CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

30 martie 1830 : Încheierea lucrărilor de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituţionale pentru Moldova şi Valahia


 

 

Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov (Павел Дмитриевич Киселёв, Pavel Kiseleff), portret de Franz Krüger, 1851Coperta Regulamentului Organic în Valahia (Muntenia), 1832 (alfabet Chirilic de tranzitie)

Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov        

 portret de Franz Krüger, 1851                  Coperta Regulamentului Organic

                                                                                în Valahia (Muntenia),

                                                                                  1832 (alfabet Chirilic de tranziţie)

 

 

 

 

30 martie 1830- S-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituţionale pentru Moldova şi Valahia

Ţarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov să transpună în practică în Ţările Române prevederile tratatului de la Adrianopol. El a preluat această funcţie în noiembrie 1829, la Bucureşti.

De atunci şi pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 1834, el a avut puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate.

Deşi multe dintre acţiunile sale au fost etichetate de contemporani ca revoluţionare, el nu a dorit să răstoarne ordinea socială existentă, ci s-a străduit să o menţină prin precizarea drepturilor şi îndatoririlor tuturor claselor şi prin asigurarea mecanismului administrativ şi legal, necesar apărării acestora.

Cea mai importantă realizare a sa a fost, fără îndoială, elaborarea unei legi fundamentale pentru fiecare Principat.

Regulamentele Organice au fost rezultatul srânsei colaborări dintre autorităţile ruseşti şi boierii români.

Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Muntenia şi în 1832 în Moldova, ca urmare a prevederilor Tratatului de la Adrianopol, au consfinţit o puternică influenţă a Imperiului Rus în Principatele române.

Cu toate criticile care se aduc acestui document, nu poate fi ignorat faptul că el a consacrat pentru prima oară principiul separaţiei puterilor şi a favorizat dezvoltarea noilor relaţii economice.

De fapt, el a înlocuit arbitrariul puterii domnitorilor şi a introdus norme şi instituţii moderne de organizare a statului.

Regulamentele organice integrează astfel proiectele anterioare de organizare a vieţii statale, iar sub acest nume modest, ele reprezintă, în opinia lui Nicolae Iorga, o adevărată Constituţie.

Regulamentele Organice au avut ca obiectiv general întărirea ordinii sociale existente şi menţinerea privilegiilor boiereşti. Ele au asigurat continuarea dominaţiei boierilor în viaţa politică prin recunoaşterea dreptului exclusiv al acestora de a fi reprezentaţi în noua legislatură, prin încredinţarea funcţiilor de conducere în administraţia centrală, prin scutirea lor de plata impozitelor şi prin confirmarea dreptului de proprietate asupra moşiilor lor.

Dar autorii Regulamentelor s-au simţit obligaţi să accepte participarea, cel puţin limitată, a clasei de mijloc în conducerea treburilor ţării, înţelegînd importanţa creării unui climat mai favorabil dezvoltării activităţilor economice ale acesteia. Astfel de favoruri nu au fost făcute totuşi ţărănimi, al cărei statut economico-social a rămas la fel de nesigur ca şi înainte.

Regulamentele Organice au introdus schimbări în sectoarele guvernamentale din Principate prin modificarea şi desfiinţarea vechilor practici şi instituţii, pe măsură ce funcţiile politice, juridice şi fiscale ale guvernului au devenit mai precise şi mai sistemtice.

Regulamentele Organice au introdus înnoiri importante în domeniul administraţiei publice. Un principiu fundamental a constituit separarea puterilor executivă, legislativă şi juridică ale guvernului. În acelaşi timp Regulamentele păstrau tradiţia unui executiv puternic.

Astfel, în ciuda noilor puteri acordate legislativului, domnitorul rămînea figura-cheie a sistemului politic. Alt principiu de bază al Regulamentelor era cel al centralizării, concretizat prin controlul asupra problemelor de la sate şi asupra administraţiei urbane pe care îl exercitau oficialităţi numite de guvernul central, subordonate acestuia.

Regulamentele conţineau prevederi privind modernizarea şi eficientizarea sistemului fiscal, în mod deosebit în adoptarea unui buget anual bazat pe venituri şi cheltuieli planificate, elaborat de domn şi aprobat de legislativ.

Regulamentele sporeau, de asemenea, autoritatea statului asupra Bisericii ortodoxe şi reduceau semnificativ rolul clerului în problemele civile, toate acestea fiind dovezi ale secularizării tot mai mari a societăţii.

În ansamblul lor, Regulamentele Organice au deschis calea unor profunde transformări în Principate. Ele au sporit capacitatea guvernului de a planifica activitatea, în special în domeniul finanţelor, oferind astfel garanţii mai concrete decît înainte pentru investiţii şi contracte, condiţii esenţiale ale progresului economic. De asemenea ele au grăbit momentul unirii Moldovei cu Valahia, prin crearea, în cele două ţări, de instituţii politice aproape identice şi prin garantarea cetăţeniei comune pentru locuitorii lor. Totuşi, în ciuda acestor prefaceri, Regulamentele nu au marcat o rupere bruscă de trecut.

În multe domenii ale vieţii publice, ele au preluat idei şi proiecte cum ar fi gestionarea raţională a resurselor financiare, propusă de boierii reformatori în deceniile precedente. Concentrarea puterii în mîinile domnului şi extinderea aparatului birocratic în detrimentul administraţiei regionale şi locale erau în deplină concordanţă cu principiile deja fundamentate.

Trupele ruseşti au continuat să ocupe Principatele după ce sultanul a aprobat Regulamentele Organice, deoarece ţarul dorea să-l menţină pe Kiseliov în funcţie, pentru a supraveghea transpunera lor în practică. Guvernul rus subvenţionase Regulamentele Organice în primul rînd pentru a cîştiga sprijinul boierilor şi pentru a consolida astfel dominaţia rusă în Principate.

Când Ţarul a pus capăt ocupaţiei, în 1834, aceasta s-a întîmplat datorită îmbunătăţirii relaţiilor cu Imperiul Otoman şi certitudinii manifestate la Sankt Petersburg că Imperiul Rus îşi crease o poziţie solidă în Principate.

 

Sursa: http://www.istoria.md/articol/422/30_martie,_istoricul_zilei

 

Anunțuri

29/03/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , ,

3 comentarii »

  1. Nu a ocupat nimeni nimic niciodata pe-aicea. Nu a existat si nu va exista decat un teritoriu f. fain(cu paduri,munti,campii,ape) in care cateva triburi de hoti si banditi( de neam vechi si numai ei stiu ce origine au) se bat pe „turma”. RESTUL E ISTORIE SI PROPAGANDA. Binisor platite si dau tot ce pot , ca sa plece orice om cumsecade din Romania. De ce ? DE DRACU CE ZACE-N MINCIUNA !

    Apreciază

    Comentariu de marius | 29/03/2017 | Răspunde

    • Cine ti-a bagat tie in cap „istoria” asta năzdrăvană, ca să nu-i spun năroadă, parte a planului propagandistic „transilvanist” ? din cate vedem, ai o părere, dar nu esti de acord cu ea ! :))

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 30/03/2017 | Răspunde

  2. Don’t you have rather a photo about the childhood’s beauty of yours ? You know, a cottage, some trees,flowers,grass, a brook or spring and so on.And maybe you could write a few or more words for describe why do you love them. Better than this boring historical theories. As Herta Muller said :”my country is an apple’s stone”.
    ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
    in romaneste pe scurt ar fi asa : o fotografie cu amintirile dv. din copilarie, o casuta la tara, verdeata, copaci, flori, un parau sau izvor ceva fain si cateva vorbe despre aceste frumuseti ale vietii ar fi mai fain decat polologhiile astea istorice sau cum a spus Herta Muller :”patria mea e un sambure de mar”
    –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
    vedeti ca e un baiat din Brasov(Totoianu) care a facut si face pentru adevarata istorie a locurilor sale f.mult, iar eu imi cer iertare de anumite vorbe,incerc sa nu mai fac asa ceva si la revedere, nu mai am nevoie ca, e prea faina viata sub cerul si pamantul de oriunde cand in jur sunt oameni cumsecade
    –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

    Apreciază

    Comentariu de marius | 30/03/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: