CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România devine sărbătoare naţională


unire

Foto: Marş pentru unirea Basarbiei cu România – 2016, Bucureşti

La 27 martie 1918, dupa 106 de ani de ocupaţie ţarista, Basarabia a devenit prima provincie românească reunită cu ţara mamă, România.

Potrivit unei iniţiative legislative promovate de deputatul Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, originar din Basarabia, şi adoptată marţi, 14 martie, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, ziua de 27 martie când se aniversează Unirea din 1918 a Basarabiei cu România, a fost declarată sărbătoare naţională cu 260 de voturi „pentru” şi unul „contra”.

Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare, astfel că 27 martie va putea deveni sărbătoare naţională, dacă şi preşedintele Klaus Iohannis va fi de acord.

Potrivit acestei propuneri legislative, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României. Evenimentul va fi marcat de autorităţile publice şi de către reprezentanţii României în străinătate prin organizarea de evenimente şi manifestări cultural-ştiinţifice.

În expunerea de motive, deputatul Eugen Tomac a arătat că:

„Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român.

Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele sale fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.

Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăst mostenire. Uitarea eroilor neamului românesc, uitarea istoriei este totuna cu trădarea”

Totuşi, odată legiferată, sărbătoarea zilei de 27 martie nu va fi şi zi liberă. Pentru a deveni zi liberă, ar trebui să figureze şi în Codul Muncii, în care în prezent nu este consemnată ca sărbătoare legală.

Reacţia ostilă printre slugile Rusiei din R.Moldova nu a întârziat să apară:

 „Constatăm cu îngrijorare, că decidenții politici de la București nu încetează să privească Republica Moldova ca pe o fostă și o viitoare anexă teritorială la România Mare. Decizia Parlamentului României de a vota ziua de 27 martie – ziua anexării Basarabiei la România – zi națională, e o dovadă că isteria unionistă nu s-a temperat. De 25 de ani, statul român a încercat prin toate căile posibile, politice, diplomatice, educaționale, culturale, propagandistice, mediatice ș.a. să inducă ideea că statul moldovenesc are un caracter temporar, moldovenii nu există ca popor, iar țara noastră urmează să se alipească, prin unire, la România”, se arată într-o declarație a socialiștilor lui Igor  Dodon, preşedintele prorus al R.Moldova, adept al denunţării tratatelor cu UE şi al intrării ţării sale în Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia.

 

Scurt istoric

 

Basarabia reprezintă cel mai răsăritean spaţiu al latinităţii, ea fiind locuită de acelaşi popor român care se întâlneşte în Moldova, Bucovina, Transilvania, Dobrogea, Oltenia, Maramureş sau Banat şi care nu are nici o asemănare cu cel care populează Rusia. 

  • 16 mai 1812: Se încheie Pacea ruso-turcă prin care Rusia anexează teritoriul situat între Prut şi Nistru care aparţinuse până atunci Principatului Moldova, aflat sub suzeranitatea Imperiului otoman. aflat la data respectivă sub suzeranitatea Imperiului otoman.

  • După înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeei (1853 – 1856), marile puteri europene hotărăsc în 1856, în timpul Congresului de Pace de la Paris, ca aceasta să retrocedeze Moldovei în 1856 sudul provinciei Basarabia. Rusia pierdea astfel accesul la Gurile Dunării.

  • Conform unei hotărâri luate de marile puteri în timpul Congresului de la Berlin, în anul 1878 sudul Basarabiei reintră în componenţa Imperiului Rus.

  • 27 martie 1918 – La Chişinău, Sfatul Ţării din Republica Democratică Moldovenească, întrunit în şedinţă solemnă, votează Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă.

  • 9 aprilie 1918 – Este semnat Decretul regal de ratificare a Hotărârii de Unire  a Basarabiei cu România, semnat de regele Ferdinand I.

  • 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică înaintează un ultimatum României, cerând evacuarea administraţiei şi armatei române din Basarabia şi Bucovina de Nord, ameninţând cu războiul în  cazul în care România nu ar fi dat curs acestei cereri, în condiţiile în care ţara noastră era înconjurată de ţări revizioniste, iar Germania avea încheiat cu URSS încă de la 23 august 1939, un Pact (cunoscut sub numele Ribbentrop-Molotov), cu clauze secrete prin care era acceptată anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

  • România în alianţă cu Germania, eliberează după 22 iunie 1941 până în 1944 teritoriile cotropite de URSS în 1940 (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa).

  • După 1944, în Basarabia reintrată în componenţa imperiului de la răsărit, este creată aşa numita Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Teritoriul Basarabiei a fost ciopârţit de ocupanţii sovietici.

  • Potrivit art. 2 din Legea URSS din 2 august 1940 „Cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale”, „în componenţa RSSM unionale sunt incluse oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol ale RASS Moldoveneşti, oraşul Chişinău şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei”.
    Au fost alipite la RSS Ucraineană sudul Basarabiei şi  judeţul Hotin.

Numai 7 dintre cei 32 aşa zişi delegaţi „ai poporului moldovenesc” la sesiunea a 7-a a Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 erau moldoveni/români, restul fiind ruşi, ucraineni, evrei, printre aceştia „rătăcindu-se” şi un etnic maghiar…

 

 

 

 

Cum a fost ciopârţită Basarabia prin formarea RSSM?

 

Foto:  Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS a votat formarea RSS Moldovenești, prin care a fost dezmembrată Basarabia istorică

 

 

 

 

Imagini pentru harta rss moldovenesti photos

Harta R.Moldova

 

  • În 27 august 1991 RSS Moldovenească şi-a proclamat independenţa, devenind Republica Moldova. Bucovina de Nord, fostul judeţ Hotin şi Bugeacul au rămas în componenţa Ucrainei.

În aceeaşi zi, România a devenit prima ţară din lume care a recunoscut independenţa noului stat.

 

 

Sursa: ro.blastingnews.com

Anunțuri

15/03/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Romania recunostea prima Rep.Moldova pentru ca era condusa de guvernul tradator in frunte cu Iiliescu si Petre Roman.

    Apreciază

    Comentariu de Damian Mihai | 15/03/2017 | Răspunde

    • Fără îndoială că ar fi trebuit ca înainte să fi fost recunoscut noul stat ar fi trebuit să i se fi contestat denumirea sa, care genereză acum mari probleme, tocmai pentru că serveşte diversioniştilor antiunionişti să bată monedă pe ideea unei aşa zisei Moldove Mari, care s-ar întinde peste teritoriile româneşti până la Carpaţi, anulând unirea de la 1859. Nu întâmplător Vladimir Putin i-a dăruit slugii sale Igor Dodon o hartă a Moldovei Mari concepută înaintea anexării Basarabiei de către Rusia în 1812, sugerând astfel că Actuala R.Moldova poate aspira la o viitoare „Moldove Mari”având binecuvântarea ruşilor.
      Grecia a sesizat pericolul recunoşterii numelui noului stat R.Macedonia, denumire străveche care aparţinea istoriei sale şi a insistat ca noul stat să poarte numele de FYROM ( Fosta republică iugoslavă a Macedoniei).În felul acesta Grecia a avertizat încă de la început asupra pericolului „revendicărilor” pe care acest stat le-ar putea avea asupra unei părţi din teritoriul său…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 16/03/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: