CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VisegradPost.com: În România are loc o revoltă, dar a cui revoltă și împotriva cui?


Image result for soros si merkel photos

         Angela Merkel                                    George Soros

Un articol apărut recent în publicaţia  Visegradapost.com, explică bine argumentat că SCOPUL FINAL al organizatorilor mega-protestelor din România,  este menținerea românilor într-o stare de sclavi economici ai  metropolei germane și ca sclavi ideologici controlați de galaxia multitudinii de ONG-uri  finanţate de SOROS. (Manifestațiile sunt uimitor de asemănătoare cu cele de la Kiev și cu cele din timpul așa numitei „Primăveri arabe”).

„VisegradPost.com – România: Revoltă, într-adevăr. Dar, a cui revoltă și împotriva cui?

 O serie de demonstrații relativ importante au avut loc în capitala României și în alte câteva orașe de provincie.

Zeci de mii de oameni au protestat împotriva noului guvern recent instalat  în urma alegerilor din decembrie.

Au fost  cele mai importante demonstrațiii din ultimii ani.

Fapt fără precedent, Președintele republicii, Klaus Iohannis, susține în mod deschis aceste demonstrații şi unii comentatori vorbesc de o „tineri-adă”, după „mineri-adele” din anii 90, referindu-se la tineri, tineri.

Scriitorul Modeste Schwartz dă o analiză a evenimentelor.

Pentru a elimina de la început orice polemică simplistă: da, o parte considerabilă a personalului politic al Partidului Social Democrat Român (care a adus la putere din decembrie anul trecut guvernul Grindeanu) este „corupt” așa cum este întreaga clasă politică românească – fără excepție! -, așa cum într-adevăr, este cazul (demonstrat acum și de afacerea Fillon) aproape în întregime cu întreaga clasă politică europeană.

Iohannis, care s-a auto-proclamat șef al „cruciadei luptei împotriva corupției”, este prezentat de mass-media europeană ca fiind cele care caută în prezent să elaboreze și să pună în mișcare o „revoluție a tineretului”.

În vârstă de 57 de ani, Klaus Johannis (Președintele România), a fost, înainte de intrarea sa în politică, un profesor de fizica de liceu în orașul său natal din Sibiu.

La acel moment, un profesor de liceu din România câștiga mai puțin de 300 € / luna.

Același Iohannis (despre care gurile rele spun în șoaptă că el ar fi ginerele unui fost ofițer de rang înalt al poliției secrete comuniste), detine şapte case în Sibiu (un oraș turistic prosper, frumos restaurat, în care prețurile imobiliare sunt mari iar investițiile imobiliare reprezintă o afacere foarte bună, a declarat, în timp ce-și păstra o mimică neclintită, că a cumpărat aceste case din venituri (altfel la negru …) obținute pe lecțiile particulare pe care le-a dat!

În ceea ce privește noul partid „Uniți Salvăm România” (USR), care se autoprezintă ca o mare alternativă a noii generații și a unei noi culturi (din păcate, total lipsit de orice program politic real in afara celebrului slogan mistic al „anti-corupției”), liderul său charismatic.

Între liderii acestui partid se numără şi  femeie franceză (căsătorită cu un român) Clotilde Armand, care a declarat recent că „regretă” faptul că firma franceză la care era directoare a primit fonduri uriaşe de la statul român pentru aşa-zise „activități de consultanță”, pentru compania multinațională a corporației Bechtel, care a construit în Transilvania una dintre cele mai scurte și mai scumpe autostrăzi din istoria mondială a construcției de autostrăzi. (Practic franțuzoaica a fost directoarea unei firme franceze de consultanță care a fost parte a celor care s-au înfruptat din banii rezultați dintr-un JAF NAȚIONAL, jaf național organizat de guvernul de atunci şi de firma Bechtel. JAF pe care DNA-ul, mult lăudat, „a uitat” să-l ancheteze. Pentru ce a luat bani aceea firmă franceză dacă s-a făcut doar un ciot din autostradă? Şi cine i-a dat contracte acel firme? )

Prin urmare, presupunând că românii ar ieşi din apatia lor politică, care rămâne în continuare atitudinea majorității lor, ar fi fost de așteptat proteste „non-politice”, care să fi cerut schimbări, cum ar fi modificarea Constituției ţării, înlocuirea completă a politicienilor, democrație directă, sau orice altceva.

Acest lucru nu s-a întâmplat acum:  protestatarii „tineri români” cer în mod explicit, și din ce în ce mod violent și ilegal, căderea (și chiar interzicerea) PSD-ului.

 

 

 

 

 

 

 

Cifra oficială, din 1 februarie, probabil supraestimată a fost de 50.000 ( în zilele următoare cifrele au fost de 70.000, 80.000 de mii, cifre umflate de unii la 150.000 ba chiar la 200.000) – dar, chiar dacă aceste cifre ar fi adevărate: guvernul în funcție îşi întemeiază legitimitatea pe votul exprimat de români pe … 4 milioane de buletine de vot – adică raportul este de 80 de alegători, pentru un protestatar …)

Ca o alternativa la putere, ei se gândesc (în timpul acelor ocazii incredibil de rare în care ei se gândesc de fapt la ceva), la președintele Iohannis, prezent în rândurile manifestanților, (un preşedinte care s-a debarasat cu cinism de rolul de mediator cerut de Constituție care a fost adus inițial la putere de către Partidul Național Liberal – PNL, acum principalul partid al opoziției), precum și la liderii USR, lucru care lasă puțin loc de îndoială asupra adevăratelor scopuri politice ale mitingului.

„Tinerii, frumoşi și liberi” (cum se autodenumesc conform propriei lor retorici), doresc să înlocuiască un personal politic corupt susținut de o majoritate democratică puternică, cu un alt personal politic corupt lipsit de orice bază democratică.

Cum poate cineva să explice o astfel de demență?

Trebuie spus că:

Mulți dintre protestatari sunt într-adevăr relativ tineri, lipsiți de conștiința istorică și de cunoștințe socio-economice, dîn cauza naufragiului sistemului școlar românesc (și european) și pur și simplu urmează diferiți masculi și femele alfa din mediul lor și din asociațiile lor pe care-i imită.

Acești tineri asociază de multe ori protestele de stradă cu festivalurile de muzică organizate pe stradă, manifestări care de asemenea, pot să le ofere  oportunitatea de a socializa, flirta etc.

O altă parte a manifestanților sunt activiști ai ONG-urilor finanțate de organizațiile din Galaxia Soros și de fundațiile politice care execută lucrările murdare ale diplomației germane în Europa de Est.

De ce oare românii se urăsc, unii pe alții, atât de mult?

În ceea ce privește instigatorii, și în special sponsorii lor (adică, în primul rând, Germania și „Bruxelles”-ul): de ce propagă ei atâta ură?

De ce încearcă ei cu disperare să dea jos guvernul Grindeanu și partidul condus de L. Dragnea, cu orice preț şi cu toate costurile sociale, economice şi naționale, chiar dacă victoria lui Trump pare să-i fi lipsit de data asta de ingredientul secret (și anume de intervențiile discrete ale serviciilor secrete aflate sub controlul CIA ), intervenții secrete care, până în prezent, au asigurat succesul politic al mișcărilor de stradă, şi care, la Paris sau Londra, ar merge literalmente neobservate (fiind, așa cum sunt ele, atât de marginale și amorfe politic)?

De ce să-și lanseze toate trupele din „societatea civilă”, în această luptă incertă, cu riscul de a le discredita complet pe viitor, în caz de eșec, chiar dacă PSD (care ar fi putut lansa în repetate rânduri o procedură de suspendare a președintelui – nu a făcut acest lucru – pentru că Dragnea s-a opus.) pare să fie dispus să lupte cu mâinile legate, sau chiar să negocieze în mod pașnic?

Pentru a răspunde la prima întrebare ar necesita un scurt tratat de istorie și de antropologie despre România, idei pe care voi încerca să le sintetizez într-un articol ulterior.

Pentru moment, să ne limităm la o concluzie foarte generală:  născuți și crescuți de facto, într-o colonie, în care comportamentul lor politic (manifestat prin vot sau prin demonstrații) nu a avut nici cel mai mic impact asupra comportamentului real al celor de la conducerea țării lor și/sau asupra condițiilor de viață din țară, tinerii români pur și simplu nu știu ce este politica și salivează ca și câinii lui Pavlov la provocările agitatorilor profesioniști ai societății civile, fiind puși să participe la aceste ritualuri tribale de purificare colectivă prezentate ca festivaluri de stradă ale așa-zisei „lupte împotriva corupției”.

Răspunsul la a doua întrebare, pe de altă parte, necesită mult mai puțină intuiție, ci are nevoie de interpretare, de concepte și de filozofie.

Într-adevăr, este suficient să fi informat cu privire la recentele măsuri luate de guvernul Grindeanu, precum și la programul de guvernare pe care intenționează să-l pună în aplicare în lunile următoare (care sunt toate în domeniul public, dar atent ignorat de presa românească controlată de Occident și atent ignorat de aproape toată presa străină,  pentru a înțelege că d-na Cancelar al Reich-ului, Merkel, pur și simplu nu poate accepta o astfel de schimbare în România și nici măcar nu poate accepta să negocieze anumite aspecte, ci are nevoie să aplice dacă este necesar, o pedeapsă exemplară – în conformitate cu metodele testate la Kiev.

Guvernul Grindeanu, înainte de adoptarea decretelor de amnistie (ordonanțele atât de mult urâte de „tinerii, frumoși și liber”), care spre deosebire de ceea ce se scrie în presa controlată nu a fost nici prima măsură luată după  cum nu a însemnat nici „legalizarea corupției” și nici nu înlătură toate actele de corupție (măsura instituie doar un prag de aproximativ 40.000 € pentru abuzul în serviciu (n.red. nu și pentru furt, corupție au trafic de influență), și se pare că, nici acuzațiile reținute împotriva L. Dragnea nu sunt acoperite de această amnistie, acesta fiind acuzat în același dosar și de alte lucruri n.red. mai exact, e acuzat și de uz de fals).

Măsurile erau absolut necesare a fi luate – din moment ce PSD-ul e complet incapabil să guverneze cu arma Direcției Naționale Anticorupție îndreptată la tâmplă (DNA-ul fiind în întregime la ordinele sponsorilor săi occidentali).

De aceea guvernul Grindeanu, în timpul celor zece zile, care au trecut de la inaugurarea sa recentă, până la emiterea acestor ordonanțe menționate anterior, nu s-a odihnit.

Pe parcursul acestei perioade de peste o săptămână, Guvernul a luat măsuri importante, printre care:

Ridicarea nivelului salariului minim și a pensiilor minime, anulând astfel măsurile de austeritate adoptate de guvernele președinției lui Traian Băsescu (în special pe cele ale guvernului Boc), ce au acționat în conformitate cu măsurile Dictate de FMI, de Berlin și de Bruxelles;

A anunţat o scutire de impozit pentru salarii mai mici de 500 € ( nu vă mirați, cu o lună în urmă, în România, un stat membru al Uniunii Europene, mulți angajați ce lucrează în orașe, plăteau încă impozite pe salarii de mizerie de 300 €, acolo unde chiria unei camere într-un apartament partajat rar costă mai puțin de 100 € – și unde prețurile produselor alimentare în supermarketuri sunt aproximativ la nivelurile din Ungaria, adică sunt foarte apropiate de cele din Austria).

Nu numai că aceste două măsuri „dau un exemplu negativ” pentru toate țările din sudul și estul Europei care simt tentația de a scutura jugul progresisto-liberal german și să se îndrepte spre politici de creștere economice pentru țările lor, dar ele afectează în mod direct capitalul german.

Germania (în primul rând capitala Bavariei și auxiliarii lor austrieci) a devenit recent principalul investitor extern în România, urmată de Franța, în timp ce Statele Unite ale Americii (care erau încă foarte prezente la începutul anilor 2000) par, că s-au concentrat pe Pivotul Economic din Asia.

Aceste investiții germane din România au o mare rentabilitate (societățile românești cu capital german prezintă, în general, o rată dublă a profitului, comparativ cu media zonei euro) și se bazează în principal pe exploatarea a unei forțe de muncă care e pusă în realitate să execute o muncă forțată (pentru că salariu minim e calculat exact în așa fel încât să permită doar supraviețuirea nefericită a unui individ fără familie și fără ca să poată plăti o chirie – românii fiind, ca majoritatea celor din Europa de Est, de obicei, proprietarii unui apartament în stare proastă care a fost răscumpărat de la stat la începutul anilor 1990), având ca rezultat social un declin demografic fără precedent.

România are cea mai mare rată de emigrare a țărilor non-africane din lume (o rată de emigrare mai mare decât cea a Siriei – chiar şi în perioada de război).

Odiosul guvern PSD are de asemenea planuri de a crea un fond suveran de dezvoltare și de investiții (FSDI), cum s-a întâmplat în Norvegia, Franța, Arabia Saudită etc., care să fie alimentat de profiturile întreprinderilor. Printr-o astfel de măsură, România pur și simplu intenționează pur şi simplu să conteste în mod unilateral statutul de colonie extractivă (sursă de materii prime, practic, liber și forță de muncă migrantă ieftin) care i se atribuie în ordinea mondială actuală.

Astfel, iată cine s-a revoltat acum: Germania, ca o metropola colonială, este revoltată împotriva guvernului ales în mod democratic in România cautând să-l răstoarne prin intermediul unui puci în care şi-au unit eforturile  fundațiilor politice germane (F. Adenauer, F. Ebert, R. Luxemburg), cu cele ale magnatului Soros, finanțatorul „societăţii civile” – care nu deranjeză că se pretind a fi apolitice sau „trans-partizane”, având nerușinarea de a cheama înapoi guvernul fostului comisar european Dacian Cioloș, un „tehnocrat” niciodată ales de nimeni, şi impus la conducere fără o majoritate parlamentară de Johannis în 2014 și care tocmai a fost demis de la putere printr-un vot masiv care a condamnat  politica din cei doi ani anteriori.

Trebuie spus că UE, acum atât de vehementă în laude faţă de guvernul Cioloş, nu a facilitat sarcina acestuia când s-a aflat la guvernare, având în vedere că absorbția fondurilor structurale, de exemplu, a fost chiar mai catastrofală decât cea înregistrată de  guvernele anterioare.

Asta este elita competentă și feciorelnică a „tinerilor, frumoşi și liberi” …

A. Merkel și G. Soros incearca in prezent să readucă la putere „tehnocraţii”, în ciuda votului popular.

Având în vedere aceste evoluții, putem considera acum ca s-a finalizat tranziția metodelor Uniunii Europene spre o structură parazită, comparabilă cu infamul United Fruit Company din America Latină, înainte de revoluțiile neo-bolivariene.

Echipele morții nu au apărut încă pe scenă, dar dl Johannis ţine pasul şi cu un mic efort, poate deveni un alt Pinochet!”

sursa: visegradpost.com

 

Versiunea integrală în limba franceză poate fi citită accesând:

https://visegradpost.com/fr/2017/02/02/roumanie-revolte-certes-mais-de-qui-contre-qui/

Anunțuri

11/02/2017 - Posted by | POLITICA | , , , , ,

7 comentarii »

  1. A republicat asta pe radupopescublog.

    Apreciază

    Comentariu de Radu | 11/02/2017 | Răspunde

  2. Citind acest articol și cel original : http://visegradpost.com/en/2017/02/02/romania-revolt-indeed-but-whose-revolt-and-against-who/
    1.Totuși, sper că este numai o greșeală, și nu intenționat a micșora efectele vestitului OUG13:
    „măsura instituie doar un prag de aproximativ 4000 € pentru abuzul în serviciu (n.red. nu și pentru furt, corupție au trafic de influență”
    Până când în articolul original scrie:
    „they only institute a threshold of roughly 40,000€, and it seems, in particular, that the charges held against L. Dragnea are not covered by the amnesty”
    Dacă vrem să fim și mai aproape de realitate cei 200.000 de RON înseamnă 45.000 de Euro,nicidecum 4000. Aceea 45.000 de Euro este o sumă destul de mare și inaccesibilă pentru marea majoritate din România.
    2. „Cifra oficială, din 1 februarie probabil supraestimată a fost de 50.000” Eu tot am căutat cifrele oficiale, dar am găsit numai că jandarmeria nu face (cel puțin nu-și face public) estimări referitoare la numărul de manifestanți. Nici în articolul original, nici cel transcris în română nu am găsit de unde au scos numărul acesta de 50.000. Pe de o parte articolul original a fost publicat la 2 februarie, în articolul transcris aici pe blog, numai pentru corectitudine, trebuia menționat apogeul manifestațiilor a fost (cel puțin până acum) la 5 februarie, unde au fost vizibil mai mulți. Câți, nu se știe, cifra reală trebuie să fie între 90.000 și 170.000 (cel din urmă mult cu indulgență). Dar acesta numai în fața guvernului, pe țară poate între 200.000 și 300.000. Pentru corectitudine trebuia menționată și asta, repet caz în care aveți cifre oficiale să menționați și sursa lor.

    Apreciază

    Comentariu de Zsolt | 14/02/2017 | Răspunde

    • Spaţiul în care au fost răspândiţi cei mai mulţi protestatari, adică în Piaţa Palatului Victoria are 32000 m2.Dacă manifestanţii se întind până pe strzile adiacente, acoperă circa 53.000 de metri pătraţi. Firesc, ca să afli câţi oameni intră în ea, înmulţeşti aceşti metri cu numărul de oameni.
      Dar câţi oameni bagi într-un metru pătrat? Din datele prezentate în „Crowd Safety and Risk Analysis“ cel mai normal e cu un om pe metru pătrat. Firesc, ai vreo 30.000 de oameni în piaţa propriu-zisă, iar dacă manifestatia creste să ajungi la cca.50-70.000, dacă se ocupă si intrările străzilor adiacente.
      E imposibil să fi fost vreodată 250.000- 300.000 de oameni acolo. Deducţia logică e că cifrele au fost umflate de publicatiile apartinând propagandei antiguvernamentale.
      2.Cât priveşte cufra pragului, aşa este, s-a strecurat o greşeală, cea vehiculată în articol fiind de 40000 euro, nu de 4000.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 15/02/2017 | Răspunde

    • 1. Dar eu nu am zis că au fost x00.000 în Piața Victoriei. Am zis că, după cunoștințele mele jandarmeria nu face (public) estimări. Adică nu putem afirma că „Cifra oficială, din 1 februarie”. Nu sunt cifre oficiale, dacă dvs. știți atunci să menționați și în articol.

      Referitor la numărul protestanților metode de estimare am citi și eu, sunt diferite metode, dar practic fiecare se bazează pe măsurarea spațiului și înmulțirea ei cu o constantă. Dar asta poate să fie de la 1om/m2, 1,2 1,8 sau chiar 3. Deci avem o varietate de cifre. De aceea am zis că cifra plauzibilă ar fii de 90.000-170.000 în data de 05.02.2017.

      Apreciază

      Comentariu de Zsolt | 15/02/2017 | Răspunde

      • Nu eu, autorul articolului, Schwartz vorbeşte despre o cifră oficială.De fapt, nuvăd de ce ar fi atât de important acest aspect, atâta vreme cât articolul tratează probleme mult mai importante şi actuale. Cu ce v-ar fi inălzit dacă vreo oficialitate ar fi stat să numere pe toţi cei care au venit şi au plecat de la mitingul respectiv?
        Cea mai serioasă metodă de calcul este într-adevăr aceea a măsurării spaţiului ocupat de manifestanti.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 15/02/2017

  3. Este important, nu este totdeauna că au fost 50.000 sau 300.000. Oricum nu putem vorbi de cifră oficială caz în care nu sunt cifre oficiale. Acest lucru pune în paranteză orice scrie, eu cel puțin nu pot să cred în scrieriile acela care nu sunt destul de bine documentate.

    Dar despre ce lucrări importante vorbiți? De salariul de profesor al lui Iohannis? Sau ce?

    Oricum acest articol vrea să-l spele pe Dragnea, pe de o parte, și pe PSD, pe de altă parte, încercând să minimalizeze obrăznicia OUG13, direcționând subiectul tematizării pe Iohannis, USR, sau Soros și Merkel.

    Se poate vorbi și despre asta, dar est tema unei alte discuții.

    Apreciază

    Comentariu de Zsolt | 15/02/2017 | Răspunde

    • Chiar nu ati observat că avem ocazia să citim în acest articol, ce nu se scrie în multe altele, anume despre rolul multinaţionalelor ,despre presiunile Germaniei ş.a.
      Cât despre Dragnea, să fim serioşi, problemele pe care le are el nu au legătură cu corupţia fiind mai curând o reglare a luptei politice cu ajutorul justiţiei.
      OUG13 e obraznică?Staţi să vedeţi că exact prevederile ei vor fi dezbătute de Parlament şi vor deveni lege, mai ales că aceasta e necesară în condiţiile în care peste 100 de articole ale Codului Penal au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. Unde mai pui că acum vreo 2 zile aceeaşi Curte Constituţională a luat în discuţie contestaţia lui Iohannis privind această Ordonanţă buclucaşă ,arătâţnd că este perfect constituţională şi că preşedintele nu are dreptate să o conteste. Faptul că guvernul a abrogat-o nu înseamnă că ar fi vorba de o obrăznicie a prevederilor ei. Pur şi simplu s-a cedat la presiunea străzii conjugată cu cea a presedintelui, a CSM si a Procuraturilor.

      Cât despre Schwartz,autorul articolului, nu prea văd cum aţi raţionat acuzându-l că ar fi pro-Dragnea având în acelaşi timp o poziţieantiSoros şi anti Merkel. Aţi citit biografia acestui Schwartz ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 15/02/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: