CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Monitorul Oficial al României a publicat o iniţiativă legislativă, însoţită de avizul negativ al Consiliului Legislativ,referitoare la un proiect de lege privind autonomia aşa numitului Ţinut Secuiesc.


 

 Image result for Szekely Land

 

În Monitorul Oficial nr.66 (Partea I), a fost publicată o iniţiativă legislativă însoţită de avizul negativ al Consiliului Legislativ, prin care zece cetăţeni români de etnie maghiară, au iniţiat un proiect de lege privind autonomia aşa numitului Ţinut Secuiesc.

Conform legislaţiei în vigoare, acestă iniţiativă care are prevede înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, o „comunitate autonomă cu personalitate juridică”, are nevoie de 100.000 de semnături din minimum zece judeţe, pentru a putea fi depusă la Parlament şi supusă votului.

Teritoriul aşa-zisului Ţinut Secuiesc ar urma să cuprindă judeţele Harghita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş şi ar urma să aibă autonomie administrativă şi politică în raport cu statul român, iar limba maghiară ar urma să fie limba oficială, la fel ca limba română, urmând să fie condus de un preşedinte ales prin vot.

Proiectul acestei iniţiative legislative cetăţeneşti privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că regiunea va fi condusă de un preşedinte care va beneficia de imunitate, ales de către cetăţeni prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct, pe o perioadă de 4 ani., pentru cel mult  două mandate, care o va reprezenta în relaţia cu statul.

Autorităţile regionale vor prelua atribuţiile actualelor autorităţi statale locale, inclusiv în domeniul fiscal, putând elabora propriile norme, cu singura condiţie de a respecta Constituţia. Regiunea va fi împărţită în 8 „scaune”, reprezentând teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial.

Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie. În privinţa administraţiei regionale, Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.

Proiectul mai  prevede că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare secuiesc, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri, se poate cere rediscutarea actelor în cauză.

Avizul Consiliulului  Legislativ, care are rol consultativ, a fost negativ, pentru că acest proiect de iniţiativă legislativă  încalcă prevederile constituţionale, atâta vreme cât  „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”, fapt interzis de Constituţie. Articolul 1 din Constituţie prevede că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Potrivit Articolului 74 din Constituţie, minimum 100.000 de cetăţeni pot iniţia un proiect de lege, ei trebuind să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Listele de semnături vor trebui atestate de către primăriile din localităţile de unde au fost strânse.

După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa va fi  depusă la Parlament pentru a fi votată şi va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.

Având în vedere componenta actuală a Parlamentului României, şansele ca un asemenea proiect să fie votat sunt inexistente.

 Comitetul de Iniţiativă pentru această iniţiativă legislativă care stabileşte „statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” a fost susţinută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă, care a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). Tokes nu se regăseşte însă în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial şi care numără  10 persoane: Arus Zsolt Istvan – preşedinte, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.

Arus Zsolt Istvan este cetăţean din Gheorgheni (judeţul Harghita), la fel ceilalţi nouă iniţiatori care sunt, de asemenea, harghiteni.

 Aceasta este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlamentul României.

Surse: hotnews.ro/stiri ; http://www.economica.net; http://www.agerpres.ro

Anunțuri

27/01/2017 - Posted by | POLITICA | , , , , , ,

8 comentarii »

  1. Sa se duca in ungaria ca e destul de mare daca nu le place in Romania. Romania trebuia sa aiba frontiera pe tisa la granita cu ungaria,sa nu se uite ca ungaria aproape majoritatea teritoriului care il detine e o tara din adunaturi de teritorii din statele vecine,iar e maghiarii sunt proveniti din popoare migratoare.

    Apreciază

    Comentariu de Alexandru Raducu Alexandru | 29/01/2017 | Răspunde

    • Sper că în curând Federația Rusă anexează Moldova, să vedem cum vă schimbă părerea despre minorități autohtone.

      Apreciază

      Comentariu de Zsolt | 31/01/2017 | Răspunde

      • Puteti fi mai explicit?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 03/02/2017

      • De unde bucuria asta de a vedea Rusia cum calcă în picioare alte state_Tot atât de bucuros aţi fi fost dacă aţi fi trăit în 1848,în 1945 sau 1956 şi aţi fi simţit pe propria piele cum e cu invaziile rusesti? Sau d-ta te numeri printre aceia care consideră cotropirile rusilor…”eliberări”?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 03/02/2017

  2. Mai explicit, da. Dacă în curând Federația Rusă anexează Moldova, să vedem cum vă schimbă părerea despre minorități autohtone.

    Apreciază

    Comentariu de Zsolt | 03/02/2017 | Răspunde

    • Cine ţi-a spus d-tale că Rusia va reanexa R.Moldova, peste teritoriul Ucrainei, aşa ca o excursie de plăcere, fără consecinţe geopolitice majore imprevizibile ?
      În plus,ce minorităţi autohtone ai d-ta în vedere şi ce atitudne faţă de aceste minorităţi crezi d-ta că a existat până acum şi se va schimba în viitor?
      Nu cumva li s-a căutat cam mult în coarne minorităţilor naţionale din R.Moldova, încât s-a ajuns la situaţia de necrezut ca cel puţin în cazul ruşilor şi găgăuzilor să se manifeste pe faţă pretenţii secesioniste nedisimulate ?
      Nu cumva tocmai cazul minorităţilor din R.Moldova justifică o politică mai fermă, în condiţiile în care s-a dovedit că oricâte drepturi li s-ar da, acestea folosesc autonomia doar ca o etapă în drumul care li s-a trasat din afara ţării pentru a se separa ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 03/02/2017 | Răspunde

      • 1.„Cine ţi-a spus d-tale că Rusia va reanexa R.Moldova, peste teritoriul Ucrainei, aşa ca o excursie de plăcere, fără consecinţe geopolitice majore imprevizibile ?”
        Nimeni, de aceea am și scris ”dacă„. Defapt în contextul geopolitic actual nimeni nici nu-și imaginează anexarea Basarabiei de Federația Rusă. Ideea de destrămare al Ucrainei este mai plauzibilă, cel puțin pe teritoriile controlate acum de forțele separatiste din Donețk și Luhansk. Dar cert că Putin duce o politică ofensivă pe două fronturi adresată României. Una este atragerea Republicii Moldovei în zonă de influență rusă, și cealaltă de prietenie cu premierul Orbán, Ungaria fiind stat membru UE și NATO, o relație proastă între Ungaria și România fiind clar avantajul Rusiei. Mă gândesc aici stric la avantaje economice, nu cred că nici Putin nu-și imaginează de o intervenție militară pe teritoriul unei state membre NATO.
        2.„În plus,ce minorităţi autohtone ai d-ta în vedere şi ce atitudne faţă de aceste minorităţi crezi d-ta că a existat până acum şi se va schimba în viitor?”
        În principal vorbim de minoritatea maghiară, în trecut mai era și o comunitate germană, dar care la ora actuală s-a redus 35-50.000 de oameni. Deși despre nemți românii în general au o impresie pozitivă, dar cum am zis ei la ora actuală nu mai formează un grup important, cel puțin dpvd. al numărului lor. Aici m-am referit în special la atitudinea românilor față de minoritatea maghiară, în special la lupta dusă de statul român, indiferent de culoare politică, împotriva oricărei tentații de autodeterminare: fie ea cea de autonomie sau un banal steag. Mentalitatea asta de a lovi în minorități, chiar și dacă ar fi vorba despre un lucru folositor pentru toți, cum ar fii cel de regionalizare, s-ar schimba radical dacă ar fii pus în situație de a apăra drepturile românilor din Basarabia în cazul unei eventuale anexare rusă.
        3. „Nu cumva li s-a căutat cam mult în coarne minorităţilor naţionale din R.Moldova, încât s-a ajuns la situaţia de necrezut ca cel puţin în cazul ruşilor şi găgăuzilor să se manifeste pe faţă pretenţii secesioniste nedisimulate ?
        Nu cumva tocmai cazul minorităţilor din R.Moldova justifică o politică mai fermă, în condiţiile în care s-a dovedit că oricâte drepturi li s-ar da, acestea folosesc autonomia doar ca o etapă în drumul care li s-a trasat din afara ţării pentru a se separa ?”
        Moldova n-are nici o importanță pentru Federația Rusă caz în care nu mai este folositor ca și armă împotriva României. De fapt rușii nu sunt interesați de frământarea și mai mare al Moldovei. Transnistria, poate și Gagauzia este folosit numai pentru a ține cumva Republica Moldova sub control, și dacă reușesc asta cu ea (R. Moldova) să mai aibă o pârghie de ținut în frâu pe România.

        Totuși de ce este actuală acum politica rușilor față de România? Se vede că ei (Federația Rusă) sunt destul de activi în zonă, atât dpdv. economic (sunt interesați să-și vinde în special gazul, pentru care România se poate folosi ca și țară tranzit), militar (nimeni nici acum 5 ani de zile nu și- imaginat anexarea Krimeii) și al serviciilor secrete (nu sunt adeptul teoriilor conspiraționiste, dar este clar că serviciile secrete ruse sunt activi în România, și nu numai).

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 07/02/2017

      • Rusia este şi a fost în ultimii 200 de ani permanent interesată de Basarabia ca bază de lansare către Balcani, ca parte a proiectului mai amplu cunoscut sub numele de „Planul Dughin”, sau „Planul Eurasiatic” al unui imperiu intins de la Vladivostok la Dublin, conceput ca o contrapondere la supremaţia americana.
        Despre acest Aleksandr Dughin, fost consilier al lui Putin, puteţi afla destule cautând pe Internet şi chiar pe acest blog.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 09/02/2017


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: