:00 un ofiţer de legatură ungur este trimis cu ordinul meu ca trupa să intre in oraş!

La cazarma am primit defilarea trupei. Apoi am revenit in oraş şi am luat cartier la hotelul Dunapalota la care erau ofiteri italieni si francezi. Alte tratative nu am facut decat cele privitoare la detaşamentul meu”, a scris generalul Rusescu atunci.

A doua zi va intra in Budapesta şi generalul Gheorghe Mărdărescu. La 4 august 1919, generalul împlinea 53 de ani, şi ce cadou mai frumos pentru orice general ar fi putut fi intrarea în capitala cucerită tocmai de ziua sa.

De aceea, nu i-a iertat niciodată colonelului Rusescu gestul de a intra primul în capitala inamicului, afirmând în memoriile sale, publicate în 1922:

„Prin împingerea celor 3 escadroane din Brigada 4-a de roşiori spre Budapesta, în ziua de 3 august, nu numai că nu se putea obţine nimic, – căci, vom vedea mai jos, cum s-a făcut şi cum trebuia să se facă ocuparea Budapestei – dar, operaţiunea a întrecut marginile admisibile îndrăznelei şi, în plus, era în dauna scopului urmărit de comandamentul trupelor din Transilvania.”

Acţiunea impetuoasa pe cont propriu a colonelului Rusescu nu i-a convenit generalului Mărdărescu, acesta  luand măsuri disciplinare împotriva ofiţerului care îndrăznise să îi ştirbească din aura victoriei totale.

 

Istoricii contemporani i-au sărit în ajutor, înregistrând data de 4 august ca dată a ocupării capitalei ungare, acţiunea din 3 august fiind tratată cu discreţie.

 

 

Image result for armata romana la budapesta photos 1919

 

 

La orele 18,00, pe 4 august 1919,  generalul Gheorghe Mardarescu, comandantul trupelor din Transilvania, primea pe bulevardul Andrassy defilarea unui detaşament compus din Regimentul 4 vânători, un escadron din Regimentul 23 artilerie şi un divizion din Regimentul 6 roşiori.

Generalul Mărdărescu avea să devină ulterior ministru de război.

 

 

 

 

Image result for armata romana la budapesta photos 1919

Foto: Orfani din Budapesta la cazanul trupelor române

 

 

 

 

Sursa: Cucerirea Budapestei de către Armata Româna – memoriile generalului Rusescu (http://www.teoriisecrete.ro/cucerirea-budapestei-de-catre-armata-romana-memoriile-generalului-rusescu/).

 

 

Citiţi şi:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/03/o-istorie-mai-putin-cunoscuta-la-3-august-1919-armata-romana-a-ocupat-budapesta-si-a-lichidat-republica-sovietica-ungara-foto-si-video/

 

 

 

Anunțuri

22/04/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: