CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Tragedia vasului Struma și torpilarea de către Aliaţi şi puterile Axei,a ofertei privitoare la emigrarea populaţiei evreieşti, făcute de mareşalul Antonescu

Cazul Struma și oferta Mareșalului Antonescu

În 16 decembrie 1941 vasul Struma sub pavilion panamez părăsește Constanța având la bord 769 evrei români emigranți cu destinația finală Palestina.

Ajung la Istanbul unde autoritățile turcești nu le permit nici să debarce nici să-și continue drumul.

Arabii făceau presiuni să nu le permită debarcarea iar britanicii, care controlau Palestina, să nu-i lase să ajungă acolo. Timp de zece săptămâni vasul rămâne ancorat în rada portului, pasagerii fiind aprovizionați cu alimente și medicamente de către comunitatea evreiască din oraș.

Britanicii, la presiunea organizațiilor evreiești, acceptă în final să acorde certificate palestinene dar numai pentru 70 de copii.

Deși autoritățile turcești au promis că nu vor intreprinde nimic până în 26 februarie, în 23 februarie poliția turcă intervine în forță cu 80 de polițiști. Înfrâng opoziția pasagerilor și cu un remorcher tractează vasul Struma 30 de mile (aprox. 48 km) apoi îl abandonează seara în Marea Neagră, fără să fie aprovizionat cu alimente, apă, carburanți și cu motorul aflat în reparație.

În dimineața zilei de 27 februarie 1942, vasul Struma se scufundă. Din cei 769 pasageri reușește să supraviețiuască unul singur: David Stolier.

El descrie ce s-a întâmplat astfel:

Mareaera foarte liniștită. Vasul stătea pe loc. Brusc, cu puțin înainte de ora nouă dimineața, o puternică explozie zguduie vasul care în câteva minute se scufundă. Eu am fost aruncat peste bord de forța exploziei1“ (pag.582).

Se agață, la fel ca alți naufragiați, de bucățile de lemn de la suprafață, dar din cauza apei reci, rând pe rând se scufundă toți astfel că până la amiază rămâne singur.

Șansa lui a fost haina de piele pe care o purta și care l-a protejat de frig. A doua zi dimineața a fost salvat de un mic vas turcesc.

 

 

 

 

 

 

Documentul de călătorie al singurului supravieţuitor, David Stoliar, in varsta de 18 ani, originar din Bucureşti.

 

Dezastrul vasului Struma a atras atenția lumii asupra situației evreilor din țările Axei.

Opinia publică britanică face presiuni asupra guvernului pentru a permite emigrarea în Palestina, iar Marele Muftiu al Ierusalimului face presiuni să nu fie acceptați emigranți evrei.

Nemții transmit instrucțiuni Misiunii Germane de la București să facă presiuni asupra autoritților românești să fie mai restrictivi în acordarea vizelor de emigrare.

 

 

 

 

 

Imagini pentru maresalul antonescu photos

Foto: Mareşalul Ion Antonescu

 

Mareșalul Antonescu informează organizațiile evreiești că au fost depuse 75.000 de cereri de emigrare, dar pentru a le onora statul român estimează cheltuieli de 100 milioane de dolari, sau 1.330 $ de persoană, pe care așteaptă să-i fie decontați de organizațiile evreiești.

Referitor la această ofertă Killinger, ambasadorul Germaniei la București, i-a spus lui Lecca, ministrul român care se ocupa de evrei, că Antonescu: „vrea să lovească două păsări cu o singură piatră să scape de un mare număr de evrei într-o manieră confortabilă” (pag.583).

Congresul Mondial Evreiesc acceptă oferta și solicită Departamentului de Stat al SUA să-i permită să deschidă un cont în Elveția în care să adune donațiile și să facă decontările către România.

Britanicii fac presiuni asupra americanilor să nu permită deschiderea contului pe motiv că România este țară beligerantă, de fapt ca să blocheze emigrarea evreilor români în Palestina.

După opt luni este în sfârșit aprobată licența pentru deschiderea contului din Elveția. SUA însă nu mărește cota de imigranți pentru evreii din sfera de influență a Axei.

Preferă să-și folosească infrastructura navală pentru a transporta prizonierii de război germani.

Între 1942 și 1945 au fost transportați în SUA 371.683 prizonieri germani și 50.273 prizonieri italieni. (Pag.584).

Până la urmă britanicii acceptă să mărească cota totală anuală de imigranți în Palestina de la 15.000 la 20.000. Foarte puțini evrei însă au ajuns în Palestina ca urmare a acestui aranjament.

Oferta lui Antonescu a fost torpilată și de puterile Axei și de Aliați. Deși rezultatul ofertei a fost mic „el a arătat lumii România nu a barat drumul evreilor care doreau să părăsească țara” (pag.585).

Revenind la naufragiul vasului Struma s-au făcut diverse ipoteze privind cauza. S-a presupus că s-a lovit de o mină, că ar fi fost torpilat de un submarin german, că s-ar fi scufundat pentru că era șubred, lăsând să se înțeleagă responsabilitatea autorităților românești care i-au permis să iasă în larg.

Adevărul a ajuns să fie cunoscut după 36 de ani când au fost publicate documente din arhiva flotei sovietice.

Vasul Struma a fost torpilat de un submarin sovietic.

Referitor la acest eveniment apare în arhivă următoarea apreciere: „Sergentul major U.D. Cenov, comandant de unitate, sergentul G.G. Nosov și soldatul operator torpile din cadrul Flotei Sovietice de Război, I.M. Filatov, au demonstrat un curaj exemplar în acțiune”2 (pag. 296).

Să recapitulăm: marea era liniștită, vizibilitate perfectă la ora nouă dimineața, pavilion panamez, deci o țară neutră, vasul era de pasageri nu de război (n-avea tunuri, mitraliere sau torpile), vasul era în derivă (avea motorul oprit), probabil că pe punte se vedeau pasagerii și atunci ce-o fi fost în mintea acestor „bravi” marinari sovietici atunci când au decis să-i trimită o torpilă?

Încă o dovadă a gradului de dezumanizare a omului nou sovietic. Despre ce „curaj exemplar în acțiune” poate fi vorba când ataci un vas civil, fără nicio posibiltate de ripostă?

Nici până astăzi oficialitățile rusești nu și-au exprimat regretul pentru că au provocat moartea a 768 bărbați, femei, din care 70 de copii.

Despre oferta mareșalului Antonescu de a permite să emigreze toți evreii români care doresc s-o facă s-a vorbit foarte puțin în lucrările de specialitate.

Dacă Aliații ar fi onorat-o multe suferințe ale evreilor deportați în Transnistria ar fi fost evitate și multe vieți salvate.

 

 

http://www.ziarulnatiunea.ro/Ioan Ispas

 

 

Bibliografie:

 

  1. Nora Levin. The Holocaust. The destruction of European Jewry 1933-1945, editura Schocken Books, New York, 1973, pag.581-584.

  2. Martin Gilbert. The Holocaust. A History of the Jews of Europe during The Second World War, editura Henry Holt and Company, New York, 1986, pag. 296.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/05/16/scufundarea-vasului-struma-o-crima-sovietica-ascunsa-timp-de-decenii/comment-page-1/

15/12/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 15 decembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

15 decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

1467: Doua coloane de ostasi moldoveni ataca frontal si din flancul drept Cetatea  Baia, aparata de oastea maghiara condusa de  regele Mathias,dupa ce mai intai ii dadusera foc.

 

 

 

 

 

 

In noaptea de  14 spre 15 decembrie 1467, armata moldoveană (circa 12.000 de oşteni), comandată de Ştefan cel Mare, dăduse foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei, atacându-i pe invadatorii unguri.

Campania ungară la est de Carpaţi fusese organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tron şi pentru readucerea Moldovei în sfera de influenţă ungară. Regele ungar Matei Corvin, a atacat cu un efectiv de 25.000 oameni, mai bine echipaţi şi dotaţi decât armata lui Ştefan, inclusiv cu artilerie.

Pînă la Bătălia de la Baia, Şefan cel Mare a adoptat o strategie defensivă permiţînd ungurilor să înainteze. Ştefan-Vodă a atacat Baia dîndu-i în prealabil foc, avînd loc lupte crîncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă) soldate cu mari pierderi omeneşti pe ambele părţi (după sursele ungare Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei).

Totuşi trebuie menţionat că o parte din armată lui Ştefan cel Mare nu a atacat, precum era convenit – trădare care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa. Defecţiunea era expresia nemulţumirii unei părţi a marii boierimi faţă de politica lui Ştefan.

După bătălie, Ştefan cel Mare a omorît 24 mari boieri trădători printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă.

Regele Mathias, a fost ranit in spate, langa coloana,de o sageata cu trei varfuri si la picior de o lance.

 Încheiată cu mari pierderi umane  pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea sa asupra Ţării Moldovei.

 

 

 

 

 

1802: S-a născut la  Cluj-Napoca, matematicianul maghiar Janos Bolyai.

L-a urmat pe plan profesional, pe tatăl său Farkas Bolyai – de asemenea un reputat matematician, in ciuda faptului ca in tinerete a lucrat ca inginer militar.

 

 

 

 

 

 

 

A surprins prin faptul ca inca dinainte de a merge la scoala facea calcule matematice complicate. Dupa ce a absolvit Academia Tehnica Militara din Viena a fost detasat la garnizoana din Timisoara ca ofiter-tehnic si a inceput sa se ocupe tot mai mult timp cu studiul matematicii.

Spre sfarsitul anului 1823 a reusit sa descopere formula geometriei neeuclidiene pe care el a caracterizat-o intr-o scrisoare adresata tatalui drept o “lume noua”, creata “din nimic”.

In alt capat al lumii, un alt matematician, rusul Nikolai Lobacevski, a definit si el o teorie similara, astfel incat aceasta a intrat in istorie cu numele de Geometria Lobacevski-Bolyai. Studiul tanarului matematician maghiar a fost publicat, ca anexa, intr-o carte scrisa de tatal sau si a fost extrem de apreciata.

Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si-a luat numele si dupa el. Matematicianul s-a stins din viata pe 27 ianuarie 1860, in Tirgu Mures.

 

 

 

1860: Impăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăşte alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a înfiinţa în Banat un “Căpitănat român“.

 

 

 

 

 

 

 

 

 Banatul Timişan, Voivodatul Serbiei şi Graniţa militară bănăţeană – harta britanica 1860

 

  La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19 noiembrie 1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă).

 

 

1862: A apărut  la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continuă gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac; gazeta sprijină reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza; criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (îşi încetează apariţia la 5/17decembrie 1864).

1868: Are loc concertul inaugural al Societăţii „Filarmonica Român㔓 din Bucureşti, sub bagheta lui Eduard Wachmann;(astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955).

În program au fost lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy.

„Filarmonica Română” a fost înfiinţată la 29.aprilie/11 mai 1868, la Bucureşti, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906).

 

 

 

 

 

1876: A luat ființă Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, actualul Cerc Militar Național; Construcția Palatul Cercului Militar Național, sediu de astăzi al instituției, a început în anul 1911 și s–a încheiat în 1923.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1885: Apare la București, editată de Mircea C. Demetrescu, revista modernistă “Analele literare”(până 1888).

 

 

 

 

 

1887: S-a nascut  Adolf de Herz, dramaturg, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; (d.9.03.1936).

Ca scriitor, a abordat mai toate genurile literare: poezii, piese teatru, gazetărie, cronici dramatice, librete de operetă, texte de revistă,traduceri.A editat cotidianul teatral Scena.

Între 1930 – 1935 s-a aflat la conducerea Teatrului Naţional din Craiova. Depune eforturi pentru clădirea unui nou teatru.

 

 

 

 

 

1887: Apare lunar la Bucureşti, România, “Revista nouă” condusă de Bogdan Petriceicu-Haşdeu.

Revista a fost editată pînă în septembrie 1895.

 

 

 

 

1887:  S-a născut Cella Delavrancea, distins om de cultură, pianistă, prozatoare, fiica scriitorului Barbu Stefanescu Delavrancea (scrieri “O vară ciudată”, “Dintr-un secol de viaţă”); (m. 9 august 1991).

 

 

 

 

 

 

 

 

1914: S-a născut Gheorghe Dumitrescu, compozitor, dramaturg, reprezentant al “realismului socialist” in muzica; (opere: “Răscoala”, “Tudor Vladimirescu”, muzică simfonică, vocală); (m. 20 februarie 1996).

 

 

1914:  S-a născut la Cernăuţi, Ion Bostan, unul dintre cei mai importanţi regizori români de film documentar (“Aur de Voroneţ”, “Impresii din Deltă”); (m. 29 mai 1992).

 

 

1919: La Bălţi in Basarabia, in România unita, apare revista bilunară “Uniunea literară“.

 

 

1926: S-a nascut  Mircea Olteanu, unul dintre primii chirurgi oftalmologi din lume care a operat sub anestezie generală nou născuţi sub două săptămâni; lui i se datorează înfiinţarea, în România, a unui centru de transplant de cornee, în care s–au realizat peste 3 500 de astfel de operaţii.

 

 

 

 1938: Prin Decret Regal al lui Carol al II-lea s-a înfiinţat Frontul Renaşterii Naţionale ca unică organizaţie politică permisă.

 

 

 

 

1938: Este prezentat regelui Carol al II–lea, Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu Mare, Maramureș), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și încă 48 de fruntași ai PNȚ .

În document se cerea “o schimbare de regim radicală” și respectarea principiilor democratice, conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918.

 

 

 

 

1939: Debuteaza în revista “Cadran”(nr. 4),cu poezia “Cântec”, poetul Geo Dumitrescu, sub pseudonimul Vladimir Ierunca.

 

1947: S-a născut George Mihail  Pruteanu, lingvist, om de televiziune, jurnalist, critic literar, traducător şi politicianş (m. 27 martie 2008).

 

 

 

1948: Este înființată Opera Maghiară de Stat din Cluj.

 

 

 

 

 

1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea. A  debutat cu rolul Floria din  Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga în 1976, iar din 1982, devine solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică.

 

 

 

 

 

 

 

Este câştigătoare a şase concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis”.

 

 

 

 

 

 

1948: S-a nascut  prozatorul si  publicistul roman  Cornel Nistorescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1950: Marea Adunare Naţională (Parlamentul) Republicii Populare Române  adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955 (primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989).

 

 

 

 

 

1951: S-a nascut  Ioan Luchian Mihalea, fondatorul grupurilor vocale „Song”, „Minisong”; (d. 1993).

 

 

 

 

1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963;(n. 1901).

 

 

 

 

1972: România a devenit membră a Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD).

 

 

 

1973: S-a nascut  Constantin Popescu, scenarist, regizor şi producător la casa de producţie cinematografică „FILMEX”.

În anul 2002 a debutat la editura Cartea Românească cu romanul „Mesteci şi respiri mai uşor…” (Premiul de debut „Radu G. Ţeposu” şi cel al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, precum şi premiul Prometheus al Fundaţiei Anonimul).

 

 

 

 

1989: Începutul Revoluţiei anticomuniste şi anticeauşiste din România: în faţa casei pastorului Tokes se adună o mulţime de timişoreni, în semn de protest împotriva termenului de evacuare a pastorului, impus de Judecătoria Timişoara.

 

 

 

La un moment dat un securist este luat la bătaie. Seara se cântă „Deşteaptă-te române” şi se strigă lozinci de protest.

Protestatarii s-au dispersat, dar au revenit a doua zi, iar revoluţia n-a mai putut fi stăvilită.

 

 

 

 

 

2002: Pentru prima dată, România a fost nominalizată în cadrul galei Premiilor MTV Europa (la Barcelona) prin introducerea secțiunii “Cel mai bun artist român”; câștigătoare a fost trupa “Animal X”.

 

 

 

 

 

2003: Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a decis, prin hotărîre judecătorescă definitivă, reconstituirea sau înlocuirea dosarului referitor la judecarea şi executarea soţilor Elena şi Nicoae Ceauşescu, în decembrie 1989. Preşedintele instanţei militare, general magistrat Ion Panaitescu, a dispus declanşarea procedurii pentru recuperarea actelor din dosarul privind executarea cuplului Ceauşescu.

 

 

 

 

 

2004: Biroul Electoral Central a transmis Curţii Constituţionale, pentru validare, rezultatele centralizate în urma turului doi de scrutin pentru alegerea preşedintelui României, care îl stabileau ca învingător pe Traian Băsescu, candidatul Alianţei D.A. PNL-PD.

 

2008: In urma alegerilor legislative din 2008 ,liderul PDL Emil Boc, a fost desemnat pentru postul de prim-ministru al guvernului României de preşedintele  Traian Băsescu, în locul lui Theodor Stolojan, care a renunţat la această funcţie.A fost validat prin votul Parlamentului la 22 decembrie 2008.

 

 

 

 

2008: A decedat  in SUA, economistul american de origine română Anghel Rugină; (n.24 mai 1913, Vizurești, județul Galați).

Gândirea și concepțiile sale economice s-au format sub călăuza unor profesori și economiști excepționali, ca Virgil Madgearu, Ion Răducanu și Grigore Mladenatz, iar de la Victor Slăvescu și Cezar Partheniu. In Germania, sub îndrumarea lui Walter Eucken, profesorul Rugină a dezvoltat o metodă de cercetare simultană de echilibru față de dezechilibru.

Cel de-al IV-lea Congres Mondial de Economie Socială susținut la Toronto, în august 1986, a fost organizat în onoarea lui Anghel Rugină, având ca temă principală: „Drumul înainte – a treia revoluție în gândirea economică”.

A fost ales ca membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte și a primit la Congresul de la Montreal Diploma de onoare a acestei academii.

 

 

 

 

 

 

 

După Revoluția din decembrie 1989, Anghel Rugină a revenit în România și a propus un plan de refacere și stabilizare economică, monetară și financiară pentru a realiza un „miracol economic”, pe care el îl credea posibil.

El propunea instaurarea unui sistem de economie socială liberă, cu o monedă de argint convertibilă în relațiile cu străinătatea și convertibilă în diferite produse naționale pe piața internă, care reprezenta, în opinia sa, calea de ieșire din criză și de renaștere economică a României.

În anul 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. De asemenea, i s-au acordat titlurile de Doctor honoris causa din partea Academiei de Studii Economice din București, a Universității din București, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a Universității „Ovidius” din Constanța, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, a Universității „Petre Andrei” din Iași, a Universității de Vest din Timișoara, a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

 

 

 

 

 

2014: A decedat la Bucureşti, jucătorul și antrenorul de fotbal român Nicolae Manea (n. 11 martie 1954, București).

 În cariera de jucător, a evoluat pe postul de atacant, legându-și numele de Rapid București.  echipa cu care a câștigat în 1975 Cupa României.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Nicolae_Manea

 

 

 

 

Ca  antrenor, a cucerit în 1998 Cupa României și în 1999 campionatul, ambele trofee la Rapid, din postura de secund al lui Mircea Lucescu. A mai ocupat la Rapid posturile de secretar general (2007), director tehnic, administrator delegat sau director general adjunct al clubului (2008).

În octombrie 2009 a fost instalat în funcția de antrenor principal la Rapid pe care a condus-o până în martie 2010, când, odată cu venirea lui Ioan Andone pe banca tehnică, a preluat funcția de vicepreședinte. Ulterior a semnat un contract ca antrenor cu Gloria Bistrița, unde a stat 3 ani, până în 2013, când a semnat cu Corona Brașov . 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/15/o-istorie-a-zilei-de-15-decembrie-video-2/

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

15/12/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Igor Dodon, noul preşedinte al R.Moldova insistă într-un interviu la Moscova, pe FEDERALIZAREA R. Moldova

24_dodon_federalizarePreședintele ales Igor Dodon nu renunță la ideea de federalizare a R. Moldova. Acesta a declarat, într-un interviu pentru agenția moscovită TASS, că „socialiștii au propus un plan de federalizare (a R. Moldova – n.r.) după exemplul Federației Ruse, al Germaniei și SUA”, drept răspuns la intenția autorităților de la Chișinău de a discuta problema acordării unui statut special Transnistriei, scrie www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Înainte de a pleca la Moscova, în ianuarie 2017, Dodon vrea să ajungă în Transnistria să discute cu noul lider nerecunoscut de acolo, Vadim Karsnoselski.

„Pe ambele maluri ale Nistrului trăiesc reprezentanții aceluiași popor. În istoria noastră au fost perioade grele, dar sunt sigur că pe noi ne unesc mai multe lucruri decât ne despart”, a spus Dodon.

Lui Dodon i s-au amintit declarațiile sale din campania electorală cu privire la Crimeea care au aprins spiritele la Kiev, iar socialistul a spus că vrea „relații prietenești și de parteneriat” cu Ucraina, de altfel ca și „cu alte țări vecine”.

„Va recunoaște R. Moldova Crimeea ca parte a Rusiei? Nu e o întrebare simplă, având în vedere că noi avem problema Transnistriei”, a mai spus el.

În altă ordine de idei, Igor Dodon a afirmat că „președintele R. Moldova este obligat să fie moldovenist, nu proeuropean, proamerican sau prorus”.

„Eu am fost și rămân eurosceptic. Având în vedere ce se întâmplă acum în Europa, Moldova nu va deveni membră a UE.

Sunt convins că, în domeniul economic și social, țara noastră va avea mai mult de câștigat, dacă va merge pe calea integrării în Uniunea Euroasiatică”, a afirmat Dodon.

 

15/12/2016 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: