CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 23 decembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

23 decembrie, istoricul zilei

1806: Războiul ruso-turc (1806-1812) – în primele lupte care s-au dat după ocuparea Moldovei, la Fierbinţi şi la Olteanu, ruşii au ieşit victorioşi şi în Ţara Românească.

 

 

Au intrat în Bucureşti la 25 decembrie  1806, reinstalându-l pe tronul muntean  pe Constantin Ipsilanti.

 

 

Alexandru Flechtenmacher1823: S-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, violonist si dirijor român nascut la Iaşi, autorul melodiei “Hora Unirii”.

A urmat studii muzicale in orasul natal, iar apoi a studiat la Conservatorul din Viena. S-a implicat activ in Revoluţia de la 1948, perioadă în care a scris mai multe cântece patriotice. A compus primele vodeviluri si operete românesti, precum si cupletele pentru piesele scriitorului Vasile Alecsandri.

A scris muzica pentru numeroase spectacole românesti de teatru aparute intre anii 1840-1880, compunând circa 600 de piese muzicale.

Opera sa este inspirata din folclorul nostru, iar multe din creaţiile sale, in special hore si sârbe, au intrat in repertoriul lăutarilor români. De numele lui se leaga si Conservatorul din Bucuresti, el fiind fondatorul acestei institutii pedagogice si primul director al acesteia. S-a stins din viaţă la Bucuresti, în ziua de 28 ianuarie 1898.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1884: S-a născut inginerul şi întreprinzătorul român Nicolae Malaxa; (d. 1965).

 

 

 

 

 

1907: In România, a fost adoptată o lege pentru învoielile agricole prin care s-au interzis formal munca sau dijma la tarla, precum şi dările suplimentare în natură sau bani.

 

1909: Se naşte la Bucureşti, principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria.

 

 Imagini pentru principesa ileana photos

 

Principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand al României (n.23 decembrie 1908-d.21 ianuarie 1991).

La 23 decembrie 1908 (stil vechi) sau 5 ianuarie 1909 (stil nou), se naşte la Bucureşti, principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria, căsătorită la Sinaia cu arhiducele Anton de Habsburg la 26 iulie 1931, avînd şase copii: Ştefan, Arhiduce de Austria (1932-1998), Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959), Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935), Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937), Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939) şi Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942).

Căsătoria Ilenei cu Arhiducele Anton de Habsburg a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română, fiind pentru prima oară cînd un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială.

A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române.

Ceremonia căsătoriei a avut  loc la Castelul Pelişor, pe data de 26-27 iulie, la vîrsta de 22 de ani. Pentru că tatăl sau murise în 1927, a fost condusă la altar de fratele ei mai mare, regele Carol al II-lea.

Invazia armatei roşii şi ocupare României, forţarea abdicării regelui Mihai de generalul KGB Vîşinski, fac ca la 8 ianuarie 1948  Principesa Ileana, împreună cu nepotul său regele Mihai I, să părăsească România.

S-a mutat cu întreaga sa familie întîi în Elveţia apoi în Argentina. La Buenos Aires a înfiinţat un cămin destinat refugiaţilor politici români, cămin ce a purtat numele mamei sale, “Regina Maria”. În 1950 Ileana împreună cu copiii au ajuns la Boston, Statele Unite.

După divorţul său, se căsătoreşte în 1961, la New York, cu Ştefan Isărescu, de care ulterior se desparte şi se călugăreşte, făcînd timp de şase ani stadiul de novice, într-o mănăstire din Franţa.

În 1967 se reîntoarce în S.U.A. şi, sub numele de maica Alexandra, devine stariţa mănăstirii ortodoxe cu hramul Schimbarea la Faţă, din oraşul Ellwood City, în Ohio.

În septembrie 1990 revine în România pentru cîteva zile. Moare la 2 iunie 1991 la Ohioville, statul Ohio, S.U.A..

După căderea regimului Ceauşescu, Maica Alexandra a vizitat România în septembrie 1990, la vîrsta de 81 de ani şi suferindă.

Cîteva luni mai tîrziu, la 21 ianuarie 1991, a murit la Spitalul St.Elizabeth din Youngstown, Ohio, S.U.A. ca urmare a unor complicaţii survenite în urma fracturii bazinului, accident petrecut chiar în chilia Mănăstirii unde a locuit.

Memoriile sale au apărut în Anglia în anul 1951, iar în România în 2005, cu titlul “Trăiesc din nou“.

 

 

 

1914:  Vasile Lucaciu şi Octavian Goga demisionează din Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania.

 

 

 

 

 

1940: S-a născut la Reni, în Ucraina (Basarabia de Sud), patriotul şi fostul disident basarabean Valeriu Graur, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat în anii ’60-70 ai secolului trecut în URSS; (m. 2012, la Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

1941: Are loc premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei “Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după cunoscuta poveste a lui Ion Creangă).

 

 

 

 

1952: S-a născut jurnalistul Mircea (Valentin) Toma, preşedinte al Agenţiei de Monitorizare a Presei – ActiveWatch, unul din fondatorii publicaţiei săptămânale „Academia Caţavencu”.

 

 

 

 

Imagini pentru jurnalistul Mircea (Valentin) Toma photos

 

 

 

 

 

 

1962: S-a născut, la Arad, Stefan W. Hell, stabilit în Germania din aprilie 1978, personalitate ştiinţifică marcantă, director al Institutului de Chimie Biofizică „Max Planck”, din Göttingen (Germania), Departamentul de Nanobiofotonică din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului; Şef Divizia de Nanoscopie Optică, prof. asociat la Facultatea de Fizică, Universitatea din Heidelberg şi prof. onorific la Facultatea de Fizică, Universitatea din Göttingen (Germania).

 

 

 

 

Imagini pentru stefan W. Hell, photos

Este  laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2014, împreună cu Eric Betzig, pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente, şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2012.

 

 

 

 

 

 

 

 

1963: Cargoul “Bucureşti” a ancorat în portul Constanta, devenind prima nava sub pavilion romanesc care a efectuat o călătorie în jurul Pământului.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Cargoul “Bucureşti”photos

 

 

 

Nava „Bucureşti“ avea 37 de marinari la bord, sub comanda căpitanului de cursă lungă Liviu Neguţ.

 

 

 

1981: A murit Noël Bernard, jurnalist şi analist politic; în 1940 a emigrat în Israel, ulterior la Londra, unde a primit cetăţenia britanică şi a devenit colaborator al Secţiei române a postului de radio BBC şi al postului de radio „Vocea Americii”.

 

 

 

Imagini pentru Noël Bernard, jurnalist

 

 

 

 

 

În 1953 se stabileşte în Germania, la München, unde  va fi redactor (1953-1954) şi apoi director (1955-1958; 1965-1981) al Departamentului românesc al postului de radio „Europa Liberă”; (n. 1925).

 

 

 

 

 

1982: A murit fotbalistul român Alexandru Apolzan; (n. 6 februarie 1927, Sibiu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1986:  A încetat din viaţă la Bucureşti, actriţa Eugenia Popovici.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru actriţa Eugenia Popovici photos

 

 

 

 

 

A creat roluri de mare expresivitate pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost profesor şi rector al IATC (1972-1976); din filmografie “Darclée”, “Anotimpuri”); (n. 1914, Bucureşti).

A absolvit Conservatorul de muzică și artă dramatică din București la clasa profesoarei Maria Filotti (1932-1935) și Facultatea de Litere și Filozofie (1932-1936). 

Remarcată în 1935 la terminarea Conservatorului în rolul principal din Vocea umană de Jean Cocteau de către Ion Marin Sadoveanu, directorul general al Teatrelor și Paul Prodan, directorul Naționalului din capitală, este angajată de îndată la acest teatru, unde va rămâne până la sfârșitul activității sale.

Din 1962 până în 1976 activității artistice i-o adaugă pe aceea de profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A fost rectorul Institutului între 1972-1976. 

Pentru deosebita ei originalitate şi farmecul ei cuceritor, Silvia Popovici a fost invitată și de alte teatre pentru roluri cărora ea știa să le dea valoare. A mai jucat astfel la Teatrul Odeon și la Municipa. Actriță de teatru prin excelență,  a acceptat destul de greu să joace în filme. Totuși câteva pelicule îi păstrează imaginea și nuanțele jocului și ale hazului său de mare finețe. Răsună valea,regia Paul Călinescu, Steaua fără nume, regia Henri Colpi, după piesa lui Mihail Sebastian, în care a jucat-o pe Domnișoara Cucu și două povești parodice realizate de Ion Popescu-Gopo, De-aș fi Harap Alb și Povestea porcului.

 

 

 

 

 

 

 

1989: Prima zi fara comunism  a romanilor, dupa mai bine de 40 de ani.

In timpul noptii au fost atacate Televiziunea, cladirea Comitetului Central al PCR, Biblioteca Centrala Universitara, care a fost grav afectata de incendii, Ministerul Apararii Nationale.

Zeci de romani si-au pierdut viata in Bucuresti, la Aeroportul  Otopeni, precum si in restul tarii. Peste 1.000 de persoane s-au jertfit pentru libertatea tarii, Romania fiind singura tara din fostul bloc sovietic in care schimbarea regimului s-a facut cu varsare de sange.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa 22 decembrie, evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Ion Iliescu a prezentat la radio si televiziune o declaratie a Consiliului Frontului Salvarii Nationale (FSN) in care a precizat ca pentru conducerea interimara a tarii prioritare au fost “actiunile coordonate de lupta impotriva teroristilor”. Tot prin intermediul presei s-au lansat o serie de zvonuri, astfel incat incertitudinea domnea pe intreg teritoriul tarii.

Consiliul FSN l-a numit in functia de ministru al apararii pe generalul-colonel Nicolae Militaru, asupra caruia  existau grave acuzatii de spionaj in favoarea URSS. Granitele Romaniei au fost redeschise. Intreaga lume a putut sa urmareasca la televizor desfasurarea evenimentelor din Romania.

De asemenea, in aceeasi zi au fost eliberati din inchisori detinutii politici, printre care si cei cativa ziaristi din gruparea “Romaniei libere” (Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga) care, cu un an in urma, protestasera deschis impotriva regimului.

Căderea regimului comunist a facut posibila restabilirea democraţiei şi redobândirea libertăţilor şi a drepturilor omului în România, după decenii de dictatură.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1989 : Consiliul Frontului Salvării Naţionale l-a numit în funcţia de ministru al Apărării pe generalul-colonel Nicolae Militaru.

 

1989 : Au fost eliberaţi din închisori deţinuţii politici, printre care şi cei câţiva ziarişti din gruparea „României libere” (Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă) care, cu un an în urmă, protestaseră deschis împotriva regimului.

1989:  Graniţele României au fost redeschise.

 

 

 

 

1990: La Aeroportul Otopeni se dezveleşte un monument din marmură, pe care sunt gravate numele celor care şi-au pierdut viaţa în acest loc, în timpul evenimentelor sângeroase din decembrie 1989.

 

 

 

 

 

Imagini pentru monumentul eroilor de la otopeni photos

 

1994: R.Moldova adopta Legea privind statutul special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2003: Muzeul Colecţiilor de Artă s-a redeschis după 19 ani de inactivitate. Constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, MCA a fost inaugurat oficial la 21 august 1978, cu menirea de a reuni într-un singur aşezământ colecţiile particulare devenite publice.

 

 

 

 

 

2014: A decedat regizorul, scenaristul şi producătorul Cornel Diaconu ; (n.  13 septembrie 1949, in comuna Nicorești din județul Galați).

 

 

 

 

 

 

 

A fost mai întâi operator de imagine.

Din 1974, a filmat peliculele De bună voie și nesilit de nimeni si Fair Play. A debutat ca regizor de filme documentare. In 1981 semna scenariul si regia unui film de propagandă comunistă numit Familia Mea, despre șantierul național al tineretului din Rovinari, in anul următor realiza Cele mai frumoase clipe, despre șantierul național al tineretului de la Combinatul siderurgic Galați.
A filmat spectacolele Cenaclului Flacăra in 1982-1983, realizând un film Cenaclul Flacăra – Te salut, generație în blugi!, interzis timp de 25 de ani, in anul 1983 regiza cu puține din aceste filmări o pelicula de 65 de minu­te, cu același titlu.
A regizat in 1982 scurt metrajul Tema 13 – Bătrânețe, castigator al marelui premiu la Festivalul Internațional al Filmului de la Bilbao, Spania, Salutări de la Agigea (1984), Escapada (1986)- la care a scris si scenariul, Niște băieți grozavi (1987), De ce are vulpea coadă? (1988), Întâmplări cu Alexandra (1989), Paradisul în Direct (1997).
Cornel Diaconu a fost coproducător al filmului A doua Cădere a Constantinopolului (1994), realizator al Festivalului Callatis, producătorul celebrului spectacol etno-rock simfonic, susținut de Felicia Filip si formația K1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/24/o-istorie-a-zilei-de-23-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

 

Anunțuri

23/12/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de munteanioan | 23/12/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: