Hrisovul dat de Mihai Viteazul prin care se care atesta prima Unire a celor trei provincii romanesti

 

 

 

În imagine: Intrarea lui Mihai Viteazul în capitala Transilvaniei – Alba Iulia

Hrisovul dat de Mihai Viteazul prin care se care atesta prima Unire a celor trei provincii romanesti ! În ziua de 27 mai 2016, s-au inplinit 416 ani de cand Domnitorul Mihai Viteazul da la Alba Iulia hrisovul prin care era atestată Unirea celor trei provicii romanesti. In 1598 Mihai Viteazul reuşise să-şi asigure tronul Ţării Românesti şi in acelaşi an aveau loc în Transilvania mari schimbări…

Voievodul ardelean Sigismund Bathory, nemaiputând suporta permanenta incordare dată de factorii externi (austrieci, otomani, polonezi), se hotarăşte la inceputul lui aprilie să părăsească tronul cedându-l imparatului Rudolf şi primind in schimb două ducate in Silezia.

Dupa câteva luni, văzând că noile posesiuni erau mult mai sărace decât frumoasa Transilvanie, se intoarce pe ascuns, Dieta îl proclama principe, iar comisarii trimişi de Rudolf să guverneze ţara sunt arestaţi, scrie http://www.istorie-pe-scurt.ro.

Dupa alte câteva luni, conform spuselor  lui Mihai Viteazul despre Sigismund:”nu ştie nici ce face, nici ce vrea”, acesta părăseşte din nou ţara lăsându-l în loc pe vărul său, cardinalul Andrei Bathory, în martie 1599.

Acesta, la indemnul polonezilor, relua legaturile cu turcii. Mihai era acum inconjurat de inamici din toate părţile, fapt ce ar fi dus până la urmă la pierderea domniei. Mai mult, noul principe al Transilvaniei îi trimisese vorbă să cedeze tronul.

Mihai Viteazul i-a propus lui Rudolf sa-l atace pe Andrei Bathory. Cand a  sosit raspunsul afirmativ, Mihai se afla aproape de graniţă, în tabăra de la Ploieşti. Planul era ca Mihai sa atace din sud, iar din apus generalul imperial Giorgio Basta.

Cum Basta intârzia şi iarna se apropia, Mihai a plecat singur la luptă… Campania fusese bine planuită astfel încat acţiunea din Ardeal ar putea servi ca model de tactica militara.

Un corp de oaste mai mare condus de domnul insusi trece muntii prin pasul Buzaului pe 5 octombrie. Se uneste cu un corp de secui care erau nemultumiti de politica principelui care le luase privilegiile. Impreuna ajung la satul Talmaciu, la S-E de Sibiu. Aici se face jonctiunea cu corpul de armata condus de fratii Buzesti si Baba Novac.

Pe 18 octombrie 1599, langa satul Selimbar(Selimberg) care fusese ocupat de Mihai, se da lupta. Au loc multe atacuri si contraatacuri. La un moment dat, biruinta parea ca e de partea cardinalului. Atunci, intocmai ca la Calugareni, Mihai intervine personal. Isi imbarbateaza trupele, cerandu-le sa-si faca datoria si chiar se arunca la atac „cu mai mare vitejie si indrazneala”. Trupele lui Bathory sunt incercuite. Principele insotit de cativa nemesti(boieri) fug cu gandul sa treaca in Moldova. Sibiul se supune imediat.

Peste 3 zile, adica pe 21 octombrie, Mihai intra in Alba-Iulia. Voievodul era calare pe un cal roib, purta o tunica alba si, pe deasupra, o manta de aceeasi culoare, avand brodati, cu fir, mai multi soimi. Pe cap avea binecunoscuta cusma, al carei surguciu, cu pene de cocor, era prins printr-o copca de aur. Sabia, batuta in rubine, atarna in stanga.

Ciorapii erau de matase alba, cizmele din saftian galben. Opt slujitori frumos imbracati, duceau de frau opt cai minunati, cu seile bogat impodobite. Veneau apoi trambitasii si dupa acestia, lautarii zicand din viori. De o parte si de alta a voievodului, plecate spre pamant, erau purtate steagurile luate de la Andrei Bathory.

La portile oraşului Mihai primeşte cheile orasului de la episcopul Napragy. Curand dupa aceea i se aduc 22 de care pline cu bogatii, vistieria cardinalului avand peste 200.000 de flori. S-au gasit, printre altele, vase din argint masiv, asa de grele incat unul nu putea fi ridicat de doi oameni. Nobilii unguri i se inchina, orasele si cetatile, cu execptia catorva din N-V, in care apucasera sa intre ostasii lui Basta, fac la fel. Intreaga tara era la picioarele lui Mihai Viteazul. Intre timp, Andrei Bathory urmarit de secui, e ajuns din urma in coliba unui pastor din munti si ucis cu toporul. Capul, purtand doua rani, e dus la Alba Iulia si prezentat lui Mihai. Acesta porunceste sa se aduca si trupul si-i face o inmormantare frumoasa, mergand insusi cu lumanarea aprinsa, in mana, dupa cosciug.

Campania din Moldova. Unirea Tarilor Romane

In Moldova, la inceputl domniei lui Mihai, era domn Aron Tiranul. El facea parte din alianta anti-otomana si, pornind in 1594 in aceeasi zi rascoala cu Mihai Viteazul, reuseste sa ia de la turci Ismaiului(Smilul in termeni populari). Sigismund Bathory, banuindu-l de necredinta, face sa fie prins de Razvan, comandantul garzii unguresti de la curtea ieseana, si e dus in Transilvania. In locul lui ajunge la tron Razvan, sub numele de Stefan-Voda. Acesta era supus cu totul principelui ardelean, ceea ce supara pe polonezi care aveau pretentii de suzeranitate asupra Moldovei. De aceea, ei sprijina pe boierul Ieremia Moghila(Movila), reprezentant al unei puternice familii si refugiat peste Nistru, ca sa ocupe domnia. Oastea polona, comandata de hatmanul Zamoyski, instaleaza pe Ieremia la Iasi.

Când Răzvan se intorsese din Ţara Românească, unde se dusese impreună cu Sigismund Bathory ca să-i dea ajutor lui Mihai dupa Călugareni, el e învins intr-o luptă la satul Areni, unde a fost şi ucis. Ieremia Movila era supus polonezilor, plătea regulat tribut turcilor şi nu dorea să ia parte la planurile de eliberare de sub suzeranitatea otomană. Mai mult, incercase chiar să-l omoare pe Mihai Viteazul „cu otravă sau prin trădare”.

De aceea Mihai in primavara lui 1600, intra cu ostasii sai prin trecatoarea Oituz, coborând pe Valea Trotuşului.

Un alt detaşament pătrundea prin nord, pe la Câmpulung, in timp ce un al treilea, sub conducerea fiului sau, Nicolae Pătrascu, trecea Milcovul, venind dinspre Ţara Românească. Oastea lui Ieremia a fost  infrântă la Bacău şi Verbia. Cetatea Neamţului şi Suceava s-au supus mai mult de spaima decât prin lupta.

Ieremia se retrage la Hotin, iar de acolo fuge peste Nistru. Campania a durat  o luna, de pe 21 aprilie pana pe 21 mai. Mihai Viteazul stapanea acum cele trei Ţări Româneşti. La Iaşi afost instalat un consiliu de patru dregatori şi a fost numit  un nou mitropolit şi episcop in locul celor fugiţi.

Mihai intors la Alba-Iulia era in culmea puterii. Cuvantul său era ascultat de la Nistru până in Banat şi din Maramureş până la Dunăre. Astfel, din cetatea Alba-Iulia, el da, pe 27 mai 1600, un hrisov care atesta Unirea. Mihai Viteazul se intitula:

„Io Mihail Voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti, al Ardealului si a toata Ţara Moldovei”.

Cu aceasta ocazie se concepe şi o pecete care reunea însemnele celor trei provincii.

 

Sursa: Romanian Global News