CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

CELE 12 INVAZII RUSEȘTI ASUPRA TERITORIILOR ROMÂNEȘTI


 

 

 

 

 

 

ARHIVELE NU ARD: CELE 12 INVAZII RUSEȘTI ASUPRA TERITORIILOR ROMÂNEȘTI

Vecinul rus: 12 la 1. Acesta nu reprezintă scorul unei partide de fotbal cum s-ar părea şi nici al unei alte întreceri sportive, este tristul rezultat al unor încălcări teritoriale dintre două ţări pe care destinul istoric le-au adus în vecinătate: Rusia şi Ţările Române.

Să vedem în rezumat, cum s-au produs aceste încălcări de frontiere de către Rusia, de-a lungul istoriei.

După căderea Constantinopolului, în 1453, cnezatul moscovit, devenit prin cuceriri successive de teritorii şi etnii, Marea Rusie, s-a erijat în moştenitoarea culturii şi misiunii istorice a Bizanţului.

Primul nostru contact politic mai direct cu această ţară s-a petrecut în anul 1711, când Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, care voia să scape de vasalitatea turcească, a încheiat un tratat cu Petru I, ţarul Rusiei.

Între altele, în acel tratat se specifica: “Frontiera principatului Moldovei este determinată, după drepturile sale din vechime, de către Nistru, Cameniţa, Bender, inclusive teritoriul Bugeacului, Dunărea, Valahia, Marele Ducat al Transilvaniei şi graniţele deja cunoscute cu teritoriul Poloniei”.

Este primul act prin care Rusia recunoştea frontierele legitime ale Moldovei. A urmat războiul ruso-turc cu înfrângerea ruşilor la Stănileşti.

 

I. În anul 1739 izbucneşte un nou război ruso-turc. Armatele ruseşti invadează Moldova, cum se va întâmpla de multe ori în istoria noastră. Pacea se încheie la Iaşi şi ruşii părăsesc pământul românesc. Este prima invazie rusească la noi.

 

II. În 1768 ruşii se încaieră din nou cu turcii şi armatele acestora invadează Tările Române. Împarateasa Ecaterina a II-a cerea anexarea celor două principate la Rusia, sau cel puţin independenţa lor, cu gândul de a le anexa într-un viitor apropiat. Aceste cereri neliniştesc însă Austria şi Prusia, care se opuneau dorinţelor ruseşti de expansiune spre sudul Europei. Se încheie tratatul de la Kuciuk-Kainargi.

 

III. Anul 1787 aduce un nou război ruso-turc şi ruşii trec pentru a treia oară Nistrul. În urma  Tratatul de pace de la Iaşi (1792), infrânţi, sunt obligaţi să cedeze Rusiei ţinutul dintre Bug şi Nistru, cunoscut astăzi sub numele de Transnistria.

Iată-i pe ruşi ajunşi vecini pe Nistru cu românii. De-acum începe tragedia noastră, căci lăcomia rusească este de nestăvilit şi sub forma pan-ortodoxismului, pan-slavismului sau pan-comunismului, au ascuns de fapt, intenţia lor de a ajunge la Adriatica, trecând peste noi.

 

IV. În 1806, o nouă înfruntare ruso-turcă îi aduc din nou pe ruşi în ţările române. Europa se nelinişteşte din nou, căci acum era vorba de împărţirea Imperiului Otoman, ajuns în starea de „om bolnav al Europei”. Au loc neîntrerupte negocieri: Franţa cu turcii, Austria, cu ruşii, din nou Franţa, cu Rusia etc.

În toate aceste negocieri se punea problema ţărilor noastre pe care le „pohteau” şi ruşii şi austriecii. Nu se ajunge la nicio înţelegere şi armatele ruseşti sunt obligate să se retragă peste Nistru.

Norocul ne-a surâs, căci aceste „pohte”nepotolite ale ruşilor şi austriecilor s-au neutralizat reciproc.

Rezultatul acestor ocupaţii succesive ale Moldovei şi Munteniei a fost devastator.

Iată ce observau chiar şi străinii: „locuitorii mai erau expuşi, în afara acestor rechiziţii, să le spunem regulare, la tot felul de abuzuri, hoţii, jafuri, care îi aduceau la nivel de sărăcie”.

Sau „… armata rusă distrusese în aşa măsură această ţară (Valahia), încât la începutul anului, ea nu mai oferea decât imaginea unui deşert”. (Meriage către guvernul francez).

 

V. O nouă încălcare a teritoriului român (a cincea) se petrece în 1811, cu ocazia unui nou război ruso-turc. Turcii sunt bătuţi şi li se cere cedarea Moldovei până la Siret, însă cum Napoleon decisese atacarea Rusiei, aceştia se grăbesc să încheie pacea cu otomanii, mulţumindu-se cu provincia dintre Nistru şi Prut.

Şi cu toate că turcii nu aveau dreptul de a ceda ceva ce nu le aparţinea (firmanele turco-moldave din anii 1500 erau clare), ruşii ne răpesc în 1812, partea răsăriteană a Moldovei, cuprinzând  teritoriul dintre Prut şi Nistru, teritoriu ce se va numi, începând din 1813, Basarabia şi încep procesul de rusificare a ei.

Acest teritoriu românesc, trecut sub stăpânire rusească, avea o suprafaţă de 45.630 kmp şi o populaţie de 482.630 de locuitori, cinci cetăţi, 17 oraşe şi 695 sate. Din cei aproape 500.000 de locuitori, românii basarabeni reprezentau peste 86 la sută şi doar 6,5 la sută din ruşi, ucraineni şi ruteni!

 

 

 

 

 

Harta Principatelor Române si a Basarabiei, dupa 1812 

 

 

 

Cedarea Basarabiei ruşilor era cea de a doua mare ticăloşie pe care turcii au săvârşit-o faţă de poporul român. Prima s-a petrecut în 1775, când ei au cedat Austriei Bucovina (Ţara de Sus). Nici Bucovina şi nici Basarabia nu erau teritorii turceşti, fiindcă nici Moldova şi nici Ţara Românească nu au fost niciodată ocupate de turci şi transformate în paşalâcuri (provincii).

 

VI. Cu ocazia răscoalei Eteriei contra turcilor şi încercarea de implicare a provinciilor româneşti în ea, în anul 1821 trupele ruseşti ne invadează din nou, cu nelipsitele abuzuri şi pauperizare a populaţiei române.

 

VII. Anul 1828 îi aduce din nou pe ruşi în ţară. Ei invadează Moldova şi Dobrogea pe care le ocupă timp de 6 ani. Sărăcia la care ajunseseră românii, era extremă: „Ocupaţia rusească a venit cu cortegiul ei de rele: jafurile insuportabile, cererea continuă de căruţe pentru transporturi, brutalităţile şi maltratările ce cădeau asupra poporului”.

 

VIII. Revoluţia română din 1848 a fost şi ea înăbuşită prin intervenţia trupelor ruse ce invadează pentru a opta oară spaţiul românesc. Convenţia de la Balta-Liman stipulează între altele, staţionarea în ţările noastre a 35.000 de soldaţi ruşi.

 

IX. 1853. O nouă invazie rusească. Se jefuieşte visteria statelor noastre. Dar în 1854, statele europene declară război Rusiei şi asediază Sevastopolul, în Crimeea. La încheierea păcii, este restituit Moldovei sudul Basarabiei, respectiv judeţele Cahul, Izmail şi Bolgrad.

 

X. 1877. Războiul de Independenţă. Principatele Române, reunite sub sceptrul lui Carol I, intră în războiul ruso-turc ca aliate ale Rusiei. Drept răsplată, ruşii, care printr-o convenţie parafată de însuşi împăratul Rusiei recunoştea drepturile româneşti şi integritatea teritorială, ne răpescc cele trei judeţe din sudul Basarabiei, încorporate Moldovei în 1857.

1918. Basarabia, prin decizia poporului ei, revine la sânul naţiunii române de, unde fusese răpită în 1812. Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării din Republica Democratică Moldovenească, recent declarată independentă faţă de Rusia, a votat unirea Basarabiei cu România.Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roșii » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea.

 

XI. România este ruptă din nou. Prin pactul Ribbentrop-Molotov, ruşii ne răpesc iarăşi Basarabia. În urma unui ultimatum brutal se dau României trei zile pentru evacuarea întregii provincii, cu toată administraţia ei.

Armata română, care avea ordin să nu riposteze, este umilită de invadatorii ruşi pe tot parcursul  evacuării sale  dincolo de  Prut.

 

 

 

 

 

 

 

În acest răstimp Basarabia a primit, conform datelor « Oficiului internațional pentru refugiați al Societății Națiunilor » întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea simpli civili (printre care meșteșugari sau mici prăvălieri evrei, credincioși pravoslavnici, simpli țărani ucraineni), care-și riscau viața trecând Nistrul înot sau pe ghiață sub gloanțele grănicerilor ruși.

Numeroşi basarabeni rămaşi pe loc au fost consideraţi nediferențiat de noile autorităţi comuniste sovietice « reacționari » sau « contra-revoluționari », fiind executaţi sau deportaţi în vara anului 1940 , când Armata Roșie a ocupat țara, în Siberia. 

1941.

România, în alianţă cu foştii prieteni ai ruşilor, „fasciştii” germani, trec înapoi Prutul. Armata română, ultragiată şi umilită în 1940, primeşte ordinul de la Antonescu: „Vă ordon, treceţi Prutul!”.

Astfel, am recuperat ceea ce era al nostru, ceea ce este al nostru. O reparaţie istorică a dreptului poporului nostru de a dispune de viaţa lui.

 

XII. A douăsprezecea, şi sperăm ultima invazie rusească, a avut loc de 23 August 1944, când trupele comuniste ruseşti au ocupat România şi au impus legea lor timp de jumătate de secol.

Aşadar, de-a lungul ultimelor trei secole din istoria noastră am suferit 12 invazii ruseşti. De 12 ori armatele Rusiei au trecut Nistrul şi Prutul, cu direcţia spre vest, jefuind şi umilind românii, în avântul lor agresiv de a-şi mări imperiul.

Astăzi, diplomaţia rusească ne acuză că în anul 1941 am îndrăznit să recuperăm ceea ce este al nostru: Basarabia şi ţinuturile Bucovinei şi ne acuză cinic şi făţarnic, că ne-am aliat cu fascistul Hitler pentru a ne recupera ceea ce ei, ruşii, ne răpiseră, în alianţă cu acelaşi fascist Hitler, atunci când au încheiat înţelegerea de a împărţi Europa între ei.

„Vă ordon, treceţi Prutul!” a însemnat în 1941 un act de demnitate a noastră ca popor şi o reparaţie istorică.

Orice bun român este de acord că această chemare trebuie să rămână veşnic în memoria acestui neam, atât de încercat de istorie în ultimele secole.

 

Surse: 

1. D.A. Sturdza şi Golescu Vartic: Convention et Traité de la Roumanie (Bucarest 1874)
2. A.D. Xenopol, Histoire de Roumains (Paris 1896)
3. A.D. Xenopol, Op. citată

„Permanente” Nr. 7-8 /2011
Autor Nicolae Roșca

4.ro.wikipedia.org

Link publicația Permanențe

Link publicația Timpul de dimineață

Anunțuri

31/03/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. […] Source: CELE 12 INVAZII RUSEȘTI ASUPRA TERITORIILOR ROMÂNEȘTI […]

    Apreciază

    Pingback de CELE 12 INVAZII RUSEȘTI ASUPRA TERITORIILOR ROMÂNEȘTI | Elenamerlan's Blog | 31/03/2017 | Răspunde

  2. Este o cronologie imcompletă. Au fost și alte invazii țariste, bolșevice, cominterniste sovietice, și neosovietice. Vă amintiti de răscoalelle de la Hotin Tatarbunar ?? Republica sovietica de la Botosani .1944 Amenintarile din 1968 la adresa Romaniei ??? Evenimnetele din decembrie 1989 ??? etc etc

    Apreciază

    Comentariu de Solon | 01/04/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: