CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 19 decembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

19 decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1642: Se încheie sinodul de la Iaşi, Moldova, început la 11 martie 1642, prin care se aprobă „Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă. „Mărturisirea ortodoxă” este cea dintîi tipăritură din Ţara Moldovei, publicată la Iaşi.

 

 

 

 

 

Imagini pentru "Mărturisirea ortodoxă" a lui Petru Movilă photos

 

 

 

 

 

A fost redactată original  în jurul anului 1640 de Petru Movilă, Mitropolit de Kiev, părintele teologiei ruse (mort în 1647),cu titlul Catehismului pentru folosul Bisericii Ruse şi a fost revizuită şi adoptată de un Sinod Provincial la Kiev, apoi a fost din nou corectată de un Sinod al clerului grec şi rus la Iaşi, în 1643,  de Meletius Syrgia, sau Striga, Metropolitan de Nicea şi exarh al Patriarhului de Constantinopole, primind forma sa actuală.

Îndreptată astfel, ea a fost  semnată de patru Patriarhi estici. Sinodul de la Ierusalim i-a dat o nouă aprobare în 1672.

În acest fel ea a devenit Crezul întregii Biserici greci şi ruse şi a stat la baza mai multor Catehisme ulterioare pregătite de preoţi ruşi.

Mărturisirea Ortodoxă a apărut ca o măsură defensivă împotriva Catolicismului şi a Protestantismului, fiind direcţionată, mai întâi, împotriva iezuiţilor care, sub protecţia ambasadorilor francezi din Constantinopol,  lucrau pentru a împăca Biserica greacă cu Papa, şi în al doilea rând, împotriva mişcării Calviniste, condusă de Cyril Lucar. 

 

 

 

 

 

 

 

1872: A fost dată publicităţii “Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi” şi constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Autocefalia și ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române s-a produs în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de la Constantinopol și ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de Bucuresti, în rangul de mitropolit-primat al României.

Titlul de mitropolit-primat fusese acordat pentru prima dată de autoritățile laice mitropolitului Nifon Rusaila pe 11 ianuarie 1865 .

Până la constituirea Sfântului Sinod românesc în anul 1872, bisericile ortodoxe din Țările Române au făcut parte integrantă din Patriarhia de Constantinopol, iar ierarhii ortodocși din Țările Române se găseau sub ascultarea canonică a patriarhului de Constantinopol, care s-a opus inițial desprinderii celor două mitropolii și fărâmițării Bisericii Ortodoxe (precedentul fusese creat în anul 1448, când Sinodul de la Moscova și-a proclamat “autocefalia” față de Constantinopol, dând astfel naștere Bisericii Ortodoxe Ruse.

 

 

1885: S-a născut eruditul teolog Ioan Gh. Savin. A desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti).

Prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă română.

A fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste; (m. 1973).

 

 

 

 

1898: S-a născut pictorul Ioan Sima; (m. 1985).

 

 

 

 

 

 

 

1898: S-a înfiinţat  la Iaşi, “Societatea Universitară Română”, condusă de A. D. Xenopol.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Dimitrie Xenopol (nascut in data de  23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București), academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.

A fost autorul primei mari sinteze a istoriei românilor și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga.

 

 

 

 

 

1898: S-a nascut pictorul român  Ion Sima; (d.1985).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1900: S-a încheiat  la Bucureşti, Convenţia de comerţ între România şi Grecia, insoţită de un protocol prin care se recunoştea personalitatea juridică a Bisericii greceşti din România.

 

 

 

 

 1904: S-a născut Vasile Jianu, compozitor şi profesor, fondator al şcolii moderne de flaut; (m. 1968). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 11 decembrie 1904.

 

 

 

 1912/1913: A avut loc cel de-al patrulea recensământ în România,în urma căruia  au fost recenzaţi un număr de 7.248.061 de locuitori. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic.

După această dată, cronologia recensămintelor consemnează că al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, la 5 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011.

 

 

 

 

 

1925: La Bucuresti, a aparut primul numar din saptamanalul “Cetatea literara”, publicatie condusa de scriitorul Camil Petrescu.

 

 

1927: S-a născut Ramon Tavernier, compozitor, aranjor-orchestrator şi pianist român de origine franceză, personalitate importantă a muzicii uşoare şi de jazz, autorul a peste 300 de melodii.

A studiat pedagogie și compoziție la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1948-1953, retras în ultimul an). Lucrează apoi ca pianist- corepetitor la studiouri de dans din București,apoi  colaborator al direcției muzicale Radio (din 1954) și al Electrecordului (din 1955)în calitate de  compozitor, dirijor, aranjor. A fost secretar muzical la Electrecord (1964-1965).

Este membru al Uniunii Compozitorilor din România (din 1969).

Piesele sale au fost interpretate, printre alții, de către Margareta Pâslaru („Cu tine-n gând”, „Cântec pentru luminǎ”), Dan Spătaru, Doina Badea, Cornel Constantiniu și Angela Similea.

Înainte de Revoluţia din 1989 a folosit pseudonimul Constantin Alexandru.

S-a stabilit în comuna Târgu Trotuș.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ramon Tavernier,

 

 

 

Este primul care a folosit în muzica ușoară și de jazz instrumente muzicale populare româneşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

1937: La Radiodifuziunea Română a fost  inaugurată emisiunea „Ora militară”.

 

 

 

 

 

1947: O delegatie guvernamentală iugoslavă condusă de Iosip Broz Tito efectuează o vizita oficiala la Bucureşti,in urma căreia este semnat între cele doua ţari un Tratat de prietenie, colaborare si asistenţă mutuală, pentru o perioada de 20 de ani.

Este primul act internaţional încheiat de România după cel de-al doilea război mondial.

 

 

 

 

 

1968: A încetat din viaţă la Bucureşti, compozitorul şi folcloristul Tiberiu Brediceanu, fratele lui Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu și tatăl lui Mihai Brediceanu; (n. 2 aprilie 1877, Lugoj).

 

 

 

 

 

Licențiat în drept la Cluj, a participat la înființarea Teatrului Național, Conservatorului și Operei Române din Cluj (al cărei director a fost). În politică a fost membru al Partidului Național-Țărănesc și deputat între 1919 – 1920. A fost și membru corespondent al Academiei Române, președinte al Conservatorului „Astra” din Brașov, director al Băncii „Albina”, sucursala Brașov.

Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănățene și maramureșene.

Este autorul cunoscutelor lucrari La șezătoare (1908) și Învierea (1936).

Între anii 1927 și 1930, Tiberiu Brediceanu a colaborat ca folclorist cu Arhiva Fonogramică a Ministerului Artelor din București, activând intens în domeniul culegerii de folclor (peste 2 000 de melodii) în țară și peste hotare.

 

 

 

 

 

 

 

 

O serie de distincții i-au recompensat activitatea: Premiul Național pentru muzică (1927), titlurile de Maestru Emerit al Artei (1952) și Artist al poporului (1957).

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1937.

 

 

 

 

 

 

 

1970: A murit tunarul  basarabean, Eremei Lachi, cel mai longeviv participant la rebeliunea armată din 1905 de pe crucişătorul  rus “Potiomkin”.

 

 

 

 

 

1989: A murit la Bucureşti, scriitorul Alexandru Mitru (numele la naştere: Alexandru Pârâianu), autor de literatură pentru copii şi tineret; (n.6 noiembrie 1914, Craiova).

 

 

 

Imagini pentru Alexandru Mitru

 

 

 

 

 

 

A lucrat ca profesor de limba română la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București.

Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numără  Legendele Olimpului (un ciclu de povestiri inspirate din miturile grecilor, care au jucat un rol însemnat în apropierea publicului tânăr din România  de istoria mitică a Greciei Antice) și volumul  „Din marile legende ale lumii”, o antologie a miturilor celebre ale omenirii.

 

 

 

 

 

 

 

1989: La Timişoara, aflată in plina revolutie, a sosit o delegatie la nivel înalt condusă de primul ministru Constantin Dăscălescu şi de ministrul Justiţiei, Emil Bobu, cu scopul de a linişti spiritele in localitate.

Reprezentantii conducerii comuniste de la Bucuresti, prim-secretarul judeţean Radu Bălan şi generalul Stefan Guşă, nu au reuşit sa îi convingă pe timişoreni sa renunţe la protest.

 

 

revolutie costi duma (21)

De la primele ore ale dimineţii, muncitorii de la întreprinderea ELBA au intrat în grevă şi li s-au alăturat protestatarilor aflaţi de patru zile în stradă.

La scurt timp, toate celelalte întreprinderi timişorene intrau în grevă generală. S-a tras din nou în mulţime. Forţele de ordine au blocat porţile şi au încercuit principale întreprinderi din oraş.

Timişoara era împânzită de trupe de securitate, care au deschis focul asupra celor care s-au apropiat de porţile întreprinderilor.

S-au înregistrat morţi şi răniţi şi s-au făcut numeroase arestări. În Piaţa Operei s-au strâns peste 10 mii de oameni.

Au venit şi cei care îşi căutau la morgă şi în spitale copiii ori părinţii care nu mai apăruseră de două zile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Între timp, la ordinul Elenei Ceauşescu, 40 de cadavre au fost transportate în mare secret de ofiţeri ai Securităţii la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti. Operatiunea purtând numele de cod  „Trandafirul”, a fost finalizată în noaptea de 19 spre 20 decembrie, cele 40 de trupuri fiind incinerate, iar cenuşa aruncată într-o gură de canal, în zona Popeşti-Leordeni.

Pe parcursul zilei au avut loc câteva ciocniri intre muncitori si forţele militare in diferite parţi ale oraşului, ciocniri in cursul cărora s-au folosit arme de foc.

In aceeasi zi, la Timişoara protestatarii au înfiinţat Frontul Democratic Român, prima structură revoluţionară înainte de căderea lui Ceauşescu.

 

 

 

 

1992: A murit cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită, din 1969, în SUA; (s-a născut la 2 aprilie 1923, într-o familie de boieri munteni).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Iolanda Mărculescu,

 

 

 

 

 

A studiat la Conservatorul din București şi dată cu instaurarea regimului comunist originea ei nobiliară avea să-i aducă mari necazuri. Abia în 1968 a reușit să părăsească definitiv România, iar în urma acestui fapt, puterea de la București a condamnat-o la 20 de ani de închisoare, fiind considerată „trădătoare de neam și de țară”.

 Așa cum s-a întâmplat și cu alte personalități ale istoriei noastre contemporane incomode pentru politica Partidului Comunist Român, numele ei fiind  șters, sau, mai bine zis, s-a încercat ștergerea lui, din memoria colectivă și nu numai.

Deși la Televiziunea Română, Radio și Casa de Discuri Electrecord existau numeroase înregistrări cu Iolanda Mărculescu foarte puține dintre ele au fost salvate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A concertat  pe renumite scene ale lumii, de la Scala din Milano, Opera din Viena până în Statele Unite şi  Japonia.

Imediat după Revoluție, după căderea regimului comunist,  a revenit în România în calitate de membru al juriului Festivalului George Enescu. Un an mai târziu, această manifestare culturală s-a suprapus cu Mineriada din septembrie 1991, marea artistă  rămânând cu un gust amar la vederea barbariilor care se petreceau în acele zile pe străzile Bucureștiului. Era îngrozită și abia aștepta să plece în SUA şi a spus mamei mele că nu crede că se va mai întoarce vreodată aici. Și așa a fost.

 

 

 

 

 

 

 

1992: Patriarhia româna reactiveaza Mitropolia Basarabiei, autonoma si cu statut propriu, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (hotarâre luata initial la 15 martie 1992, la întâlnirea sinodala de la Constantinopol), stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

În urma Păcii de la Bucureşti (1812), Rusia a anexat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, pe care l+a numit Basarabia,iar  pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse.

Actul patriarhal şi sinodal al patriarhiei Române, privind recunoaşterea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi pe stil vechi, cu reşedinţa în Chişinău din 19 decembrie 1992 mentiona ca :

„Patriarhia Română binecuvântează reactivarea Mitropoliei Basarabiei de stil vechi din Republica Moldova ca Mitropolie autonomă, sub oblăduirea sa canonică; confirmă Adunarea ei eparhială constituită şi pe Prea Sfinţitul Episcop PETRU de Bălţi, ca Locţiitor de Mitropolit al Basarabiei, până la alegerea statutară a titulaului. Astfel, Prea Sfinţitul Episcop PETRU de Bălţi, locţiitor de Mitropolit al Basarabiei devine nembru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, toţi clericii şi păstoriţii lor care sunt deja sau care vor deveni membri ai Mitropoliei Basarabiei de sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române sunt clerici canonici şi credincioşi binecuvântati, şi, ca atare, orice sanctiune disciplinară bisericească îndreptată împotriva lor, pe motivul apartenenţei la Mitropolia Basarabiei, este considerată nulă şi neavenită.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei se săvârşeşte astăzi un act sfânt de adevăr şi de dreptate, care reîntregeşte plinătatea comuniunii de credinţă strămoşească şi simţire românească, in acest an al mântuirii 1992, când a fost proclamat sfânt Ştefan cel Mare, neânfricatul ocrotitor al întregii Moldove.”

A fost recunoscuta de autoritatile statului moldovean la 30 iulie 2002.

Din 1992 pana in 2002, autoritatile de la Chişinău au respins în repetate rânduri cererea de legalizare a Mitropoliei Basarabiei si au înregistrat-o abia după intervenţia Curţii Europene de Justiţie.

 

 

 

 

 

 

2004: A decedat marele fotbalist român Gheorghe Tătaru; (n. 1948, Turnu Severin), fost Maestru al Sportului, cunoscut în fotbal cu numele de „Tătaru 2”, dat fiind faptul ca era fratele mai mic al unui alt mare fotbalist al CCA -ului și al echipei naționale a României, pe nume Nicolae Tătaru.

 

 

 

A jucat în cea mai mare parte a carierei sale fotbalistice la Steaua București fiind unul dintre cei mai prolifici atacanți ai echipei Steaua București din întreaga istorie a clubului, si de 3 ori golgheterul echipei.

A fost selectionat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970.

A fost unul dintre cei mai prolifici atacanți ai echipei Steaua București din întreaga istorie a clubului, fiind de 3 ori golgheterul echipei.

2011: A murit la München, în  Germania, eseista, prozatoarea şi traducătoarea Mariana Şora (numele la naștere Marianne Klein); (n. 26 mai 1917, la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului).

 

 

 

 

 

 

 

Mariana Sora

 

 

 

 

 

 

A trait între anii 1939 şi 1948  în Franţa,după care s-a  întoars în România.

A obținut o diplomă în limba și literatură franceză la Universitatea Sorbona (1940), apoi a urmat studii de anglistică la Universitatea din Grenoble (1940-1944), după ce se refugiase, din cauza ocupației germane, în sudul Franței. S-a împrietenit cu figuri importante ale culturii române (Eugène și Rodica Ionesco, Emil Cioran).

Soții Șora s-au întors la Paris în 1945, unde au avut o situație materială precară. Aflat într-o vizită în România în anul 1948, Mihai Șora nu a mai putut să se întoarcă în Franța, astfel încât soția sa s-a repatriat și ea pentru a-i fi alături.

Mariana Șora a lucrat ca asistentă la Catedra de germană a Facultății de Litere și Filozofie din București (1950-1952), fiind destituită în timpul epurărilor politice din 1952. A fost nevoită apoi să lucreze ca lexicograf (colaborând la elaborarea dicționarului german-român din 1957 și a celui român-german din 1963) și traducător.

A realizat numeroase traduceri din literatura română clasică și contemporană  în limbile germană și franceză, traducând, de asemenea, din germană, franceză și maghiară  în limba română și din literatura maghiară în limba germană. A publicat o carte în două volume intitulată Gândirea lui Goethe în texte alese, la Editura Minerva din București, în 1973.

Din 1977 s-a stabilitla München.

A colaborat la BBC (cu sprijinul lui Ion Negoițescu) și la ziarul Curentul (condus de V. Dumitrescu). Un articol despre Emil Cioran, pe care-l cunoscuse în timpul studiilor din Franța, a fost transformat apoi într-un volum ce a fost publicat la Paris (Cioran jadis et naguère, 1988). A publicat în România două romane (Rătăcire, 1995; Mărturisirile unui neisprăvit, 1999), proză scurtă de factură psihologică (Filigrane. Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, 2000), jurnale și memorii (O viață în bucăți, 1992; Cenușa zilelor. Jurnal, 1997-2001, 2002; Două jurnale față în față, 2009).

 

 

 

 

 

 

 

 

2013: A decedat popularul  actor român de comedie Nae Lazarescu; (n. in Bucuresti la 30 ianuarie 194o).

A jucat vreme de aproape 50 de ani pe scenele teatrelor de comedie.

 

 

 

 

 

 

Debutul l-a cunoscut în 1963, moment din care a lucrat la Teatrul de Revista „Constantin Tanase”, alături de Vasile Muraru, cupletele interpretate de ei fiind memorabile.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/19/o-istorie-a-zilei-de-19-decembrie-video-2/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

 

Anunțuri

19/12/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de munteanioan | 19/12/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: