CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ARHIVA SECRETĂ: ÎN AUGUST 1924, la ordinul Moscovei, politrucii A. L. GRINSTEIN ŞI IOSIF ISAAKOVICI SUSLIK (alias I. I.BADEEV), AU EMIS UN DOCUMENT ÎN CARE SE AFIRMA EXISTENŢA UNEI AŞA ZISE „LIMBI MOLDOVENEŞTI”


limba-moldoveneasca-1

ARHIVA SECRETĂ: CUM A FOST CREATĂ LIMBA MOLDOVENEASCĂ ÎN AUGUST 1924

 

Conform documentelor de arhiva, dupa crearea RASS Moldoveneşti, în stânga Nistului, Secretariatul Comitetului Gubernial Odessa al Partidului Comunist din Ucraina a numit o comisie insarcinată cu  propaganda.

Cei trei membri ai comisiei erau A. L. Grinstein (evreu), I. I. Badeev ( Iosif Isaakovici Suslik, evreu) şi Gr. I. Starîi. Chestiunea existentei limbii moldovenesti a fost discutata intens, mai ales dupa naşterea publicatiei de propaganda anti-romaneasca „Plugarul Roşu”, aparuta la 1 mai 1924.

S-a pus problema limbii in care sa fie publicata aceasta revista. Limba vorbită de românii din Transnistria nu avea un caracter unitar si nici literar, ea nefiind nici până atunci cultivata in scoli de administraţia ruseasca.

Pornind de la aceasta chestiune, comisia s-a divizat: Starâi era de parere ca trebuia folosita limba româna si grafia latină, in timp ce ceilalţi doi susţineau ca ar exista o “limba moldovenească” distinctă de cea română.

Evident ca niciunul dintre ei nu era specialist in filologie astfel încât sa fie cât de cât indreptatiti să emita asemenea opinii. Starîi a susţinut ca era imposibilă crearea unei noi “limbi moldoveneşti”, şi că acest lucru nu poate fi rezultatul unei decizii politice arbitrare.

In schimb, Badeev spunea ca exista o “limba moldovenească” diferita de cea română, aşa cum rusa diferă de ucraineană. In plus, el a argumentat ca nu exista o limba moldovenească literara, dar ca cele doua limbi sunt intr-un proces de diferenţiere continuă, româna primind influenţe din Occident, iar “moldoveneasca” din rusă. Şi, bineinţeles, pentru publicaţiile in “limba moldovenească” trebuia folosita grafia slavă.

De cealalta parte, Starîi susţinea ca din moment ce obiectivul final este proclamarea României sovietice, limba română ar fi cel mai bun (si mai accesibil) mod de propagandă.

Toate aceste discuţii ale comisiei s-au finalizat intr-un raport realizat de Badeev la sfarşitul lunii august in 1924.

Raportul a fost  primul document oficial sovietic care vorbea despre “limba moldovenească”. In urma dezbaterilor comisiei s-a luat decizia finală de “dezvoltare a limbii populare moldoveneşti” şi de a se folosi caractere chirilice.

Aşa a apărut  „limba moldovenească”, rezultat al unei decizii politice luate fără consultarea vreunui specialist in filologie.

 

 

 

15.11.27

Foto : Ziarul sovietic ”Plugarul Roș”, 15 noiembrie 1927, (scris „pi moldovineşti”, evident cu alfabetul chirilic)

 Când a luat naştere Republica Autonomă Sovietică Socialistă  Moldovenească, in octombrie 1924, s-a folosit noţiunea de “norod moldovenesc”, popor care potrivit propagandei sovietice, se afla în mare parte ”subjugat de burghezia română.”

Punctul de vedere oficial sovietic era că Basarabia, recent unită cu România, era parte a RASS Moldoveneşti şi că trebuia eliberată de sub “jugul românilor”.

 

Memoriu cu privire la necesitatea creării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASS Moldoveneşti) – Moscova, 4 februarie 1924

 

 

1.“Crearea acestei republici va genera o serie întregă de consecinţe de ordin intern (din punctul de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi internaţional (…).

2. Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor politico-propagandistic pe care îl joacă Republica Bielorusă faţă de Polonia şi cea Carelă – faţă de Finlanda. Ea ar focaliza atenţia şi simpatia populaţiei basarabene şi ar crea pretexte evidente în pretenţiile alipirii la Republica Moldovenească a Basarabiei.

Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea de a se crea anume o republică socialistă, şi nu o regiune autonomă în componenţa URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele părţi ale Nistrului ar servi drept breşă strategică a URSS faţă de Balcani (prin Dobrogea) şi faţă de Europa centrală (prin Bucovina şi Galiţia), pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare şi politice. (…)

Ruperea Basarabiei de România, la rândul său, va avea o serie de consecinţe, de ordin internaţional.

a. În primul rând, acest fapt va zdruncina unitatea “României Mari”, naţional-consolidate şi va lovi autoritatea morală a burgheziei, care mai bravează până în prezent cu realizarea idealului naţional român.

b. Acelaşi fapt va servi drept un impuls suplimentar în tendinţa provinciilor nou-alăturate (la România) la autodeterminarea lor naţională. Iar organizarea (de stat) a minorităţilor naţionale (a bulgarilor, a găgăuzilor), care vor trăi în limitele viitoarei Republici Moldoveneşti, va servi drept exemplu pentu minorităţile naţionale, care populează Vechiul Regat român (…)”

Semnează: Gr. Kotovski, Al. Bădulescu, P. Tkacenko, Sol. Tinkelman (S. Timov), A.Nicolau, A. Zalic, Ion. Dic, T. Diamandescu, T. Chioran

 

CARE A FOST ROSTUL  ACESTEI DIVERSIUNI ?

 

Raspunsul e simplu : ocupanţii sovietici au dorit sa demonstreze ca moldovenii nu sunt romani din moment ce, iata, au alta limba (cea”moldovineasca”) şi alt alfabet (chirilic, nu-i asa?) !…

Blogul implicat al lui Vitalie Spranceana  incearca sa dea explicatii pentru o posibila  istorie  a unei istorii :

genealogic – așa ar fi putut fi limba oficială a statului. Abundența neoglogismelor ruse (atenție nu a slavismelor, de care e plin fondul limbii române) și a unor modalități curioase de construcție a cuvintelor (în româna nu se prea obșinuiește ca un cuvânt nou să fie format din bucăți de alte cuvinte, ci se unesc ambele cuvinte întregi) indică un drum posibil pe care evoluția lingivistică a “limbii moldovenești” ar fi putut s-o ia. Așa se mai vorbeste și azi în unele sate din Transnistria.

 Că acest tip de limbă nu a devenit totuși limba oficială a RSSM și la școala moldovenească s-a învățat o limbă apropiată de româna literară, e meritul unor oameni adevăraţi din anii ’60. 

istorico-politic – prin introducerea masivă a neologismelor limbajului administrativ se urmărea atât socializarea politică a cetățenilor RASSM cât și crearea unei limbi publice moldo-ruse, în opoziție cu cea privată.

Cum cetățeanul sovietic era prins aproape în majoritatea timpului său în activități colective limba publică urma încet-incet să se instaureze limba publica …

filosofic – arhitecții limbii “moldovenești” au pornit să construiască limba de jos, adică după modelul Vorbei…Scrisul trebuia să imite vorba, nu invers, cum e practica…Cum zicea L.A.Madan cel mai mare promotor al noii limbi: Gramatica pentru om, dar nu omul pentru gramatică.

 
După semnarea de către Germania nazistă şi URSS a  Pactului Ribbentrop-Molotov şi anexarea Basarabiei în 1940 de către URSS, a fost organizată la est de Prut, Republica Sovietica Socialistă Moldovenească, iar autoritaţile sovietice de ocupaţie au impus şi aici teoria falsă ce susţinea existenţa poporului şi a limbii moldoveneşti. Pe masură ce istoriografia din România lua în anii ’60 un curs pregnant naţional, cea din Moldova a suferit de pe urma intensei activitaţi  de propagandă sovietice.

In această perioadă apar studiile semnate de  J.Mosul si N.Mohov, istorici sovietici emblematici pentru “teoria moldovenismului”.

Cu precadere dupa 1964, dupa apariţia volumului al treilea din Istoria României la Bucureşti (in care se vorbea despre problema Basarabiei) şi a lucrarii lui Karl Marx „Insemnari despre romani”, o preocupare permanentă a autoritatilor din RSS Moldoveneşti a devenit  combaterea aşa zişilor “naţionalisti români”, mai ales după ce în 1965 a avut loc o manifestaţie a scriitorilor moldoveni, în favoarea introducerii grafiei latine.

Numeroase documente arătau existenţa unei coerspondenţe intense intre Chişinau si Moscova cu privire la aceasta problemă. Autoritaţile de la Chişinău se arătau îngrijorate de  faptul  că pătrunderea presei, radioului si televiziunii româneşti în Moldova de peste Prut, precum şi a posturilor de radio occidentale, “derutează poporul moldovenesc”.

Astfel, in 1967 s-a luat  decizia  realizării unor  “studii ştiinţifice” cu privire la existenţa unui  aşa numit “norod moldovenesc”, diferit de poporul român.

De asemenea, din 1966 s-a interzis studierea cărţilor româneşti in bibliotecile publice şi introducerea în RSS Moldovenească a lucrărilor unor autori „reacţionari şi fascişti” precum Nicolae Iorga, Octavian Goga, Lucian Blaga etc.

Curând, singurele publicaţii româneşti admise erau cele tehnice, medicale şi dicţionarele. Cărţile de istorie erau strict interzise. In plus, s-a decis bruierea statiilor de radio occidentale.

Tot prin  1966-67 autoritaţile au început sa organizeze sărbătorirea unor aşa zise evenimente din istoria Moldovei, precum ziua de 28 iunie: “eliberarea de sub ocupaţia românească”, iar în anii ’70 istoriografia  RSS Moldoveneşti a luat o direcţie vehement antiromanească.

În deceniul următor, criticarea istoricilor români devenise un fapt curent, în timp ce propaganda oficială  vorbea chiar de existenta unor “campanii anti-moldoveneşti in România”.

După câştigarea independenţei R.Moldova, campaniile propagandistice prin care se încerca menţinerea stupidităţii diversioniste numite „limba şi narodul moldovenesc” au continuat, crescând chiar în intensitate sub conducerea comunistului Vladimir Voronin, iar acum a „socialistului” Igor Dodon, când  „moldovenismul” şi  antiromânismul au devenit politică de stat.

Nu este de loc neglijabil nici faptul că marea majoritate a mijloacelor de informare din mass media acestei ţări au finanţare rusească.

Vom vedea cât timp va mai reuşi propaganda sordidă de sorginte  moscovită să-şi bată joc de românii moldoveni de la est de Prut.

Timpul este cel mai bun judecător şi este de partea adevărului …

 

 

Surse:

http://basarabialiterara.com.md; https://cersipamantromanesc.wordpress.com/ /mostra-de-limba-moldovineasca-inventata-de-ocupantul-rus

Anunțuri

15/02/2017 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. Atunci cînd dați ceva între ghilimele, spuneți de unde ați luat citatul.
    De pildă, scrieți:
    propaganda oficială vorbea chiar de existenta unor “campanii anti-moldoveneşti in România”
    Puteți da exemplu concret (cu precizarea autorului, articolului/cărții, data și locul apariției) de propagandă oficială în care s-a folosit expresia „campanie antimoldovenească în România”?

    Apreciază

    Comentariu de miocmarius | 15/02/2017 | Răspunde

    • Propaganda moldovenistă a anilor ’60 -’70 ieşise la atac cu tot felul de „argumente” care ar fi vrut să demonstreze existenţa a două popoare distincte : român şi moldovenesc. În cadrul acestei campanii, erau criticaţi printre altele istoricii şi filologii români care tratau de pe poziţii ştiinţifice inventia propagandistică a aşa numitei limbi moldoveneşti sau inexistenţa poporului moldovenesc separat de cel român.
      Se susţinea că oamenii de ştiinţă români duceau o campanie antimoldovenească de negare a adevărului existenţei limbii şi poporului moldovenesc. Ziarele vremii erau pline cu astfel de afirmaţii, care ajunseseră parte a unui anumit tip de folclor propagandistic sovietic.
      Lucrurile sunt cât se poate de clare în această privinţă, iar rostul ghilimelelor este acela de a sublinia ridicolul neroziilor deversate de acei neisprăviţi în presa de atunci. Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre propaganda „moldovenistă”,căutaţi colecţiile ziarului „Moldova socialist㔺i veţi vedea cum acei „tovarăşi” care practicau un antiromânism sordid ,tocmai ei acuzau istoricii şi filologii români de „antimoldovenism”, adică de negarea existenţei acestor concepte artificiale, create la comandă după 1924.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 16/02/2017 | Răspunde

  2. A republicat asta pe radupopescublog.

    Apreciază

    Comentariu de Radu | 16/02/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: