CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

1 martie – Românii serbează Mărţişorul


 

 

 Imagini pentru fete cu mărţişor photos

 

 

 

 

 

1 martie – În  România  se serbeaza Mărţişorul

 

Astazi, in România este Marţişorul, o sărbătoare în care femeile si fetele primesc şi poartă mărţişoare, ca semn al sosirii primaverii.

Mărţişorul este un mic obiect de podoabă, legat cu un şnur impletit dintr-un fir alb si unul roşu, un calendar simbolic care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, dăruit la 1 martie, de ziua Dochiei, străvechiul început de an agrar.

După unele tradiţii, firul Mărţişorului, este tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăvara, la naşterea anului agrar.

Întrucât Mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine că acesta este un obicei străvechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români şi aromâni, preluat apoi şi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.

Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, putem spune că este o moștenire românească, chiar dacă numele său provine din limba latină, cele mai vechi dovezi ale acestei tradiții datând de acum 8000 de ani, fiind vorba despre pietricele amuletă găsite de arheologi la Schela Cladovei, în Mehedinți, vopsite în alb și roșu, culori a căror împletire simbolizează geneza și regenerarea vieții

Romanii serbau începutul anului în prima zi a primăverii, în luna lui Marte (zeul războiului, ocrotitorul turmelor, al câmpului şi al al fertilităţii, considerat tatăl gemenilor Romulus și Remus, fondatorii tradiționali ai Romei).

Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi fericire şi că roşul semnifică  iarna, iar albul – primăvara.

Lor li se adaugă şi alte simboluri, cum ar fi trifoiul cu patru foi, potcoava, coşarul sau inimiora. Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului. Şnurul mărţişorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

Alte surse, spun că  mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Erau purtate până când înfloreau copacii, apoi erau atârnate de crengile acestora.

Obiceiul s-a păstrat până în timpurile noastre.

Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima dată într-o lucrare a lui Iordache Golescu, boier cărturar şi om de stat român (1768- 1848). 

Se crede ca aceasta va aduce belşug in casele oamenilor. Se zice ca dacă cineva îşi pune o dorinţa în timp ce atârna martisorul de un pom, aceasta se va implini. In unele judeţe ale României, marţişorul este purtat doar primele două saptamâni.

In localitaţile transilvanene marţisoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, sau chiar de coarnele animalelor din gospodărie, pentru a speria duhurile rele.

In Dobrogea marţisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea sa fie mare si înaripată.

In zona Moldovei, pe 1 martie fetele sunt acelea care oferă mărtişoare baieţilor , aceştia oferind la rândul lor fetelor marţisoare în ziua de 8 martie.

Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni în zona Balcanilor la fraţii noştri aromâni, în Bulgaria vecină (unde poartă numele de Marteniţa), în Macedonia şi Albania.

În continuarea acestei sărbători, românii numesc primele nouă zile ale lunii martie „babe”, considerându-le zilele Babei Dochia. Este vremea în care fiecare femeie își alege o babă pentru a afla cum îi va fi sufletul și norocul pâna la sosirea babelor din anul următor. Astfel, zilele luminoase, însorite sunt aducătoare de fericire, noroc și belsug, în timp ce vremea rece, cu ploi și ninsori înseamna lacrimi, necazuri, sărăcie, neîmpliniri:  „dacă timpul nu e bun, baba e rea”.

În funcţie de vreme, va afla cum va fi pentru ele anul respectiv.

Zilele babelor se încheie pe 9 martie, când vine la rând la finalul acestui ciclu, ziua denumită popular Moşi, Mucenici, a Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia.

 

 

 

 

Anunțuri

01/03/2017 - Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de JohnnyEm | 01/03/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: